„Acasă” la Laura Codruța Kövesi, șefa Parchetului European: „Am avut dosare în care s-au plătit sute de mii de euro ca să fie omorâți procurorii și șefii lor”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Laura Codruța Kövesi a vorbit în exclusivitate pentru Libertatea despre schimbările petrecute în viața personală după ce, pe 14 octombrie 2019, a fost confirmată în funcția de șef al Parchetului European (EPPO – European Public Prosecutor’s Office) pentru un mandat de 7 ani.
Cuprins:
- Pilonii justiției europene, la Luxemburg
- „Pentru mine este important să nu trăiesc într-o bulă”
- Marea problemă a fraudei transfrontaliere
- Detalii despre prima zi la Parchetul European
- Ce îi spuneau românii care au lucrat la renovarea clădirii
- Câți români lucrează la Parchetul European
- Impresionată de Oana Pellea
- Și-a făcut dușmani noi, și mai puternici
- Gătește mâncare românească
- „Nu știu ce voi face după 2026, n-am decis nimic”
- Mai mulți europarlamentari, investigați
- Ce spun colegii străini despre Laura Codruța Kövesi
Pilonii justiției europene, la Luxemburg
EPPO are sediul la Luxemburg, iar procurorul-șef Laura Codruța Kövesi (52 de ani) are în subordine 440 de persoane, dintre care 97 sunt români.
Ca să ajungi la sediul Parchetului European, trebuie să iei tramvaiul ultramodern și gratuit (ca tot transportul public din Luxemburg) și să cobori la stația Philarmonie, denumită după sala de concerte cu un look futurist aflată chiar vizavi de instituția condusă de către Laura Codruța Kövesi.
Sediul Parchetului European se află la doar 100 de metri de Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Practic, pilonii justiției din UE se învecinează. Între ei, un centru comercial cu un supermarket și mai multe restaurante.
EPPO are birouri în 44 de sedii răspândite în cele 24 de state membre participante. În practică, 24 de procurori europeni și procurorul-șef european din Luxemburg supraveghează anchetele inițiate de către procurorii europeni delegați în statele membre.
„Pentru mine este important să nu trăiesc într-o bulă”
De cum intri la parterul Parchetului European, o clădire cu aproape 20 de etaje, te frapează pozitiv faptul că toți oamenii zâmbesc și sunt amabili, de la agenții de pază până la pompieri, femeile de serviciu și angajații de la diferitele departamente.
Pe parcursul mai multor ore petrecute acolo, reporterul Libertatea a avut drept ghid pe ofițerul de presă Paula Telo Alves, o fostă jurnalistă portugheză cu mai multe premii la activ, în prezent unul dintre profesioniștii din echipa de comunicare de la Parchetul European.
„Mereu am fost de părere că oamenii sunt fericiți în viață dacă merg cu plăcere acasă și la muncă, de aceea avem o atmosferă frumoasă. E mult de lucru și contează să-i ținem aproape pe oameni. Echipa face totul. Și pentru mine este important să nu trăiesc într-o bulă”, declară Laura Codruța Kövesi.
Laura Codruța Kövesi este descrisă de mulți dintre colaboratorii avuți de-a lungul timpului drept un interlocutor empatic și cu un fin simț al umorului. „Sunt doar un om normal. Vorbesc cu toată lumea. Deși sunt mituri despre mine, eu sunt sociabilă cu oamenii”, surâde procurorul-șef al Parchetului European.
Marea problemă a fraudei transfrontaliere
Parchetul European este operațional din 2021. Potrivit statisticilor, procurorii au instrumentat până acum câteva mii de anchete. Au scos la iveală că infracțiunile care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene sunt mai numeroase decât s-a recunoscut în mod public.
Frauda la nivelul UE a devenit extrem de atractivă pentru infractori foarte periculoși. Peste jumătate din prejudiciul estimat ce face în prezent obiectul anchetelor EPPO se referă la frauda transfrontalieră în materie de TVA, fapt ce înseamnă implicarea aproape sistematică a grupurilor infracționale organizate, reprezentând o problemă majoră de securitate pentru UE.
În 2019, în prima zi după ce a fost numită procuror-șef european, reprezentanții Comisiei Europene i-au spus că estimează că va avea 200 de cazuri după 5 ani. Laura Codruța Kövesi i-a contrazis argumentat, spunând că este imposibil un număr atât de mic de cazuri, în condițiile în care era vorba de 22 de țări (acum sunt 24). Și a avut dreptate.
În primul an în care a fost operațional, Parchetul European a înregistrat 1.500 de dosare în doar câteva luni. La sfârșitul anului 2024, Parchetul European avea 2.666 de anchete active, pentru un total de prejudicii estimate la peste 24,8 miliarde de euro. Bugetul EPPO este finanțat integral de UE, sub forma unui grant. În 2024 a fost alocat un buget de 76,4 milioane de euro.
Detalii despre prima zi la Parchetul European
Laura Codruța Kövesi a povestit pentru Libertatea cum a fost prima zi la Parchetul European și cum a decurs adaptarea la o instituție europeană nou-creată, pe care practic a construit-o de la zero.
„Prima zi aici a fost cea mai diferită prima zi din viața mea, pentru că întotdeauna, și atunci când m-am angajat ca procuror și în toate pozițiile pe care le-am avut ulterior, m-am dus într-o instituție care funcționa, care avea angajați. În prima zi după ce am fost numită, am mers la sediul Comisiei Europene, unde mi-a fost prezentată o echipă mică, formată din patru oameni, și mi s-a spus că aceștia sunt angajați ai comisiei și că mă vor ajuta să înființez Parchetul European.
Practic, nu exista aproape nimic, nu exista sediu, era un buget estimativ făcut, așa ca pentru orice altă agenție a Uniunii Europene, nu erau angajați, nu exista nimic. Deci, cam asta a fost prima zi și în prima zi am văzut acel buget. Mie mi s-a părut extrem de mic și de nerealist. Adică, teoretic, Parchetul European ar fi trebuit să funcționeze în 22 de state membre la acel moment, cu un buget de 8 milioane de euro și cu 32 de angajați despre care mi s-a spus că o să lucreze part-time pentru autoritățile naționale și part-time pentru EPPO”, detaliază Kövesi.
Inițial, Parchetului European i-au fost alocate doar cinci etaje în clădirea în care funcționează și în prezent. Însă Laura Codruța Kövesi le-a spus de la început oficialilor Comisiei Europene că va avea nevoie de toată clădirea, deoarece personalul EPPO va crește. Și i-a convins.
Ce îi spuneau românii care au lucrat la renovarea clădirii
Actualul procuror-șef al EPPO se declară bucuros că sediul Parchetului European a fost stabilit în Luxemburg, deoarece autoritățile luxemburgheze au fost extrem de eficiente.
„Am avut întâlniri la nivel de prim-ministru și ministru. A fost identificată această clădire. Practic nu a trebuit să plătim nimic din bugetul Parchetului European pentru că autoritățile luxemburgheze au renovat clădirea pe cheltuiala lor. Am folosit arhitectul lor, materialele lor, am avut deschidere totală. A fost interesant, pentru că toate aceste activități s-au derulat în momentul în care a început și pandemia, pentru că în paralel a trebuit să creez o propunere pentru buget. A trebui să creez o propunere despre cum să fie organizat biroul.
A trebuit să pornesc negocierile cu toate cele 22 de state membre, cu miniștrii de Justiție pentru a negocia numărul de procurori în fiecare stat membru și cum birourile EPPO vor fi organizate în fiecare stat membru. A trebuit să călătoresc foarte mult și am avut foarte multe întâlniri”.
„Îmi amintesc că veneam să văd lucrările la sediu și când treceam prin șantier auzeam din când în când «Bună dimineața, doamna Kövesi!». Erau români care lucrau la renovare pe șantier și întotdeauna glumeam cu ei și le spuneam că noi trebuie să începem să fim operaționali într-un an și că îi rog frumos să nu întârzie lucrările. Și îmi spuneau: «Stați liniștită, doamna Kövesi, noi ne facem treaba!». Și într-adevăr au lucrat bine și am fost și eu mândră că au fost români care au contribuit la finalizarea sediului”, povestește Laura Codruța Kövesi.
Câți români lucrează la Parchetul European
Dacă la început, Parchetul European avea doar patru oameni angajați, acum a ajuns la aproximativ 440, dintre care în jur de 260 în structura centrală. Dintre aceștia, 97 sunt români.
„Primul angajat al Parchetului European am fost eu. Evoluția a fost treptată, pentru că am început să recrutăm în diverse domenii, nu doar polițiști și procurori, dar și pentru resurse umane, pentru IT, pentru administrație, în general juriști cu pregătire. Au început să vină foarte mulți colegi, inclusiv români. Unii dintre ei au lucrat în România, alții au lucrat prin alte instituții sau erau deja în străinătate. Un procent de 20% dintre angajați sunt români.
Ca naționalități, cei mai mulți la Parchetul European sunt românii, urmați de colegii italieni și greci. Avem români în absolut toate structurile Parchetului European. Să știți că mulți dintre ei au fost și foarte motivați, pentru că am avut inclusiv recrutări în care am avut 300 de candidați pe un loc și au fost recrutați români, adică s-au prezentat foarte bine, au fost foarte mult competenți, sunt foarte bine pregătiți”, spune procurorul-șef european.
Mihai-Alexandru Fulga este unul dintre românii care lucrează la Parchetul European, unde este graphic designer. Practic, este cel care răspunde de imaginea și toate elementele de grafică ale Parchetului European și totodată cel care realizează fotografiile la diversele evenimente ale Parchetului.
Impresionată de Oana Pellea
Laura Codruța Kövesi mărturisește că îi place foarte mult Luxemburgul și că arhitectura este aceeași pe care o regăsim în câteva dintre orașele din Transilvania.
„De foarte multe ori simt că sunt cumva și aici acasă, dar, în general, îmi petrec majoritatea timpului la birou. Avem filarmonică, unde se țin concerte din când în când, avem un teatru care este foarte aproape de sediul nostru și unde am fost să văd piesa Scaunele, de Eugen Ionescu, în care a jucat extraordinar Oana Pellea. A fost un spectacol extraordinar. Sunt foarte multe parcuri și păduri în jurul Luxemburgului și este foarte frumos, foarte bine organizat. Poți să faci plimbări, să faci drumeții. Este un oraș extrem de prietenos”, spune procurorul-șef al Parchetului European.
Însă dorul de România natală este o constantă pentru Laura Codruța Kövesi: „Îmi lipsesc multe legat de România - familia, prietenii, obiceiurile, mersul la biserică. Avem două magazine românești aici, din când în când mai mergem și cumpărăm provizii ca să facem sarmale și mâncare românească. Avem o biserică aici, este deschisă în fiecare duminică și putem merge, dar sunt foarte multe lucruri care ne lipsesc. Avem o comunitate destul de mare de români, sunt peste 6.000 care locuiesc în Luxemburg. Majoritatea dintre cei pe care i-am cunoscut lucrează în instituțiile europene care au sediul aici”.
Și-a făcut dușmani noi, și mai puternici
Întrebată de Libertatea care a fost evoluția numărului prietenilor și dușmanilor de când conduce Parchetul European, Laura Codruța Kövesi spune că are aceiași prieteni de ani buni și că prietenii adevărați au rămas indiferent de cum au evoluat lucrurile. În același timp, și-a făcut câțiva și în Luxemburg, mai ales printre colegii cu care lucrează.
„Numărul de dușmani este mai mare, iar aceștia sunt constanți și consecvenți. Avem acum și adversari noi, poate ușor mai puternici din punct de vedere financiar și din punctul de vedere al influenței pe care o au. Am avut dosare în care s-au plătit sute de mii de euro ca să fie omorâți procurorii și șefii lor care aveau legătură cu acest dosar. Avem destul de multe încercări din punctul ăsta de vedere. Însă nu vorbim despre chestiunile de securitate niciodată în public. Sunt colegi care trebuie să aibă protecție și sunt dosare în care am deranjat foarte mult și oameni foarte puternici”, a declarat pentru Libertatea Laura Codruța Kövesi.
Procurorul-șef al Parchetului European spune că, în majoritatea covârșitoare a zilelor, lucrează de dimineața până seara. În puținul timp liber rămas și în weekenduri îi place să se plimbe prin parcurile și pădurile din Luxemburg, să meargă la teatru și la cinema, să viziteze orașele din Ducat, pe care le găsește pline de istorie.
Gătește mâncare românească
„Îmi place să gătesc, mai gătesc mâncare românească. Câteodată trebuie să merg la magazinul românesc să iau, de exemplu, varză murată ca să fac sarmale. Cumva suntem obișnuiți cu gusturile din România. Câteodată, în weekenduri sau când mai sunt sărbători, obișnuiesc să mai invit colegi din alte țări și încerc să le arăt care sunt tradițiile și ce mâncăm. Ne mai vizităm și cu prieteni români și mai facem o salată de boeuf sau icre ori ceva care să ne amintească de România. Luxemburghezii sunt foarte prietenoși și amabili, sunt obișnuiți să aibă rezidenți din alte țări. Dar cel puțin eu, personal, tot nu mă simt ca acasă. Adică este un sentiment care persistă în suflet. Îmi lipsește foarte mult România”, se destăinuie Laura Codruța Kövesi.
„Nu știu ce voi face după 2026, n-am decis nimic”
În 2026, Laura Codruța Kövesi termină mandatul de 7 ani în fruntea EPPO. Spune că n-a stabilit încă dacă va rămâne să lucreze la vârful instituțiilor UE sau dacă ia în calcul o revenire în România.
„Deocamdată nu mă gândesc ce voi face după 2026. Doar la ce trebuie să fac săptămâna viitoare. Sunt un om muncitor și obișnuită să lucrez foarte mult. Deci până în ultima zi o să lucrez la fel de mult aici. Vedem după 2026 ce va fi, nu am decis nimic”, spune Laura Codruța Kövesi.
Conform declarațiilor mai multor foști europarlamentari, Comisia Europeană a dorit să controleze de la început Parchetul European. Laura Codruța Kövesi a explicat pentru Libertatea cum a reușit să-i facă pe înalții oficiali europeni să înțeleagă că Parchetul European chiar este independent: „Simplu: doar a trebuit să le aduc aminte de dispozițiile și de articole din regulament în care scrie că Parchetul European este independent. Și au înțeles repede. La început, când am început să devenim operaționali, au vrut să afle despre anumite anchete și le-am spus că acest lucru nu este posibil. Sunt anumite limite. În mare parte aș putea spune că n-au fost probleme deosebite”.
Mai mulți europarlamentari, investigați
Procurorul-șef al Parchetului European a dezvăluit pentru Libertatea și că în prezent, mai mulți membri ai Parlamentului European sunt investigați.
„Sunt câteva dosare în lucru în acest sens. Din punct de vedere procedural, nu este nimic diferit față de o anchetă în care investighez, spre exemplu, un funcționar public, este același lucru. Ceea ce face mai dificilă munca noastră este acest sistem al imunităților și privilegiilor. Dacă ai, spre exemplu, un angajat al Comisiei Europene pe care trebuie să-l audiezi ca martor, trebuie ca înainte să ceri ridicarea confidențialității. Deci sunt aceste proceduri specifice referitoare la imunități și la privilegii. De asemenea, când facem percheziții și avem nevoie de documente care sunt în sediul unei agenții sau unei instituții europene, din nou este o anumită procedură, dar asta nu ne face viața mai complicată”, adaugă procurorul-șef al EPPO.
Ce spun colegii străini despre Laura Codruța Kövesi
Libertatea a vorbit în Luxemburg cu mai mulți experți ai Parchetului European despre modul în care aceștia colaborează cu Laura Codruța Kövesi, românca desemnată din 2019 procuror-șef al EPPO.
Francesco Caracciolo lucrează din 2020 la Parchetul European și este coordonatorul echipei care investighează cazurile de crimă organizată și spălare de bani, fiind și analist senior de caz. Anterior a lucrat peste 19 ani la Guarda di Finanza în Italia.
„Nu o știam pe doamna Kövesi înainte să aplic pentru postul de la Parchetul European. Ulterior am făcut mai multe căutări și am aflat că a fost inclusă în topul celor mai puternice femei din Europa. I-am trimis un mesaj și am felicitat-o. Mi-a răspuns că o pot felicita când va fi prima. Dar asta este atitudinea sa, este un profesionist de excepție. Întotdeauna își dorește să fie totul făcut foarte bine, să fie foarte bună. Și ceea ce face la Parchetul European este cu adevărat impresionant. Nu are teamă, are un caracter foarte puternic, este o persoană cu care îți place să lucrezi”, spune Francesco Caracciolo.
Și Nelson Macedo da Cruz, coordonatorul echipei care investighează fraudele cu TVA la EPPO, se declară impresionat de șefa sa: „Este o persoană foarte deschisă, care vorbește cu toată lumea și care te inspiră. Ne dă curajul și puterea de a merge mai departe, de a nu avea teamă. În plus, ne face să ne simțim în siguranță și că putem face tot ceea ce este necesar pentru a face dreptate”.
Nelson Macedo da Cruz ne arată și un tricou foarte special pe care îl are în birou. E un tricou pe care scrie „EPPO Band. LCK” (n. red. - Echipa EPPO și inițialele Laurei Codruța Kövesi) și care are un portret stilizat al procurorului-șef european peste care este un fulger de culoare roșie.
Andon Tashukov, coordonatorul echipei ce investighează cazurile de corupție și de fraude cu fonduri europene, a rezumat într-un mod special admirația pe care o au conaționalii săi bulgari față de procurorul-șef al EPPO: „Laura este un semn de speranță pentru bulgari. De fiecare dată când apare un caz, chiar dacă nu este de competența Parchetului European, bulgarii cer ca dosarul să fie trimis la Laura Codruța Kövesi, pentru că au foarte mare încredere în ea”.
HaiducMM 20.10.2025, 14:29
Bugetari care fac curat după alți bugetari care împart aiurea banii luați cu japca.
4408ASsa23buc 20.10.2025, 14:37
Felicitări Laura. Îți doresc succes în continuare, iar după 2026, dacă crezi că poți face ceva bun pentru România, vino acasă.
Mariann_77 20.10.2025, 15:03
Daca vine in Romania sa intre in politica,ca procuror nu are nici o sansa cat justita este la psd,o s-o cheme iar la parchetul ala inventat de Liviu Dragnea pentru intimidat procurori si judecatori cinstiti.
tao_lmfao 20.10.2025, 23:43
Mai țineți minte dosarele împotriva lui Kovesi ca e corupta, ca e x, ca e z? Uite ca nu e mai departe de adevăr si cu fiecare an care trece in Romania sistemul de justiție demonstrează ca este nu numai inept, dar adânc la mana politicului + ca exista încă o mare mare propaganda de distrugere împotriva oamenilor care vor sa facă ceva in țara asta. Laura este cel mai bun exemplu care ne arată tuturor ca daca in Romania esti competent si vrei sa-ti faci treaba (mai ales in justiție sau politica) deranjezi foarte foarte mult si riști sa rămâi in pielea goala daca nu ai un plan B.
Antiborfaseala 21.10.2025, 01:09
Șefa la SRI....sau șefa la DNA din nou. Sau Vicepreședinta UE.