Istoria geologiei, aşa cum a fost: Primul teritoriu românesc ieşit din apele primordiale a fost... Botoşani!
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Primul teritoriu al Româniai care a ieşit din oceanul primordial, cu 1,9 miliarde de ani în urmă, a fost Moldova de nord. Mai precis zona Iaşi- Botoşani. Tot în Moldova au fost găsite primele forme de viaţă apărute pe teritoriul României, cu 700 de milioane de ani în urmă. Primele bucăţi de ”pământ românesc” sunt expuse la Muzeul de Geologie…
Cuprins:
Chiar dacă se numeşte ”de geologie”, muzeul deţine exponate care se referă şi la formarea planetelor, a mineralelor, a rocilor, a zăcămintelor de substanțe minerale utile, tectonică globală, până la evoluția vieții pe Pământ, apariția omului și interacțiunea sa cu Terra.
Cele mai importante din punct de vedere ştiinţific sunt primele roci ale actualei Românii care au apărut din marea primordială, adică Marea Thetis, cu 1,9 miliarde de ani în urmă.
”Este vorba despre nordul Moldovei, mai precis <Platforma Moldovenească>, zona Iaşi-Botoşani”, ne-a spus Delia Georgeta Dumitraş, cercetător gradul II, Institutului Geologic Român, instituţia care patronează Muzeul de Geologie. Acesta a fost primul pământ românesc apărut la lumina zilei şi tot aici a fost găsită, în localitatea Bătrâneşti, prima formă de viaţă apărută pe teritoriul ţării noastre, cu 600 de milioane de ani în urmă. Dacă tot se numeşte ”Bătrâneşti”…
Trovanţii, pietrele care fac trecerea spre regnul vegetal
Unele dintre exponatele ciudate se află chiar la intrarea în muzeu: ”pietrele vii”… Provin din satul Costești, județul Vâlcea. Acolo, o sumedenie de pietre stranii sunt răspândite prin văi și dealuri, asemeni unei turme bizare de vietăți rotunde.
Deoarece, în timp, aceste formațiuni geologice „cresc” și se „înmulțesc”, țăranii din zonă le-au numit „pietrele vii”.
Asemănătoare unor tuberculi, acestea sunt cele mai stranii formațiuni de piatră existente în lume. Au aproape aceeași formă repetată - de la dimensiunea câtorva milimetri, până la formațiuni care ating 6 sau 10 metri - și se afirmă despre ele că sunt o formă de trecere de la structura minerală la cea vegetală.
Fac pui, care cresc şi devin pietre ”adult”, care vor face pui…
După ce dă o ploaie, aceste pietre se măresc! Este o realitate atestată de specialiștii în domeniu. Oamenii locului au observat că pe „spinarea” bătrânelor stânci, numite și trovanți, „cresc” pui rotunzi și fragili, identici cu părinții lor preistorici. După un timp – vorbim despre ere geologice – puii cad şi se transformă în trovanţi ”maturi”.
Termenul de trovant este specific literaturii geologice românești și a fost introdus prima oară de naturalistul Gh. M. Murgoci, în lucrarea Terțiarul din Oltenia. Detalii se pot găsi pe panoul Muzeului trovanţilor în aer liber de la Costeşti - Vâlcea.
Floarea de calcit a fost jefuită din Peştera Fagului
În Muzeul de Geologie putem vedea, printre altele cum arată interiorul unui meteorit, precum şi reproducerea unui meteorit care a căzut la Cluj în 1882. De asemenea, Muzeul deţine şi un meteorit secţionat, unde se poate vedea că acest corp ceresc este format din metal.
De asemenea, mai pot fi văzute câteva piese de Calcit, o formaţiune care a fost descoperită în Peştera Fagului din Bihor. În timp, oamenii au furat aceste formaţiuni din peşteră, iar acum ele nu se mai găsesc decât în Muzeul de Geologie.
