Țiriac a pierdut procesul deschis la CEDO împotriva României. Miliardarul reclamase un articol în care se vorbea despre datoriile sale la stat
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a respins marți cererea omului de afaceri Ion Țiriac, care a acuzat că i-a fost încălcată viața privată după apariția unui articol economic. Omul de afaceri s-a adresat CEDO după ce a pierdut procesele din România.
Cuprins:
„În hotărârea de astăzi a Camerei în cazul Țiriac vs România (cererea nr. 51107/16), Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis, în unanimitate, că nu a existat nicio încălcare a articolului 8 (dreptul la respectarea vieții private și de familie) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului”, se arată în hotărâre.
Articol despre datoriile multimilionarilor români
Demersul lui Țiriac la CEDO a venit după publicarea în anul 2010 a unui articol în ziarul Financiarul, numit „Cincisprezece multimilionari și datoriile lor de un sfert de miliard de lei către stat - Rețeta succesului în afaceri este garantată atunci când afacerile sunt finanțate din fonduri publice sau nu se plătesc taxele”.
Articolul în cauză prezenta datoriile către stat ale celor mai bogați oameni de afaceri din România și includea fotografia lui Țiriac. Conform articolului, doar două alte persoane datorau mai mult decât Țiriac.
În articol se menționa că averea de 900 de milioane de euro a lui Țiriac „nu a fost suficientă pentru a acoperi găurile (lăsate) în bugetul statului prin parteneriatul său în compania (M.E.C.B) SRL, care datorează 5.586.833 lei către stat”.
De asemenea, vorbea de o altă datorie de 312.637 de lei prin U.C.S.R. SA, și alta prin compania P.A.M.
A pierdut în instanțele românești
Țiriac a dat atunci în judecată jurnalistul și ziarul. El a acuzat că articolul este defăimător la adresa sa și a companiilor în care este implicat și a cerut daune de 130.000 de euro, deoarece articolul i-a afectat imaginea, onoarea și demnitatea.
Instanța a respins inițial acțiunea, afirmând că jurnalistul a acționat cu bună credință și că articolul conținea o combinație de fapte și judecăți de valoare.
Curtea de Apel a respins, la rândul său, în 2015 recursul, afirmând că subiectul era de interes public.
În fine, Înalta Curte de Casație a reținut că instanța inferioară a interpretat corect normele naționale și internaționale.
Cum a motivat instanța europeană
Întrucât articolul indicat se referea la activitățile și practicile de afaceri ale unora dintre cei mai bogați români și efectul acestora asupra sistemului de colectare a impozitelor publice, (Curtea) este convinsă că acesta era de interes public. Curtea a fost de acord cu instanțele naționale că articolul nu s-a referit la viața privată a reclamantului, ci mai degrabă la activitățile sale profesionale și nu se referea exclusiv la el.Motivare CEDO:
Curtea a luat notă de deciziile instanțelor române cum că articolul era o combinare de fapte și judecăți de valoare și că, având în vedere conținutul și mesajul articolului, aceasta era sprijinit de fapte.
Curtea a mai decis că nu a existat rea credință din partea jurnalistului și că nu au existat repercusiuni pentru viața lui Țiriac.
„Având în vedere cele de mai sus, Curtea a considerat că instanțele naționale au echilibrat drepturile concurente aflate în balanță în conformitate cu criteriile stabilite în jurisprudența Curții. Nu a existat nicio încălcare a articolului 8 din Convenție”, conchide CEDO.
Potrivit ultimei ediții a Topului Forbes, Țiriac este al treilea cel mai bogat român, cu o avere de 7,2 miliarde de lei.
[pdf-embedder url="https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2021/11/judgment-tiriac-v--romania-newspaper-article-on-debts-owed-by-ex-tennis-pro-and-multi-millionaire-iriac-.pdf" title="Judgment Tiriac v. Romania - Newspaper article on debts owed by ex-tennis pro and multi-millionaire _iriac"]
