Comisia Europeană cere Consiliului să „ia fără întârziere deciziile necesare” pentru ca România să intre în Schengen
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Comisia Europeană a făcut public miercuri, 16 noiembrie, raportul de evaluare pentru aderarea României, Bulgariei și Croației la Spațiul Schengen, care este unul pozitiv, și a cerut Consiliului de Justiție și Afaceri Interne (JAI) al Uniunii Europene, care se va reuni pe 8 decembrie, să ia decizia finală în acest sens, a relatat News.ro.
Cuprins:
„Comisia solicită Consiliului să ia fără întârziere deciziile necesare pentru a permite Bulgariei, României şi Croaţiei să participe pe deplin la spaţiul Schengen”, se arată în comunicatul Comisiei Europene.
Comisia a făcut un bilanţ al rezultatelor celor trei state membre în ceea ce priveşte aplicarea normelor Schengen și a precizat că România îndeplinește criteriile tehnice de aderare.
„De ani de zile, aceste state membre au contribuit în mod semnificativ la buna funcţionare a spaţiului Schengen, inclusiv în timpul pandemiei şi, mai recent, atunci când s-au confruntat cu consecinţele fără precedent ale războiului din Ucraina. În timp ce cele trei ţări sunt deja obligate parţial de regulile Schengen, controalele la frontierele interne cu aceste state membre nu au fost ridicate şi, prin urmare, nu se bucură de toate beneficiile pe care le presupune a fi parte a spaţiului Schengen, fără controale la frontierele interne”, se arată în comunicat.
Totodată, comisarul european pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson, a declarat într-o conferinţă de presă ținută la Bruxelles că „Bulgaria, România şi Croaţia sunt pregătite să adere, iar UE este pregătită să le primească”, potrivit Agerpres.
Este momentul să spunem «Bine aţi venit». Cele trei ţări merită să devină pe deplin membre. Aşteptarea a fost prea mare.Comisarul european pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson:
Extinderea spațiului Schengen necesită unanimitatea Consiliului Europei, iar votul decisiv va fi dat pe 8 decembrie, la Consiliul de Justiție și Afaceri Interne (JAI) al Uniunii Europene, unde participă miniștrii de interne din UE.
De votul Olandei depinde aderarea României la Schengen
Inițial, pe 18 octombrie, Parlamentul European a votat rezoluţia prin care se cere aderarea României la spaţiul Schengen cu 547 de voturi pentru, 49 împotrivă şi 43 abţineri. Potrivit documentului consultat de Libertatea, 15 eurodeputați olandezi au votat pentru aderarea României, patru olandezi au votat împotrivă, iar 6 olandezi, dintre care 5 aparținând partidului premierului Mark Rutte, s-au abținut de la vot.
Rezoluția Parlamentului European nu a produs efecte concrete, dar a avut rolul de a da un semnal important.
Apoi, pe 20 octombrie, Parlamentul olandez a votat o rezoluţie în care se cere să nu se ia „măsuri ireversibile” legate de aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen. În document s-a făcut referire la „corupţia persistentă” şi la „problemele persistente legate de crima organizată”.
Pe 21 octombrie, europarlamentarul olandez Sophie in ‘t Veld a susținut că decizia Parlamentului de la Haga este aceea de a se opune aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen. „Îmi este rușine că țara mea blochează accesul României la Schengen!”, a spus aceasta.
Pe 27 octombrie, la întâlnirea cu europarlamentarii români de la Bruxelles, premierul și șeful PNL Nicolae Ciucă le-a cerut acestora diplomație bazată pe argumente în relaţia cu Olanda și să evite discursurile agresive care să atragă nemulțumirea Olandei, în contextul în care de votul acestei țări, din 8 decembrie, care este unul politic, depinde aderarea, au declarat atunci surse din PNL pentru Libertatea, informație confirmată apoi oficial.
Potrivit surselor guvernamentale consultate de Libertatea, premierul Olandei, Mark Rutte, nu a decis încă dacă sprijină sau nu România privind aderarea la Schengen, adică nu se opune, dar nici nu a decis în favoarea aderării.
Ce ar însemna pentru România intrarea în Schengen
Spațiul Schengen este o zonă de liberă circulație a persoanelor. Concret, cele 26 de țări membre au eliminat controalele la frontieră, iar granița se trece fără a fi prezentate actele de identitate.
Cele 26 de țări membre Schengen sunt: Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Estonia, Elveția, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Islanda, Italia, Letonia, Lituania, Liechtenstein, Luxemburg, Malta, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania și Suedia.
În acest moment, România, Bulgaria, Croația și Cipru așteaptă să intre în spațiul Schengen. Ultimul stat care a aderat este Liechtenstein, în 2011.
Pentru România, aderarea la spațiul Schengen va însemna:
- dispar controalele la frontiera statelor Schengen, prin urmare nu vor mai exista timpi de așteptare la graniță
- cooperarea consolidată în domeniul polițienesc;
- cooperare judiciară prin intermediul unui sistem rapid de extrădare și transfer ale executării hotărârilor penale.
Dezavantajele intrării în Schengen:
- România ar putea deveni o țară de destinație pentru imigranți
- riscul creșterii criminalității și a traficului de persoane; mai precis, în România ar putea intra mai ușor infractori din spaţiul Schengen, dar și membri ai reţelelor interlope din România ar putea părăsi mai ușor țara noastră
