Japonia, testul suprem pentru „Fabricat în România”: de la miere la produsele fără fum
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Japonia a devenit în 2025 destinația numărul unu pentru exporturile românești în Asia, iar schimburile comerciale bilaterale au depășit pragul de 1 miliard de dolari în primele zece luni ale anului trecut, după cum a anunțat premierul Ilie Bolojan în mesajul transmis de ziua națională a Japoniei.
Dincolo de discursuri și statistici, această performanță își are originea în fabricile din România. Adică, în locurile unde tehnologii de vârf, procese industriale complexe și produse high‑tech sunt dezvoltate local și reușesc să treacă testul uneia dintre cele mai exigente piețe din lume: Japonia.
Deoarece asta este această țară: testul suprem pentru orice producător din România, locul unde doar performanța autentică rezistă și unde brandurile românești pot câștiga nu doar cifre, ci și reputație. Iar dacă poți exporta constant acolo, cum o fac o serie de companii din România, este un semn că România joacă deja în liga mare a producătorilor validați de unul dintre cei mai duri auditori de piață din lume — o ligă în care nu ajungi prin promisiuni, ci doar prin calitate demonstrată, consecvență și performanță reală.
Unul dintre cele mai puternice exemple ale acestei performanțe industriale este fabrica Philip Morris România din Otopeni, care este astăzi una dintre cele mai avansate unități de producție ale companiei la nivel global.
Transformarea începută în 2017 și susținută prin investiții de peste 730 de milioane de dolari a permis dezvoltarea producției consumabilelor pentru produsele fără fum, categorie care a transformat România într-un hub industrial cheie pentru companie.
În 2024, exporturile acestor produse au atins aproximativ 1 miliard de euro, menținând un trend ascendent început în 2021, conform cifrelor publicate de companie.
Legătura cu Japonia este directă. Primele consumabile fabricate în unitatea de producție din Otopeni în 2017 au mers chiar către piața japoneză, un mediu în care conformitatea, consistența și controlul calității sunt criterii absolut obligatorii.
În timp, Japonia a devenit una dintre destinațiile principale pentru produsele fără fum realizate în România: aproximativ 42% din exporturile de tutun încălzit din perioada 2017–2023 au ajuns în Japonia, iar în 2023 valoarea exporturilor românești către această piață a fost de circa 594 de milioane de euro. Aceste rezultate confirmă atât importanța strategică a Japoniei, cât și faptul că produse fabricate în România reușesc să concureze cu succes pe una dintre cele mai riguroase piețe globale.
Pe lângă industria high‑tech, Japonia validează calitatea românească și în sectoare considerate tradiționale.
În agro-food, Apidava, producătorul de miere din Blaj, exportă anual între 200.000 și 400.000 kg de miere vrac către piețe precum Japonia, SUA sau Singapore. Produsele sale sunt listate în magazine premium din Tokyo, unde „Romanian high quality honey” devine un argument comercial în sine. Importatorii japonezi aleg exclusiv miere de salcâm de calitate superioară, un standard care confirmă rigoarea cerută producătorilor români.
În zona produselor cosmetice, Farmec este unul dintre brandurile care beneficiază de vizibilitate în Japonia. Această piață ridică bariere de intrare prin ritualuri de consum stricte, compoziții atent controlate și așteptări ridicate privind calitatea. Simpla prezență și recurența vânzărilor acolo semnalează maturitate comercială și relevanță competitivă.
Vinurile Jidvei oferă un alt exemplu de validare din partea Japoniei. Producătorul este prezent pe această piață și a obținut de‑a lungul timpului nouă medalii la Japan Wine Challenge, una dintre cele mai prestigioase competiții asiatice, în care un juriu internațional evaluează peste 1.700 de vinuri din întreaga lume. Distincțiile obținute reprezintă o confirmare suplimentară a calității vinurilor acestui producător și arată că Japonia funcționează nu doar ca piață de desfacere, ci și ca arbitru al performanței oenologice.
Exporturile românești către Japonia nu se limitează, însă, la cele câteva categorii menționate. În ultimii ani, gama de produse care intră și se validează pe piața niponă s-a extins semnificativ, iar această diversificare este susținută atât de acordurile comerciale UE-Japonia, cât și de interesul crescut pentru produse autentice și premium.
În 2025, România a prezentat și alte companii, printre care Artesana, Crama Basilescu, Bio Cătină România, Rom Honey Group și Provizii de Iarnă, selecționate de o delegație oficială europeană dedicată creșterii exporturilor agroalimentare în Asia. Includerea acestor companii și produse lor arată că piața japoneză răspunde pozitiv produselor cu identitate clară și standarde de producție ridicate.
În plus, un pas important îl reprezintă includerea mai multor produse românești în sistemul japonez de Indicații Geografice Protejate: pălinca, Magiunul de prune Topoloveni, Salamul de Sibiu și Telemeaua de Ibănești beneficiază acum de protecție oficială pe piața niponă.
Dacă Japonia este, așa cum spune premierul Ilie Bolojan, „destinația numărul unu în Asia” pentru exporturile românești, atunci adevărata miză devine clară: România are nevoie de tot mai multe produse și companii care pot transforma „Fabricat în România” într-un semn al calității verificate în cele mai dure piețe din lume. Iar Japonia rămâne testul suprem: locul unde doar performanța autentică rezistă și unde brandurile românești pot câștiga nu doar cifre, ci reputație.
Dan1312 27.02.2026, 10:52
Bineînțeles că moderarea va elimina acest mesaj pt că nu le convine adevărul .Alte nații își iubesc limba tradițiile etc la noi Sf Valentin deși avem DRAGOBETE.. Halloween și toate sărbătorile catolice sunt iubite de noua generație McDonald's