Într-un interviu publicat în Libertatea, procurorul DIICOT Doru Stoica a acuzat mai multe erori ale procurorilor militari.
În replică, inițial într-un interviu acordat site-ului Europa Liberă și apoi într-un dialog cu Libertatea, Bogdan Pârlog a susținut că renunțarea la anchetarea șefilor Jandarmeriei era previzibilă din moment ce procurorul de caz căutase în arhive doar “modele de soluții de netrimitere în cauze penale”.
“Încă din ianuarie 2020 procurorul de caz Stoica Doru solicita practic, prin intermediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ), tuturor Parchetelor Militare, modele de soluții de netrimitere în cauze penale având ca obiect plângerile penale formulate de persoane vătămate la adresa modului de acțiune a personalului Jandarmeriei Române pe parcursul desfășurării misiunilor de asigurare a ordinii publice la adunări publice (mitinguri, proteste) ce au presupus aglomerări de persoane”, a spus, pentru Europa Liberă, procurorul militar Pârlog.
“În profesia noastră, minciuna se combate, nu se promovează”
Contactat de Libertatea, Doru Stoica a răspuns acuzațiilor: “În profesia noastră, minciuna se combate, nu se promovează. Și pentru că ea se combate cu probe, vă pot pune oricând la dispoziție adresa prin care dl Pârlog susține că aș fi solicitat modele de soluții de netrimitere în judecată în dosare cu jandarmi”.
Stoica a oferit ziarului acest document și Libertatea îl publică:
În realitate, prin adresa citată, DIICOT a solicitat Parchetului Militar comunicarea tuturor soluțiilor, indiferent de natura acestora.
Doru Stoica:
“Subconștientul domniei sale”
“Faptul că domnul Pârlog a redus obiectul solicitării exclusiv la soluțiile de netrimitere în judecată poate avea o justificare plecată din subconștientul domniei sale, în condițiile în care PTMB a dispus doar soluții de netrimitere în judecată în respectivul gen de dosare”.
De cealaltă parte a interpretării cazului, procurorul militar a contrat, pentru cititorii Libertatea, explicațiile lui Stoica.
“Soluțiile dispuse de procuror sunt netrimiterile. Condamnările și achitările le dispune instanța. Știe foarte bine ce a cerut. Putea să ceară telefonic niște modele. Din punctul meu de vedere, el nu a avut nicio contribuție la acest dosar. Pur și simplu a executat niște ordine, iar acum încearcă să acopere pe cineva”, a spus Pârlog pentru Libertatea.
Pârlog: “Serviciile, în ansamblul lor, nu se implică în așa ceva”
La întrebarea jurnalistei ”După numirile la marile parchete s-a produs un război în interiorul procuraturii. Mi se pare că este o facțiune care este pro Secția de Procurori CSM și o facțiune a procurorilor care sunt considerați apropiați de servicii. Să îmi spuneți dacă greșesc în observațiile mele”, procurorul Pârlog a răspuns: ”
“Sunt niște slujitori ai unor structuri externe, nu mă duc spre serviciile secrete. Structuri externe sistemului judiciar. Că le spunem grupuri de interese, că or fi implicate și unele persoane. Serviciile, în ansamblul lor, nu se implică în așa ceva. Că sunt persoane care au interese personale și, întâmplător, se află într-un serviciu și își folosesc funcția de a-și promova o persoană, asta e o altă poveste”, a declarat Bogdan Pârlog, miercuri, într-un dialog cu Libertatea.
Meciul dintre cei doi procurori nu este de dată recentă. Disputa transpare atât în ordonanța de clasare semnată de Doru Stoica, cât și în multiplele luări de poziție ale lui Bogdan Pârlog în mass-media pe dosarul 10 august.
Lupta dintre cei doi procurori este însă reprezentativă pentru a înțelege luptele subterane din magistratură, care s-au accentuat după ce președintele Klaus Iohannis le-a numit în funcții pe Gabriela Scutea și Giorgiana Hosu, ambele având aviz negativ din partea Secției de Procurori a CSM.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro