La cererea Rusiei, România e pe cale să extrădeze o femeie acuzată de terorism. „Sunt o victimă a regimului represiv al lui Ramzan Kadîrov”, se apără Amina
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Ruşii o acuză pe Amina Gerikhanova că a luptat în Siria, alături de gruparea teroristă „Ansar al-Sharia”. Dată în urmărire prin Interpol, Amina a fost prinsă de poliţiştii din Suceava, în timp ce încerca să intre în România, alături de fiul ei de 8 ani. Curtea de Apel Suceava a decis că ea trebuie predată autorităţilor ruse, însă verdictul final va fi dat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, săptămâna viitoare. Între timp, în faţa ambasadelor României din Viena, Oslo şi Dublin au loc manifestări pentru susţinerea tinerei din Cecenia.
Cuprins:
Amina Gerikhanova va împlini 36 de ani în iunie. S-a născut şi a trăit în Groznîi (Cecenia), iar în ultimii patru ani, ea a fost căutată prin Interpol, pentru acuzaţii extrem de grave.
Rusia: „A fost în Siria, alături de ISIS”
Autorităţile ruse o acuză pe Amina Gerikhanova că, în august 2016, „din cauza convingerilor religioase” şi „împărtăşind idei extremiste”, a plecat în Turcia, de unde a trecut graniţa în Siria. Acolo s-a înscris, ca voluntar, în formaţiunea armată teroristă „Ansar al-Sharia”, care face parte din ISIS.
Ruşii mai susţin că, după ce a participat, alături de alţi luptători străini, la cursuri de pregătire militară și religioasă, Amina a rămas în Siria până în martie 2018. Însă nici acum „ea nu şi-a anunţat retragerea din formaţiunea armată teroristă”, se precizează în cererea de extrădare a femeii, depusă la Curtea de Apel Suceava.
În octombrie 2017, Amina Gerikhanova a fost acuzată de săvârşirea infracţiunii de „participare, pe teritoriul unui stat străin, la o formaţiune armată ilegală, în scopuri contrare intereselor Federaţiei Ruse”. Pedeapsa maximă prevăzută de Codul Penal din Rusia este de 15 ani de închisoare.
După ce numele ei a apărut în presa rusă, pe „lista organizațiilor și persoanelor cu privire la care există informații despre implicarea lor în activități extremiste sau de terorism”, Amina a fost arestată în lipsă, iar din aprilie 2018 a fost dată în urmărire prin Interpol.
Găsită printre refugiaţii ucraineni
După patru ani de căutări, tânăra din Groznîi a fost depistată în Vama Siret. Vineri, 11 martie 2022, în jurul orei 19.00, în timp ce verificau un autocar cu refugiaţi ucraineni care mergeau în Turcia, poliţiştii de frontieră români au descoperit că una dintre pasagere apărea într-o alertă Interpol, pentru „terorism - activităţi conexe”.
În autocar, Amina era împreună de Mukhammad, băieţelul ei de 8 ani. Când poliţiştii au reţinut-o, copilul a fost preluat de DGASPC şi dus într-un centru de plasament din Rădăuţi. De acolo, a fost recuperat de o rudă de-a lui, după o săptămână.
Între timp, pentru mama lui începuse deja procedura de extrădare în Federaţia Rusă.
Amina: „Niciun judecător din Cecenia nu e independent”
La procesul ce a urmat, Amina a spus că învinuirile ce i se aduc sunt false, iar dosarul e unul „fabricat”, ea fiind „o victimă a regimului represiv al lui Ramzan Kadîrov”, liderul Ceceniei și unul dintre apropiații lui Vladimir Putin.
Niciun judecător din Cecenia nu e independent, ci face ceea ce îi spune Ramzan Kadîrov. Dacă autorităţile cecene vor afla ceea ce am declarat la acest termen de judecată, deşi nu am spus tot ce s-a întâmplat, cu siguranţă nu mă vor lăsa în viaţă.Amina Gerikhanova
Amina a mai declarat că, în octombrie 2015, a fost răpită, sechestrată şi lovită de oamenii lui Kadîrov. „Am fost audiată fără respectarea formalităţilor legale, deşi la acel moment nu exista niciun dosar penal împotriva mea. Cu toate acestea, autorităţile Federaţiei Ruse m-au forţat, pentru a le oferi informaţii”, a declarat tânăra din Groznîi, la Curtea de Apel Suceava.
Amina: „N-am fost în Siria, ci în Ucraina”
În faţa judecătorului, tânăra din Cecenia a precizat că a plecat din Rusia pentru că fiul ei era bolnav şi avea nevoie de tratament medical, iar „acolo unde locuiam nu existau astfel de posibilităţi”. Mai târziu, a mărturisit ea, a decis să nu se mai întoarcă acasă, considerând că viaţa îi e pusă în pericol.
A negat că ar fi fost vreodată în Siria şi a susţinut că în august 2016 a venit cu fiul ei în Ucraina, de unde nu a mai plecat până când a început războiul. Ca probe, ea a depus la dosar mai multe adeverinţe care arată că, în Ucraina, a lucrat ca femeie de serviciu, mai întâi la Asociaţia Musulmanilor, şi apoi la un SRL. O altă dovadă adusă de ea e un contract din 2018, de cumpărare a unui frigider, pe care apar numele oraşului ucrainean în care locuia, dar şi numele ei şi al tatălui ei.
Tânăra i-a mai spus judecătorului că a depus o cerere de azil în România şi l-a rugat ca, în cazul în care va decide extrădarea ei, să o trimită în Ucraina, unde ea se simte în siguranţă.
Avocatul din oficiu care a reprezentat-o la Curtea de Apel Suceava a precizat că, în cazul în care va fi extrădată în Federaţia Rusă, clienta lui „se teme, în mod justificat, că nu va putea să îşi dovedească nevinovăţia”.
Garanţiile scrise ale Federaţiei Ruse
În documentele trimise Curţii de Apel Suceava, autorităţile ruse au subliniat că cererea de extrădare a Aminei Gerikhanova „nu are ca scop persecuţia din motive politice” şi au oferit garanţii scrise privind aplicarea unui tratament corect.
„Îi vor fi oferite toate oportunităţile de apărare, inclusiv asistenţa avocaţilor”, „nu va fi supusă torturii, tratamentelor sau pedepselor crude, inumane sau degradante” şi „va fi pedepsită numai pentru infracţiunile în legătură cu care se realizează extrădarea”, a dat asigurări Federaţia Rusă.
În plus, în garanţiile scrise se menţionează că Gerikhanova „va putea să părăsească teritoriul Federaţiei Ruse”, după ce se închide dosarul penal sau după executarea pedepsei „într-o instituţie care ţine cont de standardele prevăzute de Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale”, iar „angajaţii Ambasadei României în Federaţiei Rusă o vor putea vizita pentru a verifica respectarea garanţiilor”.
Mitinguri de solidaritate cu Amina
„Rusia oferă garanții false instanțelor de extrădare ale Uniunii Europene”, spune VAYFOND, o organizație cecenă pentru drepturile omului cu sediul în Suedia, care a preluat cazul Aminei Gerikhanova.
Activiştii spun că „România va comite o încălcare gravă a drepturilor omului, dacă va permite extrădarea Aminei Gerikhanova în Rusia”, în condiţiile în care chiar Serviciul de Securitate al Ucrainei confirmă că tânăra s-a aflat pe teritoriul acestei ţări, în toată perioada în care ruşii spun că ea ar fi fost în Siria.
Probabil că ei se răzbună pe ea din cauza soțului ei. A murit în Siria. Dar soția lui nu este responsabilă pentru el! (...) Gerikhanova nu ar trebui să fie urmărită penal pentru crimele soțului ei. Organizația VAYFOND:
Potrivit Kavkaz.Realii, un proiect media al Radio Europa Liberă în Caucazul de Nord, pe 23 martie, adică după ce Amina a fost reţinută de poliţia de frontieră, mai mulţi oameni au protestat în fața Ambasadei României din Viena.
Săptămâna aceasta, pe 25 aprilie, reprezentanții diasporei ucrainene și cecene din Norvegia au organizat mitinguri în fața Ambasadelor României și Rusiei la Oslo, împotriva războiului din Ucraina, dar şi a extrădării Aminei Gerikhanova.
Iar ieri, o acțiune similară a fost planificată la Dublin.
De ce a dispus judecătorul extrădarea
Pe 18 aprilie, Curtea de Apel Suceava a decis că Amina Gerikhanova trebuie să fie predată către autorităţile din Federaţia Rusă. Potrivit legislaţiei din România, judecătorii de la noi nu au competenţa „să se pronunţe asupra temeiniciei urmăririi sau condamnării pentru care autoritatea străină cere extrădarea, nici asupra oportunităţii extrădării”, ci doar „să constate dacă sunt sau nu sunt întrunite condițiile extrădării”.
Curtea de Apel Suceava a apreciat că extrădarea Aminei Gerikhanova „nu se referă la o infracţiune de natură politică sau la o infracţiune conexă unei infracţiuni politice”.
Curtea de Apel Suceava apreciază că nu există temerea că, prin extrădarea sus-numitei, viaţa sau libertatea acesteia ar fi pusă în pericol, că aceasta ar fi supusă la tortură, tratamente inumane şi degradante.Motivarea Curţii de Apel Suceava
Amina Gerikhanova a contestat decizia de extrădare, iar dosarul a ajuns la Înalta Curte de Casaţiei şi Justiţie, care a fixat termen pentru ziua de 4 mai 2022. Decizia judecătorilor de aici va fi definitivă.
