LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 285 | Întreruperi de curent în toate regiunile Ucrainei, după noile atacuri cu rachete

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus, în mesajul să zilnic, că „eforturile maxime” continuă în toată Ucraina pentru a stabiliza rețeaua electrică în urma unui alt val de atacuri rusești, potrivit CNN.

Potrivit lui Zelenski, lucrările de reparații continuă „în regiunile centrale ale Ucrainei, Odesa, Zaporojie și Harkov.

„Pentru a stabiliza rețeaua electrică, a fost necesară trecerea la opriri de urgență în multe regiuni. Din Zakarpattia până în regiunea Kiev, de la Kirovohrad până în regiunile Sumi și Harkov”, a spus Zelenski.

Luptele din estul Ucrainei continuă să fie concentrate în zona Bakhmut din Doneţk, potrivit oficialilor ucraineni, citați de CNN.

Serhii Haidai, șeful administrației militare a regiunii Luhansk, a declarat la televiziunea ucraineană că „sectorul Donețk este cel mai dificil, deoarece rușii încearcă să captureze Bakhmut – și toate așezările de la Lisichansk la Bakhmut sunt importante pentru ei”.

Haidai a spus că armata ucraineană a distrus un „număr mare de personal al ocupanților și echipamentele acestora” în satul Bilohorivka.

Recomandări

Nepotism electoral în POT, partidul care-l susține pe Călin Georgescu. Oameni noi, metehne vechi: politica văzută ca afacere de familie

Patru persoane au fost ucise în urma bombardamentelor ucrainene asupra centrului orașului Donețk, din estul Ucrainei, potrivit șefului administrației Donețk, numit de Moscova, citat de CNN.

„Ca urmare a bombardării zonelor centrale din Donețk în această seară, patru persoane au fost ucise. Patru civili au fost răniți în diferite grade de severitate”, a declarat Alexei Kulemzin pe Telegram.

Agenția de știri de stat rusă RIA a raportat că „trupele ucrainene au bombardat centrul orașului Donețk, focul a fost îndreptat asupra clădirilor rezidențiale”.

Operatorul ucrainean Ukrenergo a avertizat luni că întreruperi de electricitate în regim de urgenţă vor trebui aplicate în toată Ucraina, în timp ce ţara încearcă să facă faţă consecinţelor noilor bombardamente ruseşti, relatează AFP.

„Din cauza consecinţelor bombardamentelor, pentru a menţine echilibrul între producţia şi consumul de electricitate, un sistem de întreruperi de urgenţă va fi instituit în toate regiunile Ucrainei. Electricitatea va fi furnizată cu prioritate infrastructurilor esenţiale”, a anunţat Ukrenergo pe Telegram.

Recomandări

Proteste de amploare împotriva lui Călin Georgescu în București, Cluj și Timișoara | VIDEO

”Situaţia este dificilă, dar sub control”, a adăugat compania, în timp ce forţele Kievului au anunţat că ar fi distrus peste 60 din cele circa 70 de rachete lansate de armata rusă.

Antiaeriana ucraineană a doborât peste 60 din cele mai mult de 70 de rachete lansate luni de Rusia într-un nou raid aerian asupra infrastructurilor, potrivit forţelor aeriene ucrainene, transmite Reuters.

„În total, au fost lansate peste 70 de rachete. Potrivit informațiilor preliminare, 38 de rachete de croazieră (Kh-101 /Kh-555) au fost lansate de la opt rachete strategice Tu-95M (bombardiere) din Marea Caspică și Volgodonsk, regiunea Rostov”, au transmis forțele aeriene ucrainene.

Totuşi, instalaţii energetice au fost lovite în regiunea capitalei Kiev, în regiunea central-vestică Viniţia şi cea sudică Odesa, în aceasta din urmă fiind sistată furnizarea apei după ce alimentarea cu energie a staţiilor de pompare a fost oprită.

Guvernatorul regiunii Kiev a declarat că aproximativ 40% din locuitorii acesteia nu mai au curent electric după raidul de luni.

5 dec. 2022 - Acum 2 ani

05-12-2022

Zelenski: Apărarea aeriană a „interceptat majoritatea rachetelor” rusești

Recomandări

Vicepreședintele ANCOM Pavel Popescu cere suspendarea TikTok în România. Rețeaua socială ar putea fi interzisă până la terminarea anchetelor privind alegerile

Președintele Volodimir Zelenski a declarat luni, într-un comunicat, că apărarea aeriană a Kievului a „interceptat majoritatea rachetelor” rusești lansate luni spre teritoriul ucrainean, potrivit CNN.

„Inginerii energeticieni au început deja să restabilească electricitatea. Poporul nostru nu renunță niciodată”, a adăugat Zelenski.

Energia a fost întreruptă în Sumi după ultimele lovituri cu rachete rusești, potrivit furnizorului de energie din regiunea de nord, citat de The Guardian.

Cu toate acestea, guvernatorul regiunii Kiev a spus că apărarea sa antiaeriană funcționează în zonă și le-a spus rezidenților să rămână în adăposturi. De asemenea, au fost raportate pene de curent și în Odesa.

Ucraina continuă să se confrunte o situație energetică „dificilă”, potrivit furnizorului de stat de energie Ukrenergo, citat de CNN.

„Cu toții avem în față un sezon de încălzire dificil”, a transmis luni compania.

Forțele ruse au vizat în mod deliberat infrastructura energetică din Ucraina, unde autoritățile s-au luptat pentru a menține curentul, apa și semnalul la telefonie.

Două persoane au fost ucise și alte două au fost rănite în regiunea Zaporojie în urma unui val de lovituri cu rachete rusești, potrivit unui oficial ucrainean citat de CNN.

„Câteva case au fost distruse” în bombardamentele care au lovit la 20 de kilometri vest de orașul Zaporojie, a scris Kirilo Timoșenko, șef adjunct al administrației prezidențiale a Ucrainei, pe Telegram.

Alertele de raid aerian au început să răsune luni, în jurul orei locale 13.30, la Kiev și în mare parte a Ucrainei în ceea ce oficialii au descris ca fiind cel mai recent val de lovituri cu rachete rusești, relatează Ukrainska Pravda și agenția Reuters, citată de The Guardian.

”Rachetele au fost deja lansate”, a declarat purtătorul de cuvânt al forțelor aeriene, Yuriy Ihnat, fără a face precizări despre eventuale victime sau pagube materiale.

Și șeful Administrației Regionale de Stat Odesa, Maxim Marchenko, a spus că forțele ruse lansează noi atacuri.

„Îi rog pe locuitorii din regiune să nu ignore raidul aerian și să meargă imediat la adăpost”, a transmis oficialul.

La rândul său, șeful Administrației Regionale din Mikolai, Vitali Kim, a anunțat că rachete de croazieră inamice au fost observate în aer.

Primarul din Kremenciuk, oraș din regiunea centrală Poltava, a spus că sunt posibile atacuri asupra instalațiilor energetice și i-a îndemnat pe cetățeni să închidă ferestrele și să păstreze cât mai mult posibil căldura în camere. Între timp, șeful Administrației Regionale Poltava, Dmitri Lunin, a precizat că apărarea aeriană funcționează în regiune.

Informații despre explozii au fost raportate în regiunile Harkov, Donețk, Dnipropetrovsk, Zaporojie și Poltava, relatează și The Kyiv Independent.

Kremlinul a avertizat că noul plafon occidental asupra prețului petrolului rusesc va destabiliza piețele energetice globale, dar a susținut că acest lucru nu va afecta invazia din Ucraina, relatează agenția Reuters, citată de The Guardian.

Purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, a declarat luni că Moscova pregătește răspunsul la decizia G7 și a aliaților de a interzice țărilor și companiilor să se ocupe de exporturile rusești de petrol pe mare, dacă prețul depășește 60 de dolari pe baril.

”Rusia și economia rusă au capacitatea necesară de a răspunde pe deplin nevoilor și cerințelor operațiunii militare speciale”, a spus Dmitri Peskov, întrebat dacă plafonul de preț ar afecta campania militară a Rusiei în Ucraina.

Peskov a adăugat că plafonul de preț va „destabiliza complet” piețele globale de energie și i-a avertizat pe europeni să se pregătească pentru prețuri mai mari.

Mobilizarea care a avut loc recent în Rusia a dus la creșterea amenințării militare în Ucraina, soldați mai bine pregătiți ajungând acum în prima linie, a declarat luni, 5 decembrie, comandantul forțelor terestre ucrainene, generalul Oleksander Sirski, citat de Reuters.

În același timp, însă, Rusia folosește acum o mulțime de echipamente vechi, pentru că nu are altă modalitate de a se reaproviziona, spune generalul, adăugând că forțele Moscovei au făcut doar progrese lente în jurul orașului Bahmut, una dintre principalele zone de luptă din estul Ucrainei.

”Pe frontul de est, situația este foarte tensionată, inamicul atacă zilnic unitățile noastre”, a spus Sirski la televiziunea națională ucraineană.

Întrebat în legătură cu mobilizarea ordonată de Moscova în septembrie, generalul a precizat că „un astfel de număr de militari a crescut amenințarea pentru noi și acestea nu sunt doar cuvinte – sunt brigăzi noi, batalioane noi care au fost antrenate, aceasta este reaprovizionarea pe care armata o aștepta pentru că era epuizată”.

”Cei care vin acum au un nivel de pregătire mai bun decât cei care au fost trimiși anterior pe front”, a mai spus Oleksander Sirski.

Două clădiri au fost cuprinse de flăcări luni, 5 decembrie, în autoproclamata Republică Populară Doneţk (DPR), după loviturile forţelor ucrainene, relatează presa de stat rusă, citată de CNN.

Potrivit misiunii DPR de la Centrul Comun pentru Control și Coordonare susținut de Rusia, forțele ucrainene au bombardat districtul Voroșilovski din Donețk cu rachete Grad, relatează agenția de presă de stat rusă TASS.

„Bombardamente ale formațiunilor armate ucrainene au fost detectate la 3.49 (ora locală) din localitatea Tonenkoie spre orașul Donețk (districtul Voroșilovski), cu 10 rachete Grad”, au transmis reprezentanții misiunii pe Telegram, potrivit sursei citate.

Agenția de presă de stat RIA Novosti a declarat că cele două clădiri care au luat foc sunt rezidențiale, într-una dintre ele funcționând și un serviciu de pompe funebre.

Eforturile de stingere a incendiilor au fost complicate de întreruperea alimentării cu apă în zonă, mai notează presa rusă.

Deocamdată nu există informații în legătură cu eventuale victime.

Armata ucraineană nu a confirmat sau comentat încă atacul.

Cancelarul german Olaf Scholz a avertizat asupra riscurilor unui nou Război Rece prin împărțirea lumii în blocuri și a cerut să fie depuse toate eforturile pentru contruirea de noi parteneriate, într-un articol de opinie publicat luni de revista Foreign Affairs, relatează Reuters.

Occidentul trebuie să susțină valorile democratice și să protejeze societățile deschise, „dar trebuie să evităm și tentația de a împărți din nou lumea în blocuri. Acest lucru înseamnă să depuneți toate eforturile pentru a construi noi parteneriate, în mod pragmatic și fără ochelari de cal ideologice”, atrage atenția liderul de la Berlin.

Olaf Scholz s-a referit mai ales la China și Rusia, ca fiind două țări care reprezintă o amenințare pentru o lume multipolară, care, spune el, poate fi depășită printr-o mai mare unitate la nivel european și transatlantic.

Ministerul chinez de Externe a anunțat că va continua cooperarea energetică cu Moscova după ce G7, UE și Australia au impus un plafon de preț pentru exporturile de petrol rusesc, relatează The Guardian.

Beijingul, care a precizat că va continua cooperarea cu Moscova pe baza respectului și a beneficiului reciproc, și-a mărit achizițiile de amestecuri de petrol din Rusia în acest an, relatează Reuters, citând agenția de presă rusă RIA Novosti.

O femeie a fost ucisă în atacurile care au vizat duminică regiunea sudică Herson, care a fost lovită de 46 de ori duminică, 4 decembrie, anunță oficialii ucraineni, citați de The Guardian.

”În timpul zilei, ocupanții au bombardat regiunea de 46 de ori cu mortiere, tancuri, artilerie și MLRS (sisteme de lansare multiplă de rachete – n.r.). Clădiri private și de apartamente și alte clădiri au fost distruse”, a precizat Kirilo Timoșenko, șeful adjunct al biroului prezidențial al Ucrainei, citând consiliul orașului Herson.

Anton Gerașcenko, un consilier al Ministerului de Interne al Ucrainei, a declarat că o femeie în vârstă de 65 de ani a fost ucisă în timp ce traversa râul Nipru cu barca împreună cu soțul ei.

Procurorul general al Ucrainei, Andrii Kostin, spune că soldații ruși folosesc tot mai des violența sexuală ca o armă în război, relatează DPA, citată de Agerpres.

”Sunt afectate toate genurile şi categoriile de vârstă”, a declarat Andrii Kostin pentru publicațiile din Funke Media Group şi pentru Ouest-France.

”În multe cazuri, oamenii sunt violați, torturați și apoi uciși de soldații ruși. Adesea, aceste violuri au loc sub ochii rudelor și copiilor. Suntem siguri că aceasta este o metodă de război, pentru a submina moralul ucrainencelor și ucrainenilor. Ei trebuie să se simtă sub presiune, în special în teritoriile ocupate. Rușii (…) vor să-i pedepsească pe cei care vor să rămână puternici, în ciuda ocupației. Și vor să-i intimideze și să-i sperie pe alții”, a declarat procurorul general al Ucrainei pentru publicația franceză.

Oficialul adaugă că în unele cazuri comandanții ruși susțin sau chiar ordonă comiterea violurilor.

Mai multe informații: Procurorul general al Ucrainei denunță o „creștere drastică” a cazurilor de violență sexuală comise de soldații ruși

Una dintre explozii a avut loc în regiunea Saratov, lângă orașul Engels, unde o dronă a căzut pe pista aerodromului, iar în apropiere de Ryazan, un camion cu combustibil a sărit în aer, relatează publicația Meduza.

Potrivit canalului Astra Telegram, pe aerodromul Engels-1, două bombardiere Tu-95 au fost avariate în urma atacului, iar doi militari au fost răniți și spitalizați.

De asemenea, un camion cu combustibil a luat foc pe aerodromul de lângă Ryazan, după ce a avut loc o explozie, relatează agenția de presă rusă RIA Novosti. Trei persoane au murit și alte șase au fost rănite, potrivit ziarului Kommersant.

Mai multe informații: Explozii pe două aerodromuri militare rusești, unul dintre ele atacat cu drone. Sunt trei morți și două bombardiere Tupolev avariate

Armata rusă a comis 51.161 de crime de război și crime de agresiune în Ucraina de la începutul războiului, potrivit datelor anunțate de Procuratura generală a de la Kiev, duminică, 4 decembrie, relatează The Kyiv Independent.

Agențiile ucrainene de aplicare a legii au înregistrat, de asemenea, 18.585 de crime împotriva securității naționale a țării, mai precizează sursele citate.

Limita de preț pentru petrolul rusesc, convenită de țările G7, intră în vigoare astăzi, 5 decembrie, Occidentul urmărind să reducă veniturile obținute de Moscova din combustibili fosili, precum și să limiteze capacitatea Moscovei de a finanța războiul din Ucraina, relatează The Guardian.

Regatul Unit, Japonia, Germania, Italia, Franța, Canada și SUA, precum și statele membre ale UE și Australia au ajuns la un acord pentru a stabili un plafon de 60 de dolari pe baril pentru petrolul rusesc.

Acordul permite ca petrolul rusesc să fie expediat către țări terțe folosind petroliere G7 și UE, companii de asigurări și instituții de credit, numai dacă mărfurile sunt cumpărate la sau sub plafonul de 60 de dolari pe baril.

Rusia este al doilea cel mai mare exportator de petrol din lume.

Limita de preț ar „reduce imediat cea mai importantă sursă de venit a lui Putin”, a declarat secretarul american al Trezoreriei, Janet Yellen.

Criticii, printre care se numără și Ucraina, spun însă că plafonul nu va fi eficient pentru că este peste prețul existent al petrolului rusesc, de aproximativ 52 de dolari pe baril.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că un astfel de plafon este ”destul de confortabil pentru bugetul unui stat terorist”.

Autoritățile ruse au respins impunerea unui plafonul de preț și au amenințat sâmbătă că vor opri furnizarea de petrol către națiunile care l-au aprobat.

”Lucrăm la mecanisme care să interzică utilizarea unui instrument de plafonare a prețurilor, indiferent de nivelul stabilit, pentru că o astfel de interferență ar putea destabiliza și mai mult piața”, a declarat vicepremierul rus Alexander Novak.

O întreprindere industrială din orașul Krivoi Rog, din regiunea Dnipropetrovsk, a fost ținta unui atac cu rachete, în urma căruia un angajat a fost ucis, a anunțat luni dimineață, pe Telegram, guvernatorul Valentin Reznicenko, citat de The Kyiv Independent.

Alte trei persoane au fost rănite și se află la spital.

În noaptea de duminică spre luni forțele ruse au lovit și districtul Nikopol, cu artilerie grea, și au bombardat comunitatea Marhanets, a mai precizat Reznicenko, adăugând că în urma acestor atacuri nu au fost înregistrate victime.

De la începutul războiului din Ucraina, pe 24 februarie, peste 9.400 de civili din această țară au fost uciși, a declarat prim-viceministrul de interne Yevhen Yenin, duminică, 4 decembrie, citat de The Kyiv Independent.

Oficialul a precizat că printre cei uciși de numără și 451 de copii.

Totodată, în cele aproape zece luni de război, aproximativ 6.800 de civili au fost răniți.

Forțele ruse au lovit infrastructura din regiunea sudică Zaporojie în atacurile din noaptea de duminică spre luni, anunță secretarul Consiliului Local Zaporojie, Anatoli Kurtev, citat de Ukrainska Pravda.

”De data aceasta ocupanții au lovit cu rachetele lor blestemate infrastructura industrială și energetică a orașului. Se știe că una dintre întreprinderile private a fost avariată”, a precizat oficialul, într-o postare pe Telegram.

Deocamdată nu există infomații în legătură cu posibile victime sau cu amploarea pagubelor.

Atacurile de noaptea trecută au avut loc după ce în loviturile din noaptea de 2 decembrie, un obiectiv de infrastructură din orașul Zaporojie a luat foc.

Președintele Volodimir Zelenski le-a cerut ucrainenilor să fie uniți și să facă tot ce pot pentru a trece cu bine de această iarnă. În mesajul transmis duminică seară către națiune, liderul de la Kiev a subliniat că iarna care a început ”nu trebuie percepută ca un test, ci ca timp – timp care ne aduce mai aproape de principalul lucru – de victorie”.

”Inamicul chiar speră să folosească iarna împotriva noastră: să facă frigul iernii și greutățile parte din teroarea lui. Trebuie să facem totul pentru a rezista în această iarnă, oricât de grea ar fi. Și vom îndura. A rezista iarna aceasta înseamnă a apăra totul”, a spus Zelenski.

De asemenea, el a cerut unitate din partea ucrainenilor, precizând că ”nu pot exista conflicte interne și ceartă, care să ne slăbească pe toți, chiar dacă cineva de acolo crede că îl va întări personal”, și a precizat că atât statul, cât și cetățenii trebuie să facă totul pentru a sprijini forțele de apărare ale țării.

Mai multe informații: Volodimir Zelenski: Iarna va fi grea, dar nu trebuie văzută ca un test, ci ca o perioadă care ne aduce mai aproape de victorie

Rusia lucrează la posibilitatea de a interzice livrările de petrol care fac obiectul unui plafon de preț impus de Occident, a declarat duminică vicepremierul rus Alexander Novak, relatează Reuters.

„Lucrăm la mecanisme care să interzică utilizarea unui instrument de plafonare a prețurilor, indiferent de nivelul stabilit, deoarece o astfel de interferență ar putea destabiliza și mai mult piața”, a spus Novak.

Rusia nu va opera sub un plafon de preț, chiar dacă Moscova trebuie să reducă producția, a spus Novak.

„Vom vinde petrol și produse petroliere doar acelor țări care vor lucra cu noi în condițiile pieței, chiar dacă trebuie să reducem puțin producția.”, a mai spus acesta.

Grupul celor Șapte și Australia au convenit să limiteze prețul barilului de petrol, vineri. Mișcarea de a interzice companiilor de transport maritim să manipuleze încărcături de țiței din Rusia peste plafonul maxim este o încercare de a-l pedepsi pe Putin pentru conflictul din Ucraina, relatează Reuters.

Occidentul ar trebui să ia în considerare cum va răspunde la nevoia Rusiei de garanții pentru propria securitate, în cazul în care Vladimir Putin va accepta să poarte negocieri pentru a încheia războiul din Ucraina, a declarat sâmbătă președintele francez Emmanuel Macron, citat de Reuters.

Într-un interviu pentru postul de televiziune francez TF1, înregistrat în timpul vizitei sale în SUA de săptămâna trecută, Macron a afirmat că Europa trebuie să-și pregătească viitoarea „arhitectură de securitate”.

„Asta înseamnă că unul dintre punctele esențiale pe care trebuie să le abordăm – așa cum a spus întotdeauna președintele Putin – este teama că NATO va veni la uşa sa, desfăşurarea de arme care poate ameninţa Rusia”, a spus Macron.

„Acest subiect va face parte din subiectele pentru pace. Așa că trebuie să ne pregătim pentru ceea ce suntem gata să facem. Cum ne protejăm aliaţii şi statele membre, oferind Rusiei garanţii pentru propria sa securitate în ziua în care aceasta se întoarce la masa negocierilor”, a mai explicat liderul francez.

Atât Rusia, cât și SUA au declarat săptămâna asta că sunt deschise la discuții în principiu, deși președintele american Joe Biden a spus că va discuta cu Putin doar dacă va arăta că este interesat să pună capăt războiului.

Proiectul de rezoluție circulă prin birourile ONU de la New York, și există semne că opoziția SUA față de propunere ar putea slăbi în fața lobby-ului președintelui ucrainean Volodymyr Zelenskiy, scrie The Guardian.

Beth Van Schaack, ambasadoarea SUA pentru justiția penală globală, a declarat săptămâna aceasta: „Este ceva la care președintele Zelenskiy ține foarte mult. Este ceva ce își dorește Ucraina și cred că asta va avea o mare greutate. Întrebarea este, vor avea voturi la adunarea generală?”

Oponenții planului se tem că această mișcare ar diviza din punct de vedere diplomatic, va diminua statutul Curții Penale Internaționale (CPI) sau va întrerupe activitatea acesteia și va acționa ca un factor de descurajare pentru ca actuala conducere a Rusiei să ajungă la un acord de pace.

Există, de asemenea, îngrijorarea că șefii de stat și miniștrii de externe pot, în temeiul dreptului internațional, să pretindă imunitate funcțională împotriva urmăririi penale în instanțele naționale.

Ucraina dorește ca noul tribunal să înceapă să funcționeze cel târziu până în septembrie 2023, deoarece până atunci consideră că se vor fi documentat cel puțin 26.000 de acte de crimă de război, care au dus la moartea a 7.500 de civili, inclusiv 400 de copii.

Curtea penală internațională a început deja să investigheze crimele de război din Ucraina, dar conducerea Ucrainei susține că CPI este împiedicată prin faptul că, deși îi poate judeca pe cei acuzați de crime de război individuale, nu poate urmări conducerea Kremlinului pentru crimp la scară largă și agresiune, deoarece Rusia este nu este semnatar al statutului relevant.

Alte 90 de sate au rămas de asemenea fără energie electrică în regiunile Donețk și Herson, împreună cu altele din regiunile Nikolaiev, Zaporojie și Luhansk, după săptămâni de atacuri cu rachete rusești asupra reţelei electrice, a declarat un oficial al Ministerului de Interne, potrivit The Guardian.

„Inamicul continuă să atace infrastructura esențială a țării. În prezent, 507 localităţi din opt regiuni ale ţării noastre sunt întrerupte de la alimentarea cu energie electrică”, a declarat adjunctul ministrului de interne Yevgueny Yenin pentru televiziunea ucraineană, relatează AFP.

„Regiunea Harkov este cea mai afectată, cu 112 sate izolate”, a adăugat Yenin.

Alte 90 de sate au fost deconectate de la rețea în Donețk și Herson, dar și în regiunile Nikolaiev, Zaporojie și Luhansk.

Întreruperile zilnice repetate de curent au lăsat milioane de oameni fără căldură sau iluminat, în timp ce temperaturile exterioare au scăzut sub zero grade Celsius în ultimele zile.

Operatorul privat de energie ucrainean DTEK a declarat joi că aproape jumătate din rețeaua electrică a Ucrainei rămâne avariată după ce Rusia a început să atace instalațiile energetice ucrainene.

Urmărește-ne pe Google News