Ionel de la Lugojel. Rețeta succesului pentru un român întors din străinătate să facă legumicultură acasă: „Preț, calitate, seriozitate”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Mulți români „din afară” visează să se întoarcă acasă și să deschidă o afacere, folosind experiența acumulată în Occident. Pentru Ionel Ivasiuc (49 de ani), alias Ionel de la Lugojel, proiectul a devenit realitate. Revenit din Italia în 2010, s-a apucat de legumicultură. Muncește mult, dar are succes și se declară foarte mulțumit de roadele eforturilor sale.
Cuprins:
Născut și crescut în Poienile de sub Munte, județul Maramureș, într-o familie cu 12 copii, Ionel Ivasiuc s-a mutat în Banat imediat după Revoluție. Era doar un adolescent când a ajuns la Lugoj, ca elev al Liceului „Iulia Hasdeu”. La terminarea celor 12 clase, Ionel s-a angajat în Armată, ajungând sergent și militar profesionist.
Pe măsură ce frații lui mai mici au terminat școala generală, Ionel, al doilea copil al familiei, i-a adus din Maramureș în Banat și i-a ajutat să se înscrie la studii. La final, i-a mutat și pe părinții săi într-un sat de lângă Lugoj. Le-a luat o casă și i-a transferat cu cățel și cu purcel. La propriu. „Am luat un TIR și am încărcat toate animalele - cățelul, vaca. Tot ce au avut acolo am adus aici”, rememorează Ionel.
Din armată, în turism și agricultură
În anii 2000, când unitatea militară în care lucra Ionel s-a desființat, bărbatul a rămas „pe drumuri”. Un frate plecat între timp în Grecia l-a chemat acolo, iar Ionel s-a dus după el, să lucreze în industria ospitalității. După patru ani petrecuți în insule, Ionel a ajuns în Italia, unde i s-a născut și unul dintre copii. În „Cizmă”, viitorul legumicultor a muncit pe șantier, iar mai târziu în agricultură, atât la sere, cât și pe câmp. De acolo, românul „a furat meserie”, iar în mintea lui a încolțit planul pentru reîntoarcerea acasă.
Uitându-se în urmă, agricultorul admite că a luat decizia autorepatrierii, „într-un fel”, după ce a participat la o întâlnire între premierul de la vremea respectivă, Călin Popescu Tăriceanu, și românii din Roma. „A stat de vorbă cu mulți dintre tinerii care eram acolo. Ne-a spus să ne întoarcem acasă că avem o oportunitate din partea statului, să facem în România ce munceam în Italia. Atunci l-am crezut”, își amintește Ionel.
„M-am trezit ca o plută în mijlocul oceanului”
Când a luat decizia reîntoarcerii, Ionel avea în minte un concept despre care era convins că va funcționa: „Planul meu era că vin, înființez niște sere și implementez ce am văzut în Italia, că o să schimb modul de gândire al agricultorilor, modul de lucru”. Ajuns acasă, Ivasiuc a trebuit să înfrunte o cu totul altă realitate decât cea pe care și-o imagina. Sprijinul din partea statului promis de Tăriceanu era doar o himeră bună de fluturat în scop promoțional.
„Când am venit în țară, nu m-a mai ajutat nimeni. M-am trezit ca o plută în mijlocul oceanului. Nici statul, nici cei de la care am avut așteptări n-au făcut nimic”, concluzionează Ionel. Fermierul n-a avut acces nici măcar la bani europeni, că „pentru a accesa fonduri trebuia să ai ceva construit, să vadă cu ce ai început, apoi să te ajute”.
„Dacă nu mă scoți din șanț când sunt în noroi, nu are rost să mă ajuți când sunt pe malul celălalt. Am început etapizat, treptat, cu lucruri mici, cu sere mai mici, ulterior le-am schimbat, tot mai mari, până la cât se vede acum”, spune Ionel Ivasiuc, care are acum în localitatea Lugojel, pe marginea DN6, lângă Lugoj, solarii întinse pe 1.000 de metri pătrați. În plus, cultivă lubeniță pe suprafețe mari în câmp deschis. „Lugojenii știu deja, că i-am înnebunit cu lubenița de Lugojel. Ne cunoaște multă lume aici”, se laudă Ionel cu pepenii săi verzi.
„Asta e o poveste mai ciudată”
Solariile lui Ionel de la Lugojel sunt pline acum. Când termină cu răsadurile, trece la roșii, apoi la castraveți și termină anul cu salată verde. „Lucrez doar cu soiurile autohtone, semințele sunt românești. Toată lumea acum vrea să se întoarcă la soiurile românești. Ce vrea clientul, aia scot pe piață. Eu sunt la mâna lui”, își explică legumicultorul conceptul afacerii.
Vinde răsaduri și către fermieri care au propriile lor solarii și vor să cultive soiuri românești pentru că le vând foarte bine. Mai lucrează și cu intermediari. „Am în solarii cunoscuta Aurora (n.r. - soi de tomată românească). Mai am și roza inimă de bou (n.r. - alt soi de tomată)”, punctează Ionel. Cum a obținut semințele? „Asta e o poveste mai ciudată”, vine răspunsul prompt. „Înainte cultivam hibrizi pentru că nu găseam semințele. Dar am ajuns în zona Teremia Mare, o zonă legumicolă prosperă pe vremea lui Ceaușescu. Un bătrân mi-a dat o mânuță de semințe și mi-a spus: «Copile, să ai grijă de semințele astea pentru că ele au fost cultivate acum 40 de ani». El le punea în fiecare an la ciorap (n.r. - metodă de hidratare a semințelor pentru stimularea înmuguririi) și le reproducea. Eu ce am făcut? Le-am înmulțit prima dată pentru mine. După ce am fost sigur că am suficiente, am început să le scot pe piață. Acum, pe lângă că Timișul cumpără de la mine, vin și oameni din Oradea, Alba Iulia, Cugir, Caraș-Severin. Și în Satu Mare a ajuns răsadul meu”, se mândrește Ionel de la Lugojel.
„Eu acum sunt medicul plantelor”
Ionel Ivasiuc a început acum câțiva ani să studieze literatură de specialitate și să încerce „rețete” complexe. Acum, pe lângă faptul că produce și vinde răsaduri și legume, le oferă și consultanță cumpărătorilor. Gratuit. „Pasiunea pentru agricultură m-a făcut să experimentez, să învăț. Acum sunt medicul plantelor. Când clientul are necazuri îmi spune: «Domnul Ionel, am o problemă la o roșie». Trimite poza, eu o văd, îmi dau seama ce boală poate să aibă și apoi recomand tratamentele cunoscute de mine”, povestește fermierul.
Legumicultorul de la Lugojel își sintetizează rețeta succesului: „preț, calitate, seriozitate”. Pe piața de profil, un răsad costă între 1,5 și 2 lei. Fermierul bănățean, pe de altă parte, vinde un fir de ardei sau de roșie cu 72 de bani. Spune că este profitabil în ciuda prețului scăzut, datorită eficienței ridicate.
Fiind priceput și îndemânatic, Ionel a construit, din piese recuperate, mașini care îi permit să aibă o productivitate ridicată. Spre exemplu, a refăcut din bucăți o mașină de plantat semințe pentru răsaduri în alveole. Susține că mașina proiectată și construită de el scutește munca a 20-30 de oameni.
Spune că nu-l interesează în mod deosebit cui îi vinde marfa. „Eu nu-i întreb niciodată. Când vine și îmi spune: «Vreau 20.000 de plante», îmi dau seama că e comerciant. Dacă ar fi cultivator, mai mult de 3.000-4.000 de plante nu poate să sădească. Ori iei un fir, ori iei o dubă, la mine prețul e același”, explică Ionel. Producătorul de la Lugojel arată că obține profit din rulaj, preferând să muncească mai mult pentru a produce o cantitate mai mare, pe care s-o vândă la preț redus.
[libvideo id="4834234"]
„Toți cei care lucrează în agricultură câștigă”
„Agricultura e profitabilă. Toți cei care lucrează în agricultură câștigă, doar că mulți nu sunt sinceri și nu recunosc”, este verdictul lui Ionel, care a realizat toate investițiile reinvestind profitul. „De când am venit din Italia, în 2023 am avut primul concediu. Am făcut economii mari. Nu fumez, nu beau. Am avut grijă de familie, să am cele necesare în casă și să investesc. Am pus bani deoparte, fără împrumuturi, fără fonduri, fără bănci. Satisfacția este foarte mare că am reușit. Sunt asigurat cât trăiesc. Pot să o duc până la sfârșitul vieții cu ce-am adunat până acum”, explică Ionel modul de dezvoltare a afacerii.
Legumicultorul mărturisește că, la întoarcerea în România, dorind să înființeze o cooperativă, a adus alți legumicultori din zonă la el în solar. Asocierea nu s-a înfăptuit, iar Ionel susține că unii dintre cei pe care i-a învățat meserie au ajuns chiar să „îl sape”. „Văzând succesul pe care îl am, au încercat să replice. Dar asta nu se poate copia. Dau un exemplu. Am pe cineva căruia i-am încredințat toate secretele meseriei. A început să spună clienților mei vechi: «Cu ce e Ionel mai presus decât mine? Ce face el, fac și eu, că eu am soiurile de la el». Mi-am dat seama că nu sunt fideli. Și atunci i-am lăsat deoparte. Eu pot să îi bag în faliment dacă vreau asta. Datorită mașinăriilor pe care le-am inventat, ei nu fac nici 5% din cât pot produce eu”, se laudă fermierul.
Activ pe rețelele sociale
Mulți dintre clienți au aflat de Ionel de la Lugojel de pe Facebook. Acolo, bărbatul își prezintă ferma, arată lucrările pe care le face și vorbește cu oamenii. Spune că nu a intrat pe rețelele sociale ca parte a vreunei strategii de marketing. Totul a venit natural pentru că, dorind să coaguleze în jurul său tineri fermieri, a început să le trimită filmulețe. Iar ca să nu mai trimită la fiecare pe rând înregistrările, le-a postat pe internet. Astfel a fost descoperit de potențiali clienți noi.
„Lumea s-a prins bine de mine și acum îi ajut. De exemplu, în ultima perioadă, oamenii mi-au spus: «Domnul Ionel, recomandați-mi niște cartofi buni». Eu le-am spus. Nu ca să promovez un cartof, pentru că nu câștig nimic. Oamenii au văzut că funcționează. Eu ce câștig? Arătându-le adevărul, m-au luat în considerare de un om serios și, pe lângă celelalte lucruri, îmi vând și eu marfa”, explică Ionel strategia de marketing.
„Nu vor să lucreze pe bani puțini”
Ca toți antreprenorii din agricultură, se confruntă cu problema forței de muncă. „Vor 200 de lei la opt ore. Nu acceptă să lucreze pe bani puțini, dar îți vine cu un pachet de țigări și ia 20 de pauze. Cu 10 minute fiecare pauză, pierde cel puțin două ore din timpul de lucru. În străinătate nu e așa. Ai mâncat 10-15 minute și opt ore le lucrezi. Aici se fofârlește: ba merge la baie, ba bea apă, ba fumează. Am încercat cu niște fete și nu a funcționat. Mai repede îmi fac eu treaba, că ele vor doar să treacă ziua să își ia banii. De asta am și automatizat sculele, să nu depind de oameni. Am mașină de întins folia, de pus banda pentru picurare, bilonează pentru căpșuni. Toate făcute de mânuța mea. Mi-a părut rău într-un fel că nu am putut ajunge inginer pentru proiectarea de mașinării. Dar așa a fost situația. Am venit singur din Maramureș, am avut mulți frați, am lucrat în uzină, i-am ajutat. Acum sunt plecați în Occident, încerc să îi conving să vină în țară. Ei, când văd ce e la televizor, nu au curaj, dar se vede cu ochiul liber că se poate”, este mesajul încurajator al lui Ionel de la Lugojel.
ciobanudorin_2006 22.03.2024, 21:24
M am lămurit și cu legumicultura românească.Hapsani pana la Dumnezeu.Ei o salata și o ții în frigider și...după 2 săptămâni e la fel.Deci câte chimicale are ? Las o frate sa crească natural.Totul e forțat și nimeni nu ia o măsură.
Marica13 22.03.2024, 21:32
Bravo lui om muncitor......
mariusica42 23.03.2024, 11:46
Toate astea doar pana se umpke de bani ca pe urma stim...
dabaca2020 24.03.2024, 12:25
Articol util ,Felicitari reporteri Libertatea ,ptr art ,,de Bun Exemplu ,Cam asa ceva trebuie mediatizat si NU Nulitati precum dana budeanu ,,prodanca ,,etc si alte gunoaie !