Kelemen Hunor i-a cerut lui Viktor Orban să sprijine România în procesul de aderare la Schengen

„Conferința Permanentă Maghiară (MAERT) a fost un bun prilej de a face un schimb de opinii cu Viktor Orban pe teme care privesc comunitatea maghiară din România. De exemplu, am convenit asupra unei creșteri semnificative a fondurilor pentru educație. Astfel, i-am cerut prim-ministrului Ungariei să sprijine România în procesul de aderare la Schengen, care este foarte important pentru comunitatea noastră și pentru relațiile economice bilaterale, precum și aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE)”, a scris Kelemen Hunor pe Facebook.

„Contăm pe sprijinul Guvernului Ungariei și în această privință. Relațiile bilaterale româno-ungare s-au îmbunătățit semnificativ în ultima perioadă, iar atât Viktor Orban cât și eu sperăm că le vom putea consolida și mai mult în viitor”, a adăugat liderul UDMR.

De votul Olandei depinde aderarea României la Schengen

Inițial, pe 18 octombrie, Parlamentul European a votat rezoluţia prin care se cere aderarea României la spaţiul Schengen cu 547 de voturi pentru, 49 împotrivă şi 43 abţineri. Potrivit documentului consultat de Libertatea, 15 eurodeputați olandezi au votat pentru aderarea României, patru olandezi au votat împotrivă, iar 6 olandezi, dintre care 5 aparținând partidului premierului Mark Rutte, s-au abținut de la vot.

Rezoluția Parlamentului European nu a produs efecte concrete, dar a avut rolul de a da un semnal important.

Apoi, pe 20 octombrie, Parlamentul olandez a votat o rezoluţie în care se cere să nu se ia „măsuri ireversibile” legate de aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen. În document s-a făcut referire la „corupţia persistentă” şi la „problemele persistente legate de crima organizată”.

Pe 21 octombrie, europarlamentarul olandez Sophie in ‘t Veld a susținut că decizia Parlamentului de la Haga este aceea de a se opune aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen. „Îmi este rușine că țara mea blochează accesul României la Schengen!”, a spus aceasta.

Pe 27 octombrie, la întâlnirea cu europarlamentarii români de la Bruxelles, premierul și șeful PNL Nicolae Ciucă le-a cerut acestora diplomație bazată pe argumente în relaţia cu Olanda și să evite discursurile agresive care să atragă nemulțumirea Olandei, în contextul în care de votul acestei țări, din 8 decembrie, care este unul politic, depinde aderarea, au declarat atunci surse din PNL pentru Libertatea, informație confirmată apoi oficial.

Potrivit surselor guvernamentale consultate de Libertatea, premierul Olandei, Mark Rutte, nu a decis încă dacă sprijină sau nu România privind aderarea la Schengen, adică nu se opune, dar nici nu a decis în favoarea aderării.

Pe 16 noiembrie, Comisia Europeană a făcut public raportul de evaluare pentru aderarea României, Bulgariei și Croației la Spațiul Schengen, care este unul pozitiv, și a cerut Consiliului de Justiție și Afaceri Interne (JAI) al Uniunii Europene, care se va reuni pe 8 decembrie, să ia decizia finală în acest sens.

Ce ar însemna pentru România intrarea în Schengen

Spațiul Schengen este o zonă de liberă circulație a persoanelor. Concret, cele 26 de țări membre au eliminat controalele la frontieră, iar granița se trece fără a fi prezentate actele de identitate.

Cele 26 de țări membre Schengen sunt: Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Estonia, Elveția, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Islanda, Italia, Letonia, Lituania, Liechtenstein, Luxemburg, Malta, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania și Suedia.

În acest moment, România, Bulgaria, Croația și Cipru așteaptă să intre în spațiul Schengen. Ultimul stat care a aderat este Liechtenstein, în 2011.

Pentru România, aderarea la spațiul Schengen va însemna:

• dispar controalele la frontiera statelor Schengen, prin urmare nu vor mai exista timpi de așteptare la graniță
• cooperarea consolidată în domeniul polițienesc;
• cooperare judiciară prin intermediul unui sistem rapid de extrădare și transfer ale executării hotărârilor penale.

Dezavantajele intrării în Schengen:

• România ar putea deveni o țară de destinație pentru imigranți
• riscul creșterii criminalității și a traficului de persoane; mai precis, în România ar putea intra mai ușor infractori din spaţiul Schengen, dar și membri ai reţelelor interlope din România ar putea părăsi mai ușor țara noastră

Foto: Facebook Kelemen Hunor

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE