Legătura neștiută a Regelui Marii Britanii cu România: Stră-stră-străbunica lui Charles al III-lea s-a născut și este îngropată la Sângeorgiu de Pădure

Micul oraş Sângeorgiu de Pădure din judeţul Mureş ascunde o legătură mai puţin ştiută între România şi precursorii regelui Marii Britanii. Aici s-a născut şi a fost îngropată stră-stră-străbunica Regelui Charles al III-lea, nobila maghiară Claudine Rhédey. 

În 2008, prinţul Charles a vizitat orăşelul de pe malul Târnavei Mari și Biserica Reformată unde se odihneşte contesa Rhédey.

Paul Brummel, fostul ambasador al Regatului Unit la Bucureşti în perioada 2014-2018, a scris despre istoria reşedinţei familiei aristocrate Rhédey din judeţul Mureş. Textul său a fost publicat, în 2016, pe blogurile Biroului pentru Afaceri Externe, Commonwealth și Dezvoltare (FCDO) din Marea Britanie, care găzduieşte opinii ale ambasadorilor, miniştrilor şi altor oficiali britanici.

Recomandări

Clotilde Armand, trimisă în judecată în ziua în care și-a anunțat candidatura pentru un nou mandat. De ce e acuzată și cum a reacționat

Claudine Rhédey (1812-1841) a fost o nobilă maghiară, fiică a contelui Ladislau Rhédey și a baronesei Agnes Inczedi. Ea a fost soţia ducelui Alexandru de Württemberg, fiul ducelui Louis de Württemberg (fratele mai mic al regelui Frederic I de Württemberg).

Linia genealogică prin care Mureșul este legat de Londra

Iată ce scria diplomatul Paul Brummell despre istoria familiei Rhédey, despre micul oraş mureşean și despre „stră-stră-străbunica” celui care a devenit regele Charles al III-lea.

„Micul oraș Sângeorgiu de Pădure, din județul Mureș, în inima Transilvaniei, are o populație majoritar de etnie maghiară și o legătură neașteptată cu familia regală britanică.

În inima orașului se află Castelul Rhédey, cu pereți albi și două etaje, de fapt mai mult un palat decât un castel, care datează inițial din secolul al XVII-lea, deși actuala clădire neobarocă este o remodelare de la începutul secolului al XIX-lea.

Casa familiei aristocratice Rhédey a fost cumpărată de un comerciant pe nume Rudolf Schuller în 1885. A fost cumpărată de statul român în 1935 și a servit drept școală până în 2009. În prezent, găzduiește un birou de informații turistice și găzduiește o gamă eclectică de expoziții: o expoziție de cruci, picturile artistului local Victor Datu și fotografii ale satului Bezidu Nou, pierdut sub apele unui lac artificial în anii 80, când în zonă a fost construit un baraj.

Legătura regală britanică a castelului constă în faptul că acesta a fost casa din copilărie a Claudinei, cunoscută în limba română ca Claudia Rhédey, născută aici în 1812. În 1835 avea să se căsătorească în 1835 cu ducele Alexandru de Württemberg, nepotul regelui Frederic I de Württemberg.

Au avut trei copii: două fiice, Claudine și Amelie, și un fiu, Francisc. Acesta din urmă s-a căsătorit cu Prințesa Mary Adelaide de Cambridge, o nepoată a Regelui George al III-lea. Fiica lor cea mare, Mary de Teck, avea să se căsătorească cu viitorul rege George al V-lea (bunicul reginei Elisabeta a II-a, n.r.).

Recomandări

Cum se tratează în România o boală extrem de gravă: serul salvator, de negăsit în țară fiindcă expiră pe stoc. „Ne aprovizionam din Rusia până de curând”

Din păcate, biata Claudine Rhédey nu a avut parte de toate acestea: a murit într-un accident de trăsură în timp ce își vizita soțul la o tabără de pregătire militară din Austria, la vârsta de doar 29 de ani.

Paul Brummell, fost ambasador al Marii Britanii în România:

Imediat vizavi de castel se află Biserica Reformată, al cărei turn pătrat, în vârful căruia se află o turlă metalică, este un punct de reper local. Construită ca biserică catolică, aceasta are o vechime considerabilă și este menționată într-un document din 1333. Din 1640 a servit ca biserică reformată. Rămășițele lui Claudine Rhédey se află acum aici, într-un cavou sub biserică.

Două plăci de pe unul dintre pereți amintesc de legătura regală britanică. Una este în memoria lui Claudine, contesa Rhedey, ridicată în 1904 de către nepoata ei, Victoria Mary, Prințesă de Wales. Cea de-a doua, mai prozaică, consemnează donația din 1935 de la regina Mary de atunci, prin care a fost restaurată biserica «în care zac îngropați unii dintre strămoșii ei».

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 3

Este un loc luminos și aerisit, cu bănci pictate în desene secuiești colorate în albastru și roșu. Iar la loc de cinste se află cartea de vizită semnată în 2008 de Alteța Sa Regală Prințul de Wales, cu ocazia unei vizite la biserica în care este înmormântată stră-stră-străbunica sa.”

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro