Cuprins:
Ce este o țară
Termenul de „țară” provine din latinescul „terra”, care înseamnă „pământ” și se referă la un teritoriu guvernat de o singură autoritate și locuit de o populație permanentă, care este definită ca o zonă de coeziune geografică, economică, culturală sau socială. Una dintre principalele caracteristici o reprezintă faptul că are granițe bine definite, care o separă de statele vecine.
Orice țară dispune de un guvern propriu care își exercită suveranitatea asupra teritoriului și populației sale și, de asemenea, are o populație stabilă și propriul sistem economic, care include o monedă, un sistem de impozitare și politici comerciale. Totodată, o țară este recunoscută de alte state și de organizații internaționale ca stat suveran, conform Medium.com.
Câte tipuri de țări există
Există mai multe tipuri de țări. Republica este o țară în care șeful statului este ales de cetățeni sau de reprezentanții acestora, monarhia este un stat condus de un monarh prin succesiune la tron, iar dictatura este o țară în care șeful statului deține puterea absolută sau aproape absolută.
O țară joacă un rol esențial în lumea modernă. Acestea acordă cetățenie locuitorilor săi, conferindu-le drepturi și responsabilități. În plus, asigură protecție și siguranță cetățenilor, atât în interiorul, cât și în afara granițelor, și creează oportunități economice, inclusiv locuri de muncă, acces la educație și posibilități de comerț.
Nu în ultimul rând, țările oferă un cadru de identitate culturală și un sentiment de apartenență pentru cetățeni și participă la relații internaționale, implicându-se în diplomație, comerț și cooperare.
Cum iau naștere țările
Ţările nu au apărut peste noapte, ci s-au dezvoltat treptat printr-un amestec de factori istorici, politici și sociali. Unele state, așa cum este cazul multora dintre cele europene, au evoluat de-a lungul secolelor din regate, orașe timpurii și teritorii tribale, pe măsură ce s-au consolidat o cultură comună și o formă de guvernare și și-au ales un lider sau o elită care au impune reguli, taxe și conducere.
Alte țări au apărut mai recent în urma războaielor de independență, a tratatelor ori a proceselor de decolonizare, atunci când un anumit popor și-a revendicat dreptul la autoguvernare. Potrivit keghart.org, pentru a exista, o țară are nevoie de un guvern, de un teritoriu bine definit, de o populație și de un sentiment comun de identitate. Alți factori importanți sunt recunoașterea externă, precum și cultura și identitatea, adică limba, credinţa, tradiţiile și istoria comună care adesea conturează o naţiune.
În unele cazuri, o ţară a fost pur şi simplu o civilizaţie antică ce s-a cristalizat într-un stat, precum Egiptul antic, unde unirea regiunilor de sus şi de jos ale Nilului în jurul anului 3100 î.Hr. a marcat începutul primelor dinastii regale. În altele, aşa cum este cazul micuțului stat San Marino, comunităţile izolate au continuat să existe şi să se autoguverneze de-a lungul secolelor, chiar și fără a avea teritorii extinse sau puteri militare mari.
De unde provin țările
Orașe-stat timpurii precum Ur, Uruk, Atena, Roma sau Chichen Itza au fost extrem de puternice și influente în epoca lor, însă nu erau țări în sensul modern al cuvântului. În mod similar, marile imperii care au cucerit și conectat aceste orașe-stat, precum Imperiul Roman în Europa sau Dinastia Han în Asia, nu ar fi considerate țări în accepțiunea contemporană.
Totuși, țările pot lua naștere din rămășițele unui imperiu prăbușit, potrivit Worldpopulationreview.com. Deși în epoca modernă există puține imperii, au apărut noi state. Acest lucru s-a întâmplat când un teritoriu s-a desprins dintr-o țară existentă, așa cum a fost cazul fostei URSS, care s-a destrămat, între 1988 și 1992, dând naștere la 25 de teritorii mai mici, intre care 15 au devenit state independente.
Ce înseamnă „cea mai veche țară”
Răspunsul la această întrebare este mai complex decât pare la prima vedere. Cunoaștem vârsta aproximativă a Pământului, în jur de 4,54 miliarde de ani, însă cum putem stabili vârsta unei țări? Frontierele se modifică, la fel și formele de guvernare. Se întâmplă uneori ca un stat cu un trecut istoric impresionant să fie, în realitate, foarte tânăr în forma sa actuală, așa cum este Rusia, apărută în 1991, după prăbușirea Uniunii Sovietice, relatează history.howstuffworks.com.
Pentru a răspunde la întrebarea care este cea mai veche țară din lume s-au luat în calcul acele locuri care au o istorie documentată a unei forme de guvernare sau civilizații organizate în zone ce corespund, în mare, cu granițele țărilor moderne. Deși este puțin probabil ca istoricii să cadă vreodată de acord asupra „celui mai vechi stat” universal acceptat, țările vizate au argumente solide.
Este important de reținut că, atunci când vorbim despre „cele mai vechi țări”, ne referim la națiuni cu cele mai îndelungate istorii consemnate, unde cultura, politica și societatea s-au dezvoltat de-a lungul a sute sau chiar mii de ani.
Cum se determină cea mai veche țară din lume
Determinarea vârstei unei ţări nu este la fel de simplă precum a nota un an de naștere în buletin. Istoricii spun că există trei abordări principale. În primul rând vechimea civilizaţiei sau a primei forme de organizare socială statală sau, altfel spus, de când populaţia unei regiuni a început să se organizeze într-un sistem politic sau într-o economie mai complexă decât într-o simplă comunitate locală.
A doua abordare este cea legată de vechimea unui stat sau a unui regim politic continuu, adică cât de departe în trecut poate fi urmărită existenţa instituţiilor politice, a unui guvern sau a unei autorităţi domnitoare.
În al treilea rând, este vechimea recunoaşterii statutului de stat suveran sau când a devenit acesta un teritoriu independent şi a fost recunoscut și acceptat ca ţară de sine stătătoare de alte entităţi politice.
Principalele criterii în stabilirea celei mai vechi țări
Cele mai vechi țări în funcție de data celei mai timpurii forme de guvernare organizată cunoscută au o moștenire bogată care au modelat și influențat identitatea națională, cultura și politica globală, diplomația și comerțul. Potrivit keghart.org, aceste țări au văzut imperii ridicându-se și prăbușindu-se, guverne transformându-se și societăți evoluând, lăsând o amprentă durabilă asupra lumii moderne.
Cele mai vechi țări din lume sunt dificil de clasificat, însă există mai multe națiuni care se pot mândri cu o istorie îndelungată. Deși multe dintre cele mai vechi țări europene au o istorie bogată, cele mai vechi țări în sens absolut se regăsesc, în general, în alte regiuni ale planetei.
Astfel, Iranul și Egiptul au civilizații antice care datează de milenii, dar, cu toate acestea, San Marino este considerată a fi cea mai veche republică ce a funcționat neîntrerupt.
Alte state care intră în discuție sunt China și Grecia, care se laudă cu istorii ce se întind pe mii de ani. Un astfel de clasament ia în considerare atât fondarea unui stat politic stabil, cât și existența unei civilizații cu o istorie culturală lungă și neîntreruptă.
Care este cea mai veche țară din lume
Iranul, cunoscut în trecut sub numele de Persia, are argumente solide pentru a fi considerat cea mai veche țară din lume, având o istorie care datează din jurul anului 3.200 î.Hr. În acea perioadă a început să se dezvolte civilizația elamită, care a pus bazele unora dintre primele forme de guvernare organizată din regiune. Cultura bogată și durabilă a Iranului a supraviețuit numeroaselor dinastii de-a lungul timpului, inclusiv instaurării Republicii Islamice în 1979.
Pe de altă parte, Egiptul este adesea considerat a fi cea mai veche țară, deoarece a reprezentat primul mare stat unificat, cu un teritoriu clar delimitat și o cultură comună. În jurul anului 3.100 î.Hr., regele Menes ar fi unit Egiptul de Sus și Egiptul de Jos, punând bazele unui stat centralizat, marcând începutul istoriei Egiptului ca regat unificat, care este adesea considerat începutul a ceea ce astăzi definim drept o națiune. Acest moment a inaugurat Prima Dinastie și o civilizație care avea să dăinuie mii de ani. Piramidele, hieroglifele și faraonii, atât de cunoscuți astăzi, reprezintă dovezi ale istoriei îndelungate și impresionante a acestei țări africane.
Este San Marino cea mai veche țară din lume?
Există însă în Europa o mică țară situată în Peninsula Italică, ce deține recordul mondial pentru cea mai veche republică existentă. San Marino este o țară autonomă situată între regiunile italiene Emilia-Romagna și Marche, granița de vest fiind la doar 20 de minute de mers cu mașina de orașul de coastă italian Rimini, în largul Mării Adriatice, potrivit CN Traveller.
Cu o suprafață de doar 62,2 kmp, San Marino este unul dintre cele mai mici state ale lumii, mai mare decât Vatican și Monaco (cele mai mici două țări din lume ca suprafață), dar mai mică decât Liechtenstein. Cu toate acestea, a reușit să-și păstreze independența timp de peste 1700 de ani, potrivit HowStuffWorks.
Constituția acestei țări, care a fost redactată în anul 1600, este considerată drept cea mai veche constituție scrisă care mai este încă în vigoare astăzi. Statul San Marino a fost fondat la 3 septembrie 301 d.Hr. când un cioplitor pe nume Marinus, venerat mai târziu ca Sfântul Marin, a construit o comunitate pe vârful muntelui Titano, pe teritoriul actual al Italiei.
Chiar dacă data exactă este încă dezbătută de istorici, este cert că republica funcționează ca stat autoguvernat încă din secolul al XIII-lea. Cu toate acestea, națiunea sanmarineză nu a fost recunoscută ca independentă decât în anul 1631 de către Papa, care controla politic o mare parte din centrul Italiei la acea vreme.
Potrivit UNESCO, San Marino este „singurul oraș-stat italian care a supraviețuit, reprezentând o etapă importantă în evoluția modelelor democratice din Europa și din lume”. Mai mult, chiar și Napoleon Bonaparte a respectat suveranitatea acestui stat minuscul în timpul campaniilor sale din Italia. Ulterior, la proclamarea Regatului Italiei, în 1861, San Marino și-a menținut independența prin tratate oficiale.
Alte modalități de a stabili vechimea țărilor
Așa cum am precizat anterior, nu există un consens clar cu privire la modul în care ar trebui determinată vârsta unei țări. Iată câteva alte criterii utilizate în stabilirea vechimii țărilor:
După data dobândirii suveranității
O altă modalitate de a privi vârsta unei țări este momentul în care a devenit stat suveran:
Iran – 2600 î.Hr.
India – 2500 î.Hr.
China – 1600 î.Hr.
Taiwan – 1600 î.Hr.
Japonia – 660 î.Hr.
China – 221 î.Hr.
Algeria – 202 î.Hr.
San Marino – 301 d.Hr.
Franța – 843 d.Hr.
Austria – 976 d.Hr.
După cea mai veche constituție
Dacă analizăm vechimea constituțiilor aflate în vigoare, atunci Regatul Unit ar fi considerat cel mai vechi, dacă luăm în calcul documentul istoric Magna Carta. Totuși, acesta nu mai este aplicat în forma sa inițială, cu excepția câtorva articole.
Regatul Unit – 1215
San Marino – 1600
Statele Unite ale Americii – 1789
Norvegia – 1814
Țările de Jos – 1815
Belgia – 1831
Noua Zeelandă – 1852
Argentina – 1853
Canada – 1867
Luxemburg – 1868.
Vezi şi Top 10 cele mai mari țări din lume!
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_22e2ec189aeb12d6946687279092495d.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_da81ba254b3c03b7f8ea0951d99d1d53.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_9492317dc1825aadc60fc09f4fa41a75.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_8fde9a38d4548147ff778c3b71f4f0dd.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_399dbdc89dd07ca9a1ca665602b6a571.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_47ea47842e5f37fd364815f896449f7c.jpg)
Alte știri
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_b38fcde91e7926d6a14bc7a34a8d73dc.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_9a3b2c8884f5c1fa73ee5375a60de02f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/278_be9e6558d667e2324bcea63551ce64a1.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_bcd1a2f4e9a6e7eb575bd0b31e3c8afc.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_69f1aab410d6723fd10f69bbc90f842c.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_4d0d0f98deaa549377f967a108524eb3.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/233_b85be8fabb3100dbed548feb94066121.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_a9c6d0fa9d4f428301f087a4dfedcdfa.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_dd87aab137b56dd28be0c3bd73460412.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/284_d3c78a080d673ff65acaff0d6d3c4545.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/275_93cc56aa4a60ecc99ae65fda04eeb8e2.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_c4fe1550687216ebbcbc102f3509cd0e.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_7fee94bf18d5195b9600e168a6023da1.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/288_45af0f4754b6e3fc70fbef7a82355e62.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/16_80d7c58870c0510c38c9469d72ddc8f7.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/289_dacd67c06fdbe6e567b3a2f45ccd3b56.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_e8c332aa92fa9869b51b72edd6f31e61.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/255_9ac33b74da8d8522e3ab3f220c988fb2.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/02/cele-trei-turnuri-san-marino.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/204_e850de52a0ca85fbca5e9b59fbf31e86.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/204_92834b9da66fc3a8de27937bc7cafa19.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/02/bani-lei.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/02/zvastica-prag-casa-agnita-copy.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/287_5a8ed664126fb18845c11e76bbde07b1.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/287_cccb770bb3b1d607d5791e468ce1efc4.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/02/selena-gomez-si-benny-blanco.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/02/dan-balan.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_6cc420774fa40a075a858f8123e358de.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_737c2d10339fcfe20dc5a73e74cb59c6.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_d81fb517190d6803d49d813ffeaac2ec.webp)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_16ca29bc7afe0d86f0b04b6cfab4168d.png)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/01/hubert-thuma-lider-pnl-acuza-guvernul-bolojan-in-scandalul-cresterii-impozitelor-si-taxelor-locale-e1767980510327.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/02/ilie-bolojan-a-taiat-si-numarul-politistilor-locali--cate-posturi-se-reduc-prin-reforma-administratiei-adoptata-de-guvern-1-e1772007531565.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/02/madrid.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/02/franta-oras-nancy.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/02/mp3-smartphone-ipod-walkman.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/02/horoscop-25-februarie-2026.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/02/prematuri-dotare-suub-salvati-copiii-foto-libertatea-vlad-chirea-e1771953955328.jpeg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/02/culoarea-palmelor.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/02/gem-de-portocale.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/02/femeie-piele-de-gaina.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/02/bol-fulgi-de-ovaz-asezat-fund-lemn.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/02/rectorii-spun-ca-ilie-bolojan-nu-a-vorbit-cu-ei-despre-taierea-sporului-de-doctorat-nici-macar-nu-s-a-pronuntat-cuvantul-doctorat-e1772015601146.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/02/indundatii-romania.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/02/angajatii-guvernului-bolojan-s-au-revoltat-dupa-noile-taieri-de-cnsas-si-cncd-nu-se-atinge.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/07/catuse-gratii-celula-inchisoare.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/02/ilustratie-care-il-prezinta-pe-lenin-adresandu-se-unei-multimi-in-timpul-razboiului-civil-din-1920--foto--profimedia-0962982168.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/02/calin-georgescu-la-tribunal--foto-dumitru-angelescu-image-2026-02-23-at-12-06-213.jpeg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/02/premierul-ilie-bolojan-a-transmis-un-mesaj-pentru-ucraina-dupa-patru-ani-de-razboi-inaintea-presedintelui-nicusor-dan-e1771926922586.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/02/donald-trump-promite-ca-va-publica-dosarele-despre-ozn-uri-dupa-ce-obama-a-vorbit-despre-extraterestri-e1771580571662.jpg)
Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.