Ministrul Economiei, despre șansa ca fabricile de stat să livreze Armatei muniție tip NATO de calibru 155 mm: „Dacă v-aș spune că știu exact cum, unde, la ce termen, v-aș minți”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Ministrul Economiei, Irineu Darău, a explicat la Interviurile Libertatea, că Guvernul pregătește mai multe măsuri economice menite să relanseze economia. Este vorba despre ajutoare de stat în industrii precum minerale critice, turism și apărare. Turismul este printre cele mai afectate industrii de reducerea consumului populației și a scăzut până la nivelul celei de-a doua părți a pandemiei de COVID-19, potrivit ministrului Irineu Darău. Pe de altă parte, șeful Ministerului Economiei, instituție care are în subordine compania Romarm, sub umbrela căreia se află fabricile de stat de muniție de arme, explică în ce stadiu se află principalele contracte de apărare: cel prin care firma germană Rheinmetall ar urma să construiască la Șantierul Naval Mangalia, patru nave pentru Armata Română, planul de cumpăra peste 380.000 de arme de la compania SigSauer, construirea fabricii de pulberi militare la Victoria, în județul Brașov.
Cuprins:
- Cum arată relansarea economiei, din perspectiva Ministerului Economiei
- Niciun semn de la președintele Nicușor Dan în vederea formării unui nou guvern
- Ce spune ministrul economiei despre efectele creșterii prețurilor la combustibili
- Rectificarea bugetară depinde de rezultatele negocierilor pentru o nouă lege a salarizării unitare a bugetarilor
- De ce întârzie preluarea Șantierului Naval Mangalia de către Rheinmetall
- Ce se întâmplă cu achiziția a 380.000 de arme după ratarea semnării contractului
- În ce stadiu este planul de fabricare de drone împreună cu Ucraina
- Cum reacționează ministrul economiei la cercetările procurorilor care vizează șefi din filiale Romarm
- Va produce sau nu România proiectile de calibru NATO 155 mm?
Cum arată relansarea economiei, din perspectiva Ministerului Economiei
Libertatea: Recent, Institutul Național de Statistică a prezentat date care ne spun foarte clar că economia a scăzut cu 0,8% în primul trimestru și apoi, cu 0,4%. Ne așteaptă recesiunea până la sfârșitul anului, iar asta a stârnit dispute, mai ales în relația Guvernului cu PSD. Există vreun plan de relansare economiei la guvern, în acest moment, pentru toamnă?
Ministrul economiei: La guvern există, în primul rând, mai multe programe în desfășurare care înseamnă injectare de bani în economie în măsura posibilităților legate de buget. De exemplu, chiar la Ministerul Economiei, noi avem în desfășurare programul „Femeia antreprenor”. Se vor semna contracte pentru o mie de femei antreprenor. Avem lansarea Startup Nation, care se va întâmpla pe noua ediție, în septembrie. Până acum, s-au făcut peste 11.000 de cursuri antreprenoriale. De asemenea, mai avem un program cu fonduri elvețiene, SME Eco - Tech. Și la Ministerul Finanțelor, și la alte ministere există astfel de programe. Acestea sunt instrumentele normale, transparente, prin care se poate ajuta economia. În afară de asta, știți bine că avem acea OUG (n.red. - ordonanță de urgență) a relansării, care este o ordonanță multianuală și vor apărea, pe rând, HG-uri (n.red. - hotărâri de guvern) pe fiecare categorie de ajutor de stat multianual și noi avem în vedere câteva HG-uri de așa natură.
Libertatea: Vă rog să ne dați câteva exemple de finanțare pentru investiții mari.
Ministrul economiei: Acolo e vorba mai degrabă de mecanisme. De exemplu, vă spun în ceea ce privește Ministerul Economiei. În ordonanța relansării, avem categorie pentru minerale rare și critice, categorie pentru industria de apărare, categorie pentru turism, categoria pentru start-uri și inovare și pe fiecare astfel de literă din ordonanța relansării noi vom venim cu o propunere de hotărâre de guvern care să ducă la un ajutor de stat multianual. De altfel, vă zic, ca ministru, că e mai bună abordarea multianuală și mă bucur că prin acest OUG al relansării, de fapt, s-au sădit semințele pentru viitoarea relansare.
Libertatea: Ați creionat deja bugetul pentru aceste programe de dezvoltare a economiei?
Ministrul economiei: Cele pe vi le-am zis, cele trei care sunt în desfășurare, bineînțeles că au buget deja în bugetul ministerului. Cele pentru minerale rare, turism, apărare… Celelalte, încă nu. Eu întrevăd că o mare parte dintre aceste lansări să fie undeva, anul viitor. Dacă ne ținem de plan ca în toamnă, înainte de sfârșitul anului, să avem un buget aprobat, vom avea răspunsurile și pe aceste bugete, și pe aceste programe complete. Pe de altă parte, înainte de sfârșitul anului, ar trebui să dăm astfel de hotărâri de guvern.
Libertatea: Dar dumneavoastră, Ministerul Economiei, cât cereți din bugetul pe anul viitor pentru aceste programe?
Ministrul economiei: Ar fi complet hazardat. Să știți că și anul acesta, când am pus cap la cap puzzle-ul acesta al bugetului și l-am comparat cu cel al altor ministere, până la urmă, pe ultima sută de metri, se decide ceea ce efectiv poate să fie acordat. Trebuie să dăm aceste hotărâri de guvern, după care, când se va negocia bugetul, să obținem, din punctul meu de vedere, cât mai mulți bani pentru a injecta în economie, în limitele bugetare.
Libertatea: Începeți să lucrați la viitorul buget acum, în actuala formulă guvernamentală, sau așteptați ca președintele Nicușor Dan să se hotărască și să nominalizeze un prim-ministru care să formeze o nouă majoritate?
Ministrul economiei: Vă spun și cum facem la Ministerul Economiei. Din punctul meu de vedere, într-un fel, la buget, se lucrează permanent. Noi avem o urmărire a execuției bugetare în timp real. Nu știm când va urma o rectificare, deci o pregătim. Atunci când vorbim de rectificare, automat vedem și dincolo de sfârșitul anului. Încercăm să anticipăm pentru 2027. Eu cred că la cum merg lucrurile acum, un guvern responsabil, cu puteri limitate sau nu, ar trebui să poată face bugetul în luna octombrie sau luna noiembrie.
Libertatea: Dar nu guvernul actual poate face rectificarea bugetară pentru acest an?
Ministrul economiei: Știți că nu avem posibilitatea aceasta, dar ar putea să treacă un soi de rectificare bugetară prin Parlament.
Libertatea: Și vă propuneți asta?
Ministrul economiei: Cât rămânem noi, ca guvern cu puteri limitate, nu putem ști. Cert este că un guvern care trebuie să gestioneze afacerile curente ale țării trebuie să găsească soluții la orice. Dacă acest guvern, sub o formă sau alta, rămâne până spre sfârșitul anului, avem datoria să rezolvăm tot ceea ce trebuie rezolvat înainte de sfârșitul anului, inclusiv o rectificare.
Niciun semn de la președintele Nicușor Dan în vederea formării unui nou guvern
Libertatea: Vreau să vorbim și despre blocajul politic care există în continuare. Aveți noutăți de la Palatul Cotroceni, legate de eventuale invitații pentru noi discuții politice care se ducă la deblocarea situației?
Ministrul economiei: Deocamdată, nu. Eu am spus deja de vreo două luni că ar fi fost greu să se rezolve ceva peste vară. Sunt convins că vor apărea discuții intense fix la începutul lunii septembrie, când începe și sesiunea parlamentară. Pe de altă parte, aici, eu cred că USR, PNL și UDMR au venit cu niște propuneri foarte oneste și nu doar cu propunerea simplă de guvern minoritar și există una în oglindă și de la PSD. Cred, în continuare, că acea propunere fermă de rotativă, cu începutul perioadei la USR, PNL, UDMR, este cea corectă, inclusiv pentru o reabilitare morală, dacă vreți, pentru că PSD unilateral a dărâmat o coaliție, a dărâmat un guvern și a rupt un protocol. Să revenim parțial la acea înțelegere și USR, PNL, UDMR să guverneze până la jumătatea anului viitor eu cred că este abordarea foarte corectă și din punctul acesta de vedere, cred că noi am pus două opțiuni pe masă în vreme PSD a pus o opțiune pe masă. Îi tot aud că sunt primul partid al țării. Aici nu știu cum le par ei când se uită în oglindă, dar și ei au obținut doar 22% în alegeri. PNL și USR au obținut un pic mai mult împreună, în alegeri. Până la urmă, toate partidele din Parlament acum sunt într-o zonă foarte strâmtă de procente. Nimeni nu poate clama că este undeva la 40% în alegeri. Așadar, cred că trebuie rezonabilitate și noi cred că am venit cu varianta rezonabilă.
Libertatea: Ați fi pregătit pentru o situație în care UDMR ar trece alături de PSD ca să formeze cu PSD, un guvern?
Ministrul economiei: Să știți că eu apreciez poziția UDMR. Ați văzut-o foarte bine. Ei mențin linia pe care au avut-o deja cu USR și PNL. Și a reafirmat președintele UDMR acest lucru. Deci, din punctul meu de vedere, suntem în același punct în care am fost la sfârșitul lunii iunie.
Ce spune ministrul economiei despre efectele creșterii prețurilor la combustibili
Libertatea: Vă rog să ne spuneți cum anticipați dumneavoastră că va evolua situația și după creșterea constantă a prețurilor la combustibil, chiar dacă acum, în ultimele 48 de ore, a scăzut un pic prețul la benzină și motorină.
Ministrul economiei: Am avut trei luni în care, ca guvern cu puteri depline, am reușit să dăm ordonanță de urgență care a reglat lucrurile, le-a ținut sub control chiar și comparându-le cu anumite state din vest. Noua lege, aceasta care a trecut prin Parlament, înseamnă același lucru: pentru o perioadă, niște mecanisme care să limiteze creșterea de prețuri. Nu se poate garanta un preț. Cred că va fi un efect pe termen mediu al acestor măsuri. Vedeți că evoluează și partea de importuri, partea de fluxuri internaționale. Aici, totdeauna am spus că este o parte de criză internațională care nu poate fi conținută, nu poate fi forțată să rămână în anumite prețuri și ați văzut că unele țări care au încercat instrumente mai de force au ajuns să nu mai aibă benzină sau motorină la pompă. Noi nu ne permitem asta. Cât despre indicatorii macroeconomici, eu cred că poate fi văzută economia din foarte multe unghiuri și cred că acum avem niște semnale proaste, dar specifice unei situații de crize suprapuse și niște semnale bune. Într-adevăr, producția industrială a scăzut, consumul a scăzut, față de trimestrele din anul trecut există o scădere. Aceștia sunt indicatori negativi. Dar pe de altă parte, dacă ne uităm la cantitatea totală de investiții, inclusiv cele de stat, într-adevăr, aici creștem. Dacă ne uităm la companiile create, chiar dacă da, crește și numărul de companii în insolvență sau închise, crește și numărul de companii create. Dacă ne uităm la inflație, de la 10% s-a ajuns la 8% și există perspectivă de scădere. Dacă ne uităm, apropo de creștere, scădere economică de la un trimestru la altul, am ajuns la zero față de trimestrul anterior. Deci, eu am spus foarte transparent, la început, când am fost numit ministru al economiei, cum văd această perioadă: 2026 este anul reechilibrării. Deci este un an, dacă vreți, de etapă între anul de austeritate, finalul lui 2025 și 2027, care ar trebui să fie anul relansării. Nu ne-au ajutat crizele neașteptate în 2026. Prognoza mea macro aceasta este, că suntem pe un drum de reechilibrare care va permite relansarea în 2027 cu o singură condiție: să menținem disciplina bugetară, pentru că asta ne ține pe ratingul corect și ne dă spațiul bugetar.
Libertatea: Reechilibrare înseamnă să revenim pe plus?
Ministrul economiei: Reechilibrare înseamnă să trecem prin purgatoriu, prin perioada grea, să ne reechilibrăm traiectoria pentru ca anul viitor să avem o creștere economică solidă. Sunt convins că anul viitor vom avea acest lucru.
Libertatea: Asta înseamnă creștere economică de peste 1% din PIB, până în 1%?
Ministrul economiei: Fără îndoială, eu cred că anul viitor, dacă nu apar niște crize suprapuse, am putea să avem peste 1% creștere economică. Dar, încă o dată, trebuie să fim foarte raționali în acest an, pentru că unele lucruri atârnă de un fir de ață. Dacă am fi fost în categoria junk (n.red. - calificativ acordat de agențiile de rating conform căruia o țară nu mai este recomandată pentru investiții), nu mai puteam vorbi de creștere economică mult timp de acum încolo și dobânzile ar fi fost la mult peste 10% și aveam multe alte probleme în lanț.
Libertatea: A fost o tactică, o strategie să se mențină acest guvern la putere ca să se mențină aceste măsuri restrictive de cheltuire a banilor publici?
Ministrul economiei: Eu nu știu cine face sau nu face strategii. Eu vă spun cum se vede de la mine sau din punctul nostru de vedere și cumva se închide și bucla aceasta politică. Noi am avut o alegere de făcut, și politică, și etică. Noi, PNL și UDMR, n-am fugit de la guvernare. Am ales să rămânem pentru a guverna țara. Puteam să facem la fel, să ne uităm la sondaje și să vrem să câștigăm ceva și să fugim. Acesta e singurul calcul al nostru. Câtă vreme suntem lăsați, dacă vreți, său rămânem aici, guvernăm cu maximă responsabilitate și uitați că dă rezultate inclusiv în rating.
Libertatea: În rating da, dar avem și recesiune economică anticipată, spunea chiar consilierul economic al președintelui aici, la Interviurile Libertatea, săptămâna trecută.
Rectificarea bugetară depinde de rezultatele negocierilor pentru o nouă lege a salarizării unitare a bugetarilor
Libertatea: Dacă va fi rectificarea bugetară în săptămânile următoare sau în următoarele două luni, va fi pe plus sau pe minus?
Ministrul economiei: La cum arată deficitul, eu cred că pentru niște necesități se poate găsi buget, dar avem multe semne de întrebare, de exemplu, în Legea salarizării. Haideți să vedem dacă se vor căuta acele miliarde pentru Legea salarizării sau dacă există un spațiu bugetar pentru alte lucruri. Faptul că avem la 6 luni 2% deficit bugetar este o veste foarte bună, deși știm cu toții că în a doua parte a anului va crește deficitul.
Libertatea: Săptămâna aceasta mai aveți discuții la Cotroceni pe Legea salarizării bugetare?
Ministrul economiei: Aceste două săptămâni sunt ultimele în care vor fi discuții. Din câte știu eu, și în Parlament, și la Cotroceni vor fi discuții continue pentru a se finaliza cu o concluzie acest subiect. Cert e că dacă se ajunge în 31 august și n-a trecut o lege de Parlament, nu vom avea Legea salarizării și vom pierde cele 700 de milioane de euro.
De ce întârzie preluarea Șantierului Naval Mangalia de către Rheinmetall
Libertatea: Ministerul Economiei patronează Romarm, care este compania de stat care are cele 16 filiale, respectiv fabrici și uzine militare de stat. Sunteți una dintre principalele instituții care gestionează acest program european de apărare, SAFE. Și sunt acolo câteva contracte foarte importante, majoritatea semnate, unele foarte importante încă nesemnate și vreau să le luăm pe rând, pe cele mai importante. Începem cu înțelegerea semnată cu firma germană Rheinmetall pentru construirea a patru nave la Șantierul Naval Mangalia. Acolo e un șantier în faliment și au fost două runde de licitație pentru preluarea șantierului de către Rheinmetall. Rheinmetall înțeleg că nu s-a prezentat. La ce vă așteptați?
Ministrul economiei: Acum, aici, o să încerc să explic foarte scurt. Nici măcar licitațiile acelea, care nu sunt deloc controlabile de către stat, nu sunt pentru Rheinmetall. Noi avem această problemă reală, o societate în faliment, la care și statul român a fost asociat, dar care este controlată de un administrator judiciar. Există și niște procese pe rol. Majoritatea deciziilor le iau creditorii, ori acolo 95% creditor este compania Damen. Deci așa s-a hotărât, fără vreun fel de posibilitate a statului de a interveni, faptul că la o sumă de peste 180 de milioane de euro, care este valoarea de inventar, șase licitații consecutive, în fiecare lună câte una, la aceeași sumă, se încearcă găsirea unei soluții. Bineînțeles că statul român nu poate dicta unui privat, fie și în condițiile SAFE, și cu obligația de a face navele la Mangalia, să vină pe o anumită sumă la o licitație. Vă mai spun un lucru. În septembrie, din câte știu, există o înfățișare într-un proces în care se discută, un judecător va decide la fel, fără niciun fel de ingerință, dacă se poate aplica și alt plan de vânzare cu alte etape. Statul, bineînțeles, observă tot acest proces, nu are voie să intervină. Suntem pregătiți, alături de un eventual investitor privat, de Rheinmetall în acest caz, să fie o investiție mare acolo și să pornească la cheie, dar în momentul în care se va clarifica această parte de licitație și o decizie în Justiție. Până atunci, statul român, deocamdată, are doar terenul de acolo. Subiectul mare al discuției este despre echipamente și tot ceea ce a folosit fosta societate. Mai spun un lucru. De multe ori am văzut și mesaje prea optimiste, dar și mesaje poate prea pesimiste. Acest proiect nu depinde de o săptămână sau de o lună anume. Sunt patru ani și jumătate. Într-adevăr, programul este strâns. Dar nu poate nimeni garanta momentul in care va începe, va depinde de aceste evoluții.
Libertatea: Dar dumneavoastră ați alocat un contract foarte mare, de peste 900 de milioane de euro, pentru achiziția a patru nave de care Forțele Navale au nevoie disperată ca să asigure securitatea României la Marea Neagră. Acest investitor pe care l-ați selectat, nu dumneavoastră personal, statul român, Ministerul Economiei, cu Ministerul Apărării, cu guvernul, iată, nu se prezintă la două runde de licitații. Poate că este o strategie. Dar eu vă întreb, tocmai pentru că este un timp scurt de patru ani și jumătate în care acest investitor trebuie să construiască navele, i-ați întrebat dumneavoastră pe investitori: „De ce nu v-ați prezentat? Aveți de gând să vă prezentați? Mai preluați șantierul? Refacem licitația?”
Ministrul economiei: Gândiți-vă că noi avem niște certitudini. Ministerul Economiei a semnat un acord de cooperare care impune că aceste nave să fie făcute, produse în România și la Mangalia. MApN a semnat un contract de achiziție. Asta înseamnă că Rheinmetall, care între timp, știți, a achiziționat și o companie importantă de construcție de nave. Am fost personal cu reprezentanții Rheinmetall și reprezentanții MSC care spun că vor să se asocieze pentru a avea și mai mare putere de a construi nave.
Libertatea: Deci garanția este că vor construi la Mangalia?
Ministrul economiei: Vă dați seama, totuși e un interes comercial. Până la urmă, există un contract de achiziție semnat și acești bani pe care SAFE-ul îi oferă sunt niște bani care ar intra în conturile acestei companii, dacă va respecta toate condițiile, respectiv producerea la Mangalia.
Libertatea: Dumneavoastră stați liniștit în momentul de față?
Ministrul economiei: Nu stau liniștit, pentru că întotdeauna calendarul e o chestiune importantă, dar ceea ce știu este că reușita acestui proiect nu depinde de o săptămână sau de o lună anume și este această perioadă, de câteva luni, în care sperăm să se clarifice situația la Mangalia. Ideal ar fi fost să înceapă totul pe o foaie albă, pe curat, dacă vreți, din iunie, dar uitați că situația nu ne-o permite. Bineînțeles că statul analizează absolut toate opțiunile pe care le are. După cum statul se uită și poate ar fi trebuit să se uite multe guverne înainte care este starea acelor echipamente și cum, poate, se degradează echipamentele care deja se află în șantier. Eu cred că vreme de mulți ani, statul român, și nu e singurul caz, a închis ochii la degradarea unor active ale statului când aveau opțiuni legale să acționeze. Nu exista altă șansă pentru Șantierul Naval de la Mangalia decât SAFE și e un proiect practic, uriaș pentru că numai un proiect serios de mai mulți ani de zile ar fi atras niște companii de dimensiunea potrivită să gestioneze cel mai mare șantier din toată Europa de Est. Altfel, am fi trăit cu repetiție ceea ce am trăit înainte sau n-am fi avut nicio soluție. Deci statul român a acționat corect. Avem patru ani și jumătate să ne optimizăm șansele și în 2030 să vedem un șantier salvat și funcțional.
Ce se întâmplă cu achiziția a 380.000 de arme după ratarea semnării contractului
Libertatea: Un contract foarte important pentru Armata Română și în general, pentru militarii din structurile de forță, este cel referitor la achiziția de arme, arme individuale, pistoale, arme de asalt. Am tot repetat, inclusiv aici, la interviurile Libertatea, că militarii români au arme de tip Kalașnikov din anii ’60, ’70, de origine rusească. E un contract ratat de Ministerul de Interne, cel pentru achiziția de arme, cu firma Sig Sauer, cu filiala din România. De ce nu s-a semnat acest contract și în ce stadiu este el?
Ministrul economiei: Timpul a fost foarte scurt, nu știu dacă l-aș cataloga drept „ratat”, pentru că mai există opțiuni, dar vă spun ce am făcut noi. Noi ne-am mișcat pe toate componentele cu foarte mare grabă și celeritate la Ministerul Economiei. Noi înainte de 31 mai, am avut și avem semnat acord de cooperare, adică acele condiții care să spună că de fapt, aproape 100% din toate aceste arme vor fi făcute în România, inclusiv cu transfer de licențe, cu transfer de tehnologie. Asta am garantat. Acum, într-adevăr, trebuie semnat acordul de achiziție. Trebuie spus, este un caz ceva mai complex, pentru că, de fapt, nu vorbim de o achiziție pentru o singură instituție, ci pentru mai multe instituții. Și acolo a durat inclusiv alinierea între instituții pe ceea ce au nevoie.
Libertatea: Dar cele mai multe arme sunt la Ministerul Apărării Naționale, că acolo sunt cei mai mulți militari. Și fără să explice nimeni din guvern, acest contract a fost luat de la Ministerul Apărării și dat la Ministerul de Interne, care, iată, a ratat acest termen de achiziție.
Ministrul economiei: Nu a fost luat, din punctul meu de vedere, este vorba de o coordonare a acestui efort de achiziție. Am fost parte din acel grup pe SAFE.
Libertatea: Tocmai de aceea vă întreb pe dumneavoastră.
Ministrul economiei: A durat un pic să se alinieze toate instituțiile. De ce zic că nu este nici pe departe totul pierdut? Într-adevăr, după 31 mai se mai pot face achiziții în comun. Deci dacă România găsește țară parteneră.
Libertatea: Dar care să accepte condițiile României…
Ministrul economiei: Care să accepte condițiile, dar acolo nu sunt niște obligații de volum. Nu trebuie să cumpere la fel de mult ca România. Deci poate exista o asociere cu altă țară care să accepte cerințele operaționale, deci cum arată acele arme și ce fac și împreună cu România să le cumpere. Din cât înțeleg eu, acesta este efortul în desfășurare.
Libertatea: Și negocieri cu Ucraina…
Ministrul economiei: Toate aceste instituții de forță lucrează, rezultatul poate fi obținut cu orice țară din Uniunea Europeană sau cu cele asociate.
Libertatea: Cu ce țări se negociază acum ca să se asocieze România pentru achiziția acestor arme?
Ministrul economiei: Eu vă spun foarte sincer că nefiind pe partea de instituție achizitoare care va semna contractul de achiziție, nu fac parte deloc din aceste negocieri și e și normal. Noi ne-am asigurat că…
Libertatea: Mi-e greu să cred că nu știți așa ceva, pentru că armele ar trebui să se fabrice în uzinele dumneavoastră.
Ministrul economiei: Știu foarte clar rolul Ministerului Economiei, acordurile de cooperare, deci am impus ca maximul de producție posibilă să fie făcută în România și a doua parte, într-adevăr, unde, de exemplu, filiala de la Cugir sau filiala de la Sadu va furniza niște lucruri, va furniza conform acelor acorduri. Într-un fel ne privește ce se întâmplă, dar nu ne privește cu ce companie se întâmplă și pe asta am făcut-o foarte clar în toate acele discuții și nu ne privește exact cum va fi semnat acordul de achiziție.
Libertatea: Deci nu știți când va începe producția în România, adică la uzinele de la Sadu și de la Cugir…
Ministrul economiei: Cu cât mai repede, cu atât mai bine și la fel, precum la nave, trebuie să se încadreze în patru ani și jumătate. Dar, din nou, nu este un dezastru că s-au mai prelungit niște luni pentru a a semna un acord de achiziție.
Libertatea: Până când trebuie semnat contractul?
Ministrul economiei: Se poate semna și la început de 2027. Eu aș prefera să fie găsită o soluție în 2026 pentru că asta ar ajuta la calendarul proiectului. Și pe mine era foarte mare presiune înainte de 31 mai, să dau toate detaliile sau să asigur 100% niște proiecte. Și am spus două lucruri. Aș minți sau aș promite, ca politicienii, degeaba, fără să am o certitudine. Și mai e un aspect când negociezi. Dacă partea din fața ta, privată, știe sigur că îi vei da un contract în anumite condiții, că eventual a spus-o un ministru la televizor, e o greșeală mare de negociere.
Libertatea: E posibil să se schimbe furnizorul, Sig Sauer, în acest contract?
Ministrul economiei: Pur teoretic, până când un contract nu este semnat, și așa a fost și până în 31 mai cu celelalte, nimeni nu poate să garanteze 100% furnizorul. Pentru că știți cum e, o negociere poate să eșueze în ultimul minut înainte de semnare.
Libertatea: Dumneavoastră le-ați promis angajaților de la Sadu și de la Cugir că vor veni investitori, că vor produce arme, că vor face în România. Din moment ce nu e sigur nici producătorul, nici termenul, nici partenerul…
Ministrul economiei: Nu, e sigur termenul de 2030 pentru a se termina producția și sunt siguri banii. În afară de asta, este o cascadă de decizii. CSAT-ul, înainte să fiu eu ministru, a luat o hotărâre și pe produsele de care are nevoie Armata Română, la propunerile instituțiilor, și pe de altă parte, a luat decizia, tot CSAT-ul, foarte important, și cu cine se negociază aceste contracte. Noi am garantat până la 31 mai toate acordurile de cooperare, deci am garantat că se vor face în România. Eu sunt convins pentru că pe arme, totuși, nu e ceva chiar atât de complex precum pe nave. Deci, sunt convins că dacă se acționează cu celeritate și se va semna un contract de achiziție, va încăpea proiectul în cei 4 ani și ceva rămași.
Libertatea: Achiziția de aparate de vedere și ochire pe timp de noapte ține de Ministerul Economiei în vreun fel?
Ministrul economiei: Nu știu la ce vă referiți, acestea se numesc cerințe operaționale. Deci caracteristicile tehnice pentru fiecare armă, navă, elicopter care au fost prinse în SAFE. Sunt specificațiile acelor instituții care vor beneficia de ele. Așa cum au fost date, așa se negociază în acele contracte.
În ce stadiu este planul de fabricare de drone împreună cu Ucraina
Libertatea: Contractul pentru fabricarea de drone cu Ucraina în România este un contract ratat deocamdată sau nesemnat. Care sunt noutățile?
Ministrul economiei: Din câte știu, discuțiile sunt în continuare în desfășurare. Eu cred că, în general, pe linia aceasta de cooperare cu Ucraina, vor fi foarte multe oportunități, fiindcă vor fi oportunități ale Uniunii Europene și oportunități în valuri. Este un interes mutual.
Libertatea: Au fost selectate firmele ucrainiene cu care să se asocieze firme din România?
Ministrul economiei: Aceasta nu este la Ministerul Economiei. Din câte știu eu, sunt discuții continue. Știți că au fost și niște teste, știți că au fost discuții multiple prin care să se valideze anumite tehnologii. Eu cred că este un obiectiv strategic pentru România ca la un moment dat, în parteneriat cu Ucraina, să reușim să beneficiem de experiența lor în condiții reale și să producem pe teritoriul Uniunii Europene niște echipamente de apărare, așa le-aș numi, pe care astăzi Uniunea Europeană nu le are. Ar fi un mare, mare succes să le producem în România.
Libertatea: Dar nu în fabrici de stat din România, înțeleg…
Ministrul economiei: Oricând un astfel de proiect poate să fie și prin parteneriate cu companii de stat. Noi, la Ministerul Economiei, unde într-adevăr avem aceste participații, ne-am arătat întotdeauna foarte deschiși să facem joint ventures, adică asocieri, companii noi în asociere cu privații, pentru a putea produce anumite echipamente.
Libertatea: Asta vă întrebam: Este vreo firmă de stat, de la Romarm, implicată sau participantă la aceste discuții? Ca să participe la producția de drone?
Ministrul economiei: Gândiți-vă că noi, Ministerul Economiei, avem două roluri. Da, avem rolul de acționar la filiale Romarm, ca și companie. Dar noi avem și rolul de a reglementa, dacă veți, industria sau de a semna acorduri de cooperare. Noi nu putem, între ghilimele, să favorizăm, că am mai văzut niște declarații la televizor ale unora, nici Romarm-ul, nici filialele, în procese echidistante care țin de industrie. Noi trebuie, apropo de drone, noi trebuie, ca minister, să asigurăm condiții egale. Apoi, în deplină independență, n-am voie să avem ingerință într-o filială Romarm. Are un director fiecare filială.
Cum reacționează ministrul economiei la cercetările procurorilor care vizează șefi din filiale Romarm
Libertatea: Apropo de directorul Romarm, predecesorul dumneavoastră la Ministerul Economiei, acum la Ministerul Apărării, domnul Radu Miruță, a făcut mai multe plângeri penale privind situații din companiile dumneavoastră, ale Ministerului Economiei. O plângere se referă la directorul Romarm, la domnul Pîrcălăbescu, alta se referă la Cugir, la fabrica de arme. Mai există o plângere mai veche, ce-i drept, din 2024, cu privire la pierderea unor terenuri importante în cartierul din nordul Bucureștiului, Băneasa, care aparțineau Romaero. Ce știți despre aceste plângeri penale?
Ministrul economiei: Există într-adevăr niște plângeri penale și niște discuții despre posibile incompatibilități privind niște oameni din conducere. Și aici e vizat, într-adevăr, domnul Pîrcălăbescu, mai sunt și niște oameni din consilii de administrație. Sunt niște oameni pe poziție care gestionează Romarmul și cu care eu, ministrul economiei, trebuie să lucrez. Eu am demonstrat că o fac foarte profesionist.
Libertatea: Deci nu aveți o problemă cu directorul Romarm?
Ministrul economiei: Eu am alte probleme care mă interesează foarte mult până la finalizarea unor anchete care, încă o dată, nu țin de noi și nu putem avea vreo ingerință. Eu am o problemă legată de eficiența Romarm în general. Cred că la Romarm, sunt foarte multe lucruri de eficientizat, trebuie să fiu cinstit. Unele țin de structură, nu toate țin de actuala conducere și am în vedere niște soluții să eficientizăm Romarm ca structură pe ansamblu exact, pentru a fi o companie competitivă pe piața privată, ceea ce astăzi în mare parte, cred că nu este. Există niște oaze de competitivitate, dar în mare parte, și am văzut cu ochii mei în multe filiale, există probleme care dacă nu se schimbă, nu vor putea fi rezolvate. Dar pe astea nu le rezolvăm la televizor.
Va produce sau nu România proiectile de calibru NATO 155 mm?
Libertatea: România a promis în fața Comisiei Europene încă de la începutul războiului din Ucraina că va produce muniție de calibrul 155, acele proiectile cel mai des folosite și în cantități tot mai mari, în Ucraina. Dar și Armata Română cere muniție de calibru 155 de ani întregi. Adresez această întrebare tuturor miniștrilor economiei de când a început războiul. Se va produce acest tip de muniție, în primul rând pentru Armata Română, că e muniție de calibru NATO și poate și pentru Ucraina, așa cum am promis?
Ministrul economiei: Știu că ați avut și promisiuni neîndeplinite de la unii miniștri. Pentru următorii ani, pentru că iarăși, trebuie să fiu foarte onest, eu nu pot să promit un termen pentru… poate nu voi mai fi ministru. Eu sunt convins că în următorii ani, se va produce acest tip de muniție în România. Dacă v-aș spune acum că știu exact cum, unde, la ce termen, v-aș minți sau v-aș promite aiurea. Ceea ce văd, pentru că ați menționat Armata Română, dar știți că acela este un standard NATO și au nevoie foarte multe armate de așa ceva, văd un interes foarte mare, bineînțeles și de la companii de stat, dar și de la investitori, fie singuri, fie prin asociere cu niște companii de stat să producă pe viitor astfel de proiecte. Și de aceea, probabilistic, sunt convins că se va întâmpla, sunt convins că vor exista fonduri și sunt convins că măcar unu-două astfel de proiecte vor și reuși.
Libertatea: A fost și semnat un document, a anunțat Ambasada Statelor Unite la un moment dat, cu o companie din Statele Unite.
Ministrul economiei: Acela este, să zicem, un fir posibil. Încă există acele discuții și vedem care este viitorul acestui mecanism. Dar v-am zis, nu este singurul fir posibil pentru o astfel de producție.
Interviul integral cu ministrul economiei, digitalizării, antreprenoriatului și turismului îl puteți viziona mai jos.
nelu.faget. 18.08.2026, 12:11
Nici nu ne așteptăm ca vreun userist să știe vreodată ceva.
Faustino 18.08.2026, 14:35
Si daca alde ciolacu, grindeanu, savonea et co, erau in tara de origine a lui Fritz, ce se intamplau cu ei ???