Iranul a contactat CIA pentru a încerca să pună capăt războiului, arată un raport New York Times

Potrivit unor oficiali din Orientul Mijlociu și din Occident, care au vorbit sub protecția anonimatului, Casa Albă și CIA (care a refuzat să comenteze) privesc această ofertă cu un scepticism.

Pe fondul haosului de la Teheran și al eliminării metodice a conducerii iraniene de către Israel, la Washington persistă îndoiala că regimul iranian mai are capacitatea de a implementa un eventual acord de încetare a focului.

Dilema lui Trump și „modelul Venezuela”

Israelul a cerut clar Statelor Unite să ignore propunerea, obiectivul asumat de Tel Aviv fiind o campanie susținută, de câteva săptămâni, menită să distrugă capacitățile militare ale Iranului și să provoace prăbușirea guvernului.

Între timp, poziția președintelui american Donald Trump a suferit modificări notabile. Deși inițial s-a arătat deschis discuțiilor, Donald Trump a declarat marți că este „prea târziu”.

El a subliniat că potențialii interlocutori sunt eliminați rând pe rând: „Majoritatea oamenilor pe care îi aveam în minte sunt morți. În curând nu vom mai cunoaște pe nimeni”.

Dacă la început președintele american încuraja o revoltă populară, acum pare să figuri pragmatice din actuala structură.

Oficialii americani ar cere renunțarea la programul nuclear, la rachetele balistice și la susținerea grupărilor proxy (precum Hezbollah).

Donald Trump a sugerat că ar putea aplica modelul folosit în cazul lui Nicolás Maduro: preluarea controlului asupra resurselor (exporturile de petrol), permițând în același timp liderilor supraviețuitori să își mențină puterea internă, fără a forța reforme politice majore.

Vid de putere și riscul unui război civil

Experții și serviciile de informații avertizează, însă, că planurile Washingtonului s-ar putea lovi de realitatea crudă din teren. O evaluare recentă a CIA privind scenariile post-atac a indicat un nivel ridicat de incertitudine, din cauza variabilelor multiple.

Situația a devenit și mai volatilă după ce ayatollahul Ali Khamenei a fost ucis sâmbătă într-un atac aerian, iar marți, Israelul a bombardat un complex unde înalții clerici se reuniseră tocmai pentru a-i alege un succesor.

În acest context, analiștii atrag atenția asupra unor riscuri majore:

• Fragmentarea țării: Guvernul central ar putea pierde controlul asupra regiunilor dominate de minorități (precum kurzii).
• Haos generalizat: Prăbușirea regimului ar putea arunca Iranul într-un război civil sângeros, similar cu situațiile din Siria sau Libia.
• Incertitudinea democratică: Chiar dacă iranienii și-ar răsturna guvernul autocrat, nu există nicio garanție că statul succesor va fi o democrație liberală și prietenoasă cu SUA. „Cel mai rău caz ar fi să preia conducerea cineva care este la fel de rău ca persoana anterioară”, a recunoscut Donald Trump.

Căutarea „moderatului evaziv”

Varianta reinstalării lui Reza Pahlavi, fiul fostului Șah înlăturat în 1979, nu pare să îl entuziasmeze pe Donald TRump, care ar prefera pe cineva „popular în prezent” și aflat deja în țară.

Pahlavi a părăsit Iranul în anii ’70, iar sprijinul său intern real rămâne un subiect de dezbatere, deși numele său a fost scandat la recentele proteste.

În lipsa unei alternative regale, Washingtonul se întreabă dacă poate găsi un interlocutor „mai moderat” în rândurile actualei conduceri, posibil din interiorul Gărzilor Revoluționare.

Totuși, Donald Trump i-a catalogat recent pe actualii lideri drept „nebuni radicali” și „bolnavi mintal”, considerând fanatismul lor un obstacol imposibil de trecut.

Ideea unui lider iranian moderat rămâne privită cu reticență de mulți decidenți și observatori, inclusiv din Israel, care amintesc că sistemul este controlat strict de clerici.

Așa cum rezuma ironic fostul secretar american al apărării, Robert Gates, în 2008: „Sunt implicat în căutarea evazivului moderat iranian de 30 de ani”.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE