Israelul impune „pedeapsa cu moartea pentru teroriști”. Ministrul Itamar Ben-Gvir a desfăcut o șampanie, iar Hamas a cerut atacuri de răzbunare
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Knessetul, forul legislativ al Israelului, a adoptat luni seară o lege controversată care instituie „pedeapsa cu moartea pentru teroriști”, un text care ar urma să se aplice doar în cazul palestinienilor găsiți vinovați de atacuri sau atentate antiisraeliene, relatează AFP, The Associated Press și Reuters.
Cuprins:
- O lege prevăzută pentru palestinieni
- Israelul a aplicat doar de două ori pedeapsa cu moartea
- Itamar Ben-Gvir, ministrul care a impus noua lege
- Obiecții din partea experților în sistemul juridic israelian
- Patru state europene s-au împotrivit proiectului de lege
- Consiliul Europei a denunțat un „grav pas înapoi”
- Hamas și Jihadul Islamic cheamă la răzbunare
Acest proiect de lege, depus de partidul de extremă-dreapta Forța Evreiască (Otzma Yehudit), a fost adoptat în a treia lectură cu 62 de voturi pentru și 48 împotrivă. Premierul Benjamin Netanyahu a votat în favoarea textului.
Un ONG pentru apărarea drepturilor omului a anunțat luni seară că a depus un recurs în fața Curții Supreme din Israel pentru a contesta legea, la câteva minute după adoptarea sa de către Knesset.
Această lege este „neconstituțională, discriminatorie prin natură și, pentru palestinienii din Cisiordania, adoptată fără bază juridică”, a denunțat Asociația pentru drepturile civile în Israel (ACRI).
O lege prevăzută pentru palestinieni
Cadrul general al legii prevede că orice persoană care „cauzează intenționat moartea alteia în scopul de a aduce atingere unui cetățean sau rezident israelian, cu intenția de a pune capăt existenței Statului Israel, va fi condamnată la moarte sau la pedeapsa cu închisoarea pe viață”.
Însă pentru palestinienii din Cisiordania textul prevede că pedeapsa cu moartea este sancțiunea implicită dacă omuciderea este calificată drept act de terorism de către justiția militară israeliană, notează AFP.
Israelul ocupă Cisiordania începând din 1967. Palestinienii din Cisiordania care comit infracțiuni sunt judecați de tribunale militare israeliene, în timp ce coloniștii israelieni sunt judecați de tribunale civile.
Pedeapsa cu moartea poate fi aplicată în termen de 90 de zile după condamnarea definitivă, cu o posibilă amânare până la 180 de zile.
Legea nu se va aplica retroactiv în cazul niciunui deţinut aflat în prezent în custodia Israelului, inclusiv în cazul teroriștilor Hamas care au atacat ţara pe 7 octombrie 2023, declanşând războiul dintre Israel şi Hamas în Fâşia Gaza.
Israelul a aplicat doar de două ori pedeapsa cu moartea
În februarie, Amnesty International le-a solicitat deputaților din Knesset să respingă textul, deoarece „le-ar permite tribunalelor israeliene să extindă recurgerea la pedeapsa cu moartea cu o aplicare discriminatorie față de palestinieni”.
Pedeapsa cu moartea există în Israel, dar nu a fost aplicată decât cu două ocazii: în 1948, la scurt timp după înființarea statului Israel, contra unui căpitan din armată acuzat de înaltă trădare, și în 1962, atunci când criminalul nazist Adolf Eichmann a fost spânzurat.
Itamar Ben-Gvir, ministrul care a impus noua lege
Noua lege a fost promovată de ministrul securității naționale, Itamar Ben-Gvir, care a purtat insigne în formă de ştreang în perioada premergătoare votului.
„Aceasta este o zi a dreptăţii pentru cei ucişi, o zi a descurajării pentru duşmani”, a declarat Ben-Gvir în Knesset. „Cine alege teroarea, alege moartea”, a avertizat el.
VIDEO | Israeli National Security Minister Ben Gvir, outside the Knesset chamber, celebrates the passing of the death penalty law for Palestinian detainees, describing it as historic and saying, “Soon we will count them one by one.” pic.twitter.com/yc4Aan0dLf— The Cradle (@TheCradleMedia) March 30, 2026
Ben-Gvir, care a fost condamnat în 2007 pentru incitare la rasism împotriva arabilor şi pentru sprijinul acordat grupării Kach, aflată pe listele negre ale terorismului din Israel şi SUA, a promovat o reformă a închisorilor care a dus la acuzaţii de abuzuri asupra deţinuţilor palestinieni.
El a făcut din pedeapsa capitală pentru teroriștii palestinieni o promisiune principală în campania sa electorală din 2022 şi, de la preluarea mandatului, a susţinut public unii soldaţi israelieni anchetaţi pentru suspiciuni de folosire excesivă a forţei împotriva palestinienilor.
Netanyahu a venit personal în Knesset şi a votat în favoarea proiectului de lege. După votul final, deputații au izbucnit în urale şi s-au ridicat în picioare. Netanyahu, care a rămas la locul său, nu a reacţionat şi nici nu a luat cuvântul imediat.
Obiecții din partea experților în sistemul juridic israelian
Legislaţia adoptată a atras critici la adresa Guvernului Netanyahu, care se află deja sub lupa comunităţii internaţionale din cauza violenţelor crescânde ale coloniştilor evrei împotriva palestinienilor din Cisiordania ocupată.
Proiectul de lege a stârnit obiecţii inclusiv din partea profesioniştilor din sistemul juridic israelian, aceştia susţinând că este neconstituţional, ceea ce creşte probabilitatea ca să fie respins de Curtea Supremă.
Amichai Cohen, cercetător principal la Centrul pentru Valori şi Instituţii Democratice al Institutului pentru Democraţie din Israel, a declarat că, în conformitate cu dreptul internaţional, Knessetul nu ar trebui să legifereze în Cisiordania, care nu este un teritoriu suveran israelian. Totuși, mulţi membri ai coaliţiei de extremă-dreapta a lui Netanyahu doresc anexarea Cisiordaniei la Israel.
Grupul pentru drepturile omului B'Tselem afirmă că tribunalele militare israeliene din Cisiordania au o rată de condamnare de 96% şi un istoric de obţinere a mărturisirilor prin tortură.
Patru state europene s-au împotrivit proiectului de lege
Patru state europene, și anume Franța, Germania, Italia și Regatul Unit, au cerut Israelului să renunțe la reintroducerea pedepsei cu moartea pentru persoanele condamnate pentru acte de terorism.
Într-o declarație comună publicată duminică, înainte de votul final, miniștrii de externe francez, german, italian și britanic și-au exprimat „profunda îngrijorare”.
„Pedeapsa cu moartea este o formă inumană și degradantă de pedeapsă, fără niciun efect descurajator”, au scris miniștrii, cerând celor care au inițiat proiectul de lege să-i pună capăt.
„De aceea ne opunem pedepsei capitale, indiferent de circumstanțele din întreaga lume”, au semnalat ei.
Consiliul Europei a denunțat un „grav pas înapoi”
După încheierea votului în Knesset, Consiliul Europei a denunţat un „grav pas înapoi“. „Intrarea în vigoare a acestei legi ar marca o îndepărtare suplimentară a Israelului de cadrul de valori cu care a ales să se asocieze de-a lungul istoriei”, a declarat Alain Berset, secretarul general al instituţiei care veghează asupra respectării drepturilor omului în Europa.
„Pedeapsa cu moartea constituie un anacronism juridic incompatibil cu standardele contemporane în materie de drepturile omului. În plus, orice aplicare cu caracter discriminatoriu este inacceptabilă într-un stat de drept”, a subliniat Alain Berset, citat într-un comunicat.
Hamas și Jihadul Islamic cheamă la răzbunare
Liderul palestinian Mahmoud Abbas a condamnat legea ca fiind o încălcare a dreptului internaţional şi o încercare sortită eşecului menită să intimideze. „Astfel de legi şi măsuri nu vor frânge voinţa poporului palestinian şi nu îi vor submina hotărârea”, a transmis biroul lui Abbas într-un comunicat.
„Nici nu îi vor descuraja să-şi continue lupta legitimă pentru libertate, independenţă şi înfiinţarea unui stat palestinian independent cu Ierusalimul de Est drept capitală”, se mai arată în comunicat.
Mișcările islamiste Hamas şi Jihadul Islamic au chemat palestinienii să lanseze atacuri ca răzbunare împotriva noii legi.
Cincizeci și patru de ţări din întreaga lume permit pedeapsa cu moartea, inclusiv câteva democraţii precum Statele Unite şi Japonia. Amnesty International afirmă că tendinţa globală privind pedeapsa cu moartea este spre abolire, 113 ţări interzicând-o deja.
