„Iovan poartă răspunderea producerii accidentului”. AFLĂ CE SPECIALIST A LANSAT ACEASTĂ TEORIE. Explicaţiile sale sunt incendiare

Printre  argumentele sale se numără faptul că Iovan ar fi trebuit să se întoarcă din drum când a început givrajul
„Pilotul comandant poartă întreaga răspundere a accidentului în sine”, spune Pleter, argumentând că Adrian Iovan a planificat şi a efectuat un zbor „în condiţii meteorologice de îngheţ sever, condiţii evidente din prognozele la care avea acces înainte de decolare”.
El mai precizează că tipul de avion „fără performanţele de urcare necesare” şi, mai ales, tipul de motor cu piston cu carburator, „în mod special vulnerabil la acest fenomen meteo”, „nu erau adecvate pentru această misiune şi comandantul avea obligaţia să cunoască acest lucru şi să coreleze datele meteo cu restricţiile impuse de tipul de aeronavă”.
Pleter arată că givrajul (n.r. depunerea unui strat de gheaţă sau de chiciură pe automobile şi avioane pe vreme rece) care a început în momentul intrării în frontul atmosferic cu umiditate, este un fenomen „cumulativ şi nu instantaneu”. În aceste condiţii, piloţii ar fi avut cel puţin 10 minute pentru a întoarce aeronava.
„Totuşi decizia comandantului a fost de a continua pe traiectul planificat; decizia normală în acest caz ar fi fost un viraj de 180 de grade pentru a ieşi cât mai repede din frontul atmosferic în care intrase şi aterizarea la cel mai apropiat aeroport neafectat de frontul atmosferic, în acel caz Sibiu”, mai spune Pleter, care crede că „prin această manevră elementară zborul era salvat”.
Specialistul Facultăţii de Inginerie Aerospaţială este de părere că toate cererilor adresate prin radio centrului de control de la Bucureşti, printre care Iovan voia să coboare, presupuneau riscuri foarte mari.
„Riscul manevrei de coborâre este cu atât mai mare cu cât zona de sub aeronavă era o zonă muntoasă (deci cu posibile turbulenţe asociate care puteau agrava condiţiile de îngheţ) şi împădurită (care îngreunau o eventuală aterizare de urgenţă, precum şi eventualele operaţiuni de căutare şi salvare)”, mai spune acesta.
Esenţială ar fi fost întoarcerea cu 180 de grade, manevra de siguranţă care ar fi dus la evitarea accidentului”, a precizat inginerul.
Comandantul nu a declarat urgenţă („Mayday” sau „Pan”) şi astfel „şi-a asumat răspunderea exclusivă a echipajului, scoţând astfel furnizorul de servicii de navigaţie aeriană (ROMATSA) din cauză, inclusiv în eventualitatea unor operaţiuni de căutare şi salvare”, prin aceea că „a ieşit din codul aerian de zbor instrumental (IFR), anunţând că din acel moment zboară VFR”, mai arată Pleter.
Prodecanul Facultăţii de Inginerie Aerospaţială explică în continuare că angajarea în zborul VFR (zbor la vedere, în engleză Visual flight rules – VFR, n.r.) se face doar în condiţii de vizibilitate a solului şi a spaţiului aerian înconjurător.
Angajarea în zbor VFR „a indus controlorului de trafic şi decidenţilor presupunerea că sunt condiţii bune de vizibilitate în zonă”, iar „căutarea şi salvarea în aceste condiţii ar fi fost foarte uşoare, avionul căzut fiind imediat reperat de alte aeronave din zonă, de elicoptere etc. făcând inutilă recurgerea la alte mecanisme de estimare a traiectoriei de coborâre a aeronavei până la impact”.
„Ieşirea zborului de sub controlul ROMATSA a fost efectivă sub toate aspectele, adică atât procedural, cât şi operaţional şi tehnic, prin: (1) cererea expresă a comandantului adresată ACC (centrului de control, n.r.) Bucureşti, (2) coborârea sub nivelul de zbor minim pe rută, (3) ieşirea din raza de acţiune a radarelor de supraveghere care ar fi putut furniza ultima poziţie a aeronavei. Etica profesională îmi impune să reacţionez faţă de imputările incorecte făcute ROMATSA, în condiţiile în care zborul nu mai era în spaţiul aerian controlat şi nu mai intra în sfera de răspundere a operatorului de servicii de navigaţie aeriană, care nici tehnic nu mai avea mijloacele de a interveni – aeronava a ieşit din spaţiul aerian observabil prin radar şi ELT-ul (Emergency Locator Transmitter – echipament de localizare pentru situaţii de urgenţă, n.r.) a emis o frecvenţă doar pentru homing, adică doar destinată echipelor de salvare din teren”, arată Pleter.
Conform Mediafax, inginerul concluzionează că „nici accidentul în sine, nici operaţiunile de alarmare, şi nici cele de căutare şi salvare nu pot fi imputate ROMATSA în mod onest”, menţionând că „un accident de aviaţie produs în decursul unui zbor VFR este la fel de incriminant pentru ROMASTA ca un accident de autoturism”.
„Am o deosebită admiraţie faţă de modul cum a gestionat comandantul ultima fază a zborului până la impact, dar acest lucru nu are legătură cu greşelile care au condus la accident. În condiţiile apariţiei givrajului, orice pilot ar fi luat decizia elementară de a face un viraj de întoarcere de 180 de grade şi de a ateriza la cel mai apropiat aeroport (în speţă, aeroportul din Sibiu)”, mai subliniază profesorul.
„Culpabilizarea incorectă a ROMATSA făcută fie de oficialităţi, fie de mass-media, poate creea prejudicii comerciale României, care se pot cifra la milioane de euro anual. Marii transportatori analizează cu atenţie gradul de siguranţă oferit de spaţiul aerian tranzitat şi preferă rutele cele mai sigure”, mai atrage el atenţia.
Pilotul Adrian Iovan şi studenta Aurelia Ion şi-au pierdut viaţa după ce un avion de mici dimensiuni a aterizat forţat luni după-amiază într-o zonă muntoasă accidentată de la graniţa judeţelor Cluj şi Alba. După accident, au fost răniţi copilotul Răzvan Petrescu şi patru medici – Radu Zamfir de la Spitalul Fundeni, Valentin Calu de la Spitalul Elias, Cătălin Pivniceru de la Spitalul „Sf. Maria” şi Sorin Ianceu de la Spitalul Municipal din Beiuş, judeţul Bihor. Cadrele medicale mergeau de la Bucureşti la Oradea pentru a preleva ficatul unui donator ce suferise un accident vascular cerebral.
Citeşte şi: „Noi i-am omorât pe oamenii aceştia. Suntem criminali”. Bendeac A GĂSIT EXPLICAŢIA TRAGEDIEI DIN APUSENI. Mesajul său vizează toţi românii PRIETENII ŞI APROPIAŢII AU STRÂNS BANI PENTRU ÎNMORMÂNTAREA LUI ADRIAN IOVAN. Află detaliile conferinţei de presă a familiei  
 

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro