Istoria relațiilor Rusiei cu Hamas. Când s-au întâlnit reprezentanții organizației teroriste cu Lavrov și Kadîrov?
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Rusia profită deja de conflictele dintre gruparea Hamas și Israel, avertizează un institut din Washington. Legăturile dintre Rusia și această organizație teroristă, scrie publicația independentă Meduza, s-au întins pe parcursul a zeci de ani.
Cuprins:
În mai 2022, o delegație a organizației teroriste Hamas a călătorit în Rusia și s-a întâlnit cu Serghei Lavrov, ministrul de externe rus, și cu Ramzan Kadîrov, șeful Ceceniei, notează publicația independentă Meduza. Se întâmpla la doar câteva luni după ce Rusia invadase Ucraina. Era o perioadă în care relațiile ruso-israeliene deveneau din ce în ce mai tensionate.
Liderii ruși s-au întâlnit de mai multe ori cu reprezentanții Hamas, de-a lungul anilor, deși SUA, Uniunea Europeană și Israelul au desemnat această grupare palestiniană drept organizație teroristă.
Întrebată de Libertatea dacă războiul din Ucraina a determinat cumva Hamas să atace acum Israelul, Ioana Constantin-Bercean, expertă în Orientul Mijlociu, a răspuns: „Se poate, dar nu cred că a fost decisiv. Invazia a început acum un an și șapte, opt luni. Între timp, în regiune (Orient, n.r.) au mai fost evenimente.”
Uniunea Sovietică și susținerea luptătorilor palestinieni
Hamas (Mișcarea de Rezistență Islamică) s-a format în 1987. Înainte să apară această organizație, URSS a sprijinit luptători care foloseau metode similare și aveau același obiectiv, scrie Meduza, și anume distrugerea statului Israel.
Cum se raporta Uniunea Sovietică la conflictele din Orientul Mijlociu? Considera că Israelul ocupa toată Palestina, iar Moscova susținea oponenții Israelului în exil, în special Organizația pentru Eliberarea Palestinei (OEP) a lui Yasser Arafat.
De la sfârșitul anilor ‘60, nu mai existaseră legături diplomatice oficiale între URSS și Israel. Erau mai degrabă relații neoficiale, mai ales prin intermediul lui Evgheni Primakov, fost corespondent pentru Orientul Mijlociu al ziarului sovietic Pravda.
În anii 1980, Primakov a devenit consilier al secretarului general Mihail Gorbaciov și a influențat parțial politica externă a țării. Primarkov, potrivit jurnaliștilor Meduza, sublinia că luptătorii palestinieni trebuie condamnați pentru acte de teroare, dar nu-i numea pe aceștia „teroriști”. Spunea că ei acționează ca răspuns la „ostilitățile armate ale Israelului împotriva civililor din Palestina”.
Cum a apărut Hamas
Israel și OEP au încheiat, în 1993, un acord prin care cele două părți își recunoșteau reciproc existența. Când OEP a acceptat să renunțe la obiectivul său de-a distruge Israelul, mișcarea palestiniană s-a divizat în partidul moderat Fatah și mai multe organizații radicale, dintre care cea mai puternică avea să devină Hamas.
În 2005, Hamas a înființat un partid politic. Un an mai târziu, a învins guvernul Fatah (din 1993 renunțase la acte de terorism) cu patru procente la alegerile palestiniene.
După înfrângere, Fatah a refuzat o coaliție cu Hamas, iar liderul partidului Hamas, Ismail Haniyeh, a devenit noul lider al guvernului. S-a ajuns astfel la un embargo internațional și s-au introdus sancțiuni împotriva noului guvern palestinian.
În acest context, Mahmoud Abbas, președintele Palestinei, a declarat stare de urgență și a demis guvernul lui Haniyeh. Toate acestea au dus la ciocniri în urma cărora Fâșia Gaza a rămas sub controlul Hamas.
De la divizarea dintre Fatah și Hamas, zonele din Cisiordania (West Bank), aflate sub control palestinian, au făcut parte din Autoritatea Națională Palestiniană a Fatah.
Când s-au îmbunătățit legăturile dintre Hamas și Rusia
După prăbușirea Uniunii Sovietice, Moscova a reluat relațiile diplomatice cu Israelul. În anii 1990 și la începutul anilor 2000, de exemplu, a dezaprobat atacurile teroriste comise de Hamas.
În 2004, după ce Serghei Lavrov a devenit ministrul de externe al Rusiei, ministerul său a publicat o declarație de condamnare a unui atac Hamas, în urma căruia au murit 17 persoane. „Moscova condamnă cu fermitate noul atac barbar al extremiștilor. Suntem convinși că niciun obiectiv politic sau de altă natură nu poate fi atins cu ajutorul violenței și al terorii”, scria în acea declarație.
După victoria Hamas la alegerile parlamentare palestiniene din ianuarie 2006, relațiile grupării cu Rusia s-au schimbat. În acel an, în timpul unei conferințe de presă, președintele Vladimir Putin a precizat că Rusia nu a recunoscut niciodată Hamas drept organizație teroristă.
Dar președintele rus a mai declarat atunci că acest lucru nu înseamnă că Rusia „aprobă și susține tot ceea ce face Hamas”, ci mai degrabă, potrivit Meduza, că Hamas ar trebui să fie tratată ca o forță politică reală de când a devenit o autoritate aleasă în mod legitim.
„Există un număr de cetățeni ruși – mai exact, de cetățene – care trăiesc în Gaza", a spus Marianna Belenkaya, jurnalistă și expertă în afaceri arabe, pentru publicația independentă citată. „Acesta este motivul pentru care diplomații ruși călătoresc de la Ramallah (West Bank, n.r.) la Gaza – pentru a le oferi asistență consulară și de altă natură.”
Pentru Rusia, Hamas era o „parte a societății palestiniene"
2006 a fost, așadar, anul în care liderii Hamas au participat la întâlniri regulate cu Ministerul de Externe al Rusiei. În martie 2006, de exemplu, șeful Hamas, Khaled Mashal, a avut prima vizită oficială la Moscova. Într-un interviu acordat ziarului Rossiyskaya Gazeta, acesta a declarat: „Am fost întotdeauna convinși că va veni ziua în care vom putea călători liniștiți în capitalele lumii”. Iar în 2010 Khaled Mashal s-a întâlnit și cu președintele rus de atunci, Dmitri Medvedev.
Relațiile păreau că s-au deteriorat, însă, din 2011. Atunci, luptătorii Hamas se aflau în Siria, unde se ascundeau de forțele speciale israeliene, și au participat la revoluția siriană, sprijinind opoziția. „Anterior, regimul sirian și Iranul au fost cei mai importanți aliați ai Hamas, furnizând arme către Gaza. Hamas a folosit aceste arme pentru a construi un arsenal format din mii de rachete, pentru a ținti orașele israeliene”. În acest conflict, Rusia a ales să îl susțină pe Bashar al-Assad, președintele Siriei.
Acest lucru a făcut ca, în cele din urmă, influența Rusiei în Gaza să scadă. Cu toate acestea, poziția oficială a Moscovei față de Hamas nu s-a schimbat. De exemplu, Mihail Bogdanov, ministrul adjunct al afacerilor externe, a declarat, în 2015, că Rusia nu consideră Hamas un grup terorist, pentru că este o „parte a societății palestiniene”, având în vedere că are reprezentanți în adunarea legislativă națională și în guvernul de uniune națională.
Un conflict util pentru Rusia
Rusia a sperat mult timp să devină un mediator în negocierile dintre diferitele facțiuni palestiniene aflate în conflict, a mai declarat Marianna Belenkaya, expertă în afaceri arabe.
Președintele american Donald Trump a propus, în 2020, un plan de pace în Orientul Mijlociu, de mediere între Israel și mai multe state arabe.
Hamas și Autoritatea Palestiniană controlată de Fatah au devenit furioase și au considerat că este un plan pro-Israel. Palestinieni sperau atunci să vadă un sprijin din partea Moscovei.
La acea vreme, Israelul observa că Rusia nu deținea o influență reală asupra conducerii Hamas, a declarat, pentru Meduza, analistul politic Nadav Eyal. Moscova încerca pur și simplu să se implice în politica Orientului Mijlociu din toate părțile, a mai adăugat acesta.
După ce Hamas a atacat Israelul pe 7 octombrie, au apărut avertismente că Rusia va folosi evenimentele în favoarea sa, pentru războiul purtat în Ucraina, scrie Libertatea. „Rusia acuză Occidentul că neglijează conflictul din Orientul Mijlociu în favoarea susținerii Ucrainei și susține că comunitatea internațională va înceta să acorde atenție Ucrainei”, arată o analiză a Institutului pentru Studiul Războiului, think-tank cu sediul la Washington.
Moscova face un apel pentru încetarea focului
După atacul lansat, sâmbătă, de Hamas împotriva Israelului și-au pierdut viața aproximativ 1.200 de oameni de ambele părți, dintre care cel puțin 700 de israelieni.
„Chemăm părţile palestiniană şi israeliană la o încetare imediată a focului, să renunţe la violenţă şi să dea dovadă de reţinerea necesară”, a declarat sâmbătă purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse Maria Zaharova, într-un comunicat, conform G4Media.
„Dacă ne-am fi aşteptat la acest lucru, l-am fi prevenit", a precizat Mihail Bogdanov, adjunctul ministrului de Externe al Rusiei şi emisar al Moscovei pentru Orientul Mijlociu.
ionels 09.10.2023, 18:10
Gruparea teroristilor URSS
DMV75 09.10.2023, 18:23
Ce mizerie! Orice numai sa implice cumva si Rusia in conflict! Cand apare si o Duamna exepert, ea stie in ce, deja miroase mai tare ca un WC public.Faptul ca Israelul a recunoscut ca Rusia nu mai are influenta in Gaza sau asupra conducerii Hamas, este irelevant, cumva trebuie gasita o conexiune. Tot felul de institute, ONG-uri si alti manipulati sau manipulatori au fost activati pentru a produce fie si o cat de mica dovada. H0...Ucraina a pierdut razboiul. Obisnuitiva cu ideea!
Irinel 09.10.2023, 18:47
Interesant aricol, bine punctat realitatea!
Alex.59 09.10.2023, 18:59
Adevărul e că sovieticii (rușii, mai nou) s-au "implicat" mereu și cam peste tot unde s-a putut pentru a obține tot felul de avantaje..! ?.
Alex.59 09.10.2023, 18:59
Adevărul e că sovieticii (rușii, mai nou) s-au "implicat" mereu și cam peste tot unde s-a putut pentru a obține tot felul de avantaje..! ?