Legal şi impozabil, de la 1 mai, bon fiscal separat pentru bacşiş

Cine trăieşte din «atenţii»

Concret, un ospătar care ar strânge într- o zi un ciubuc de 50 de lei ar putea rămâne doar cu 42 de lei, iar statul ar încasa restul de 8 lei. Bacşişul este însă principala sursă de venit a multor angajaţi, care, conform contractului de muncă, primesc, de obicei, salariul minim pe economie. Spălătoriile auto ori vulcanizările, de pildă.
Deşi tradiţional oferă locuri de muncă pentru necalificaţi, aici lucrează tineri cu bacalaureat şi chiar cu studii superioare. Patronul le dă bani puţini, dar ei acceptă orice sumă, în speranţa că, în afară de cei puţin peste 900 de lei primiţi salariu, vor ajunge la un venit de peste 1.600 de lei, cu tot cu bacşişul adunat zi de zi.
Lor li se adaugă vreo 50.000 de taximetrişti, mii de angajaţi ai benzinăriilor (care primesc cel puţin un leu aproape pentru fiecare maşină pe care o alimentează ori îi şterg geamurile) şi alte câteva mii de angajaţi ai saloanelor de înfrumuseţare.
Bacşişuri primesc şi poştaşii care distribuie pensiile, mecanicii de la service-urile auto, meseriaşii care execută diverse lucrări la domiciliu (de exemplu, instalatorii ori electricienii), unii dintre angajaţii hotelurilor sau vânzătorii din micile magazine, cărora mai toţi clienţii le lasă mărunţişul din rest.
Cei mai mulţi bani se învârt, desigur, în baruri, restaurante şi servicii de home-delivery. Obiceiul de a oferi “atenţii” materiale – bani sau cadouri – este destul de răspândit şi în învăţământ şi sănătate.

Dependenţi de ciubuc

Procentul plătit, de obicei, peste nota de plată este cuprins între 10% şi 20%. De ce? Uneori pentru că merită, alteori pentru că “aşa se face”.

Aşteptăm întrebări şi sugestii la adresa de e-mail baniitai@libertatea.ro

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE