Război în Ucraina, ziua 617 | Zelenski anunță că rușii au suferit „pierderi grele” în asaltul asupra Vuhledar, iar șeful armatei ucrainene spune că „războiul trece acum într-o nouă etapă”

Administrația Biden plănuiește să anunțe vineri un pachet de ajutor militar de 425 de milioane de dolari pentru Ucraina, care conține inclusiv rachete și muniții împotriva dronelor, au declarat joi doi oficiali americani, pentru agenția de presă Reuters.

Nu se așteaptă ca pachetul să includă rachete ATACMS suplimentare. Înalți congresmeni republicani din Congres l-au îndemnat pe președintele Joe Biden să trimită Ucrainei rachete cu rază mai lungă de acțiune, în pofida poziției unor parlamentari conservatori, care se opun trimiterii unui ajutor suplimentar.

Pachetul de ajutor planificat pentru Ucraina include muniții ghidate cu laser în valoare de aproximativ 300 de milioane de dolari pentru doborârea dronelor rusești, potrivit unui document văzut de Reuters și de unul dintre oficiali. Fondurile pentru aceste muniții provin din programul Ukraine Security Assistance Initiative (USAI), care permite administrației Biden mai degrabă să cumpere arme din industrie, decât să le scoată din stocurile de armament ale armatei americane.

Recomandări

Adolescentă de 15 ani, violată de o familie din Otopeni, care a luat-o din staţia de autobuz. Cei doi inculpaţi, soţ şi soţie, sunt judecaţi în libertate

Mai multe detalii: Administrația Biden, așteptată să anunțe vineri un nou pachet de sprijin militar pentru Ucraina, de 425 de milioane de dolari. Ce arme va conține

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat, în discursul său video de joi seară adresat națiunii, că Rusia se retrage treptat în estul Mării Negre, dar acesta nu a făcut nicio referire la declarațiile generalului Valeri Zalujnîi, publicate de The Economist, care au stârnit un scandal public, scrie Ukrainska Pravda.

„Le sunt recunoscător tuturor celor care luptă și muncesc pentru a se asigura că Ucraina își menține accesul la piața globală. Rezultatele sunt bune: Rusia pierde treptat controlul asupra Mării Negre și se retrage în partea de est a zonei de apă. Îi vom prinde și acolo”, a spus liderul de la Kiev, în mesajul său video.

Președintele ucrainean a mulțumit, de asemenea, SUA pentru noua decizie de impunere a unor sancțiuni puternice împotriva Rusiei. Prin această decizie, peste 220 de entități – rusești și nu numai – care sprijină agresiunea Rusiei se află acum sub incidența sancțiunilor americane.

Recomandări

Primul mare eșec al lui Ciolacu în politica externă: comisar pentru muncă. Cum a ajuns România de la portofolii grele la o funcție simbolică

Miercuri, 1 noiembrie, revista The Economist a publicat un interviu cu Valeri Zalujnîi, comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei. Generalul a declarat că, în opinia lui, războiul cu Rusia trece într-o „nouă etapă”, aceea de război „pozițional” cu bătălii de uzură și obositoare. Pentru a-l câștiga, Ucraina are nevoie de tehnologii înalte, a precizat șeful armatei ucrainene.

Zalujnîi a mai afirmat că situația de pe front a ajuns într-un impas și că niciuna dintre părți nu mai poate avansa pentru că sunt echipate tehnologic la același nivel. Generalul a mai spus că situația îi amintește de Primul Război Mondial și a făcut alte câteva afirmații care au fost interpretate ca o recunoaștere a faptului că ofensiva ucraineană declanșată în vară nu merge tocmai bine.

Armata rusă a lansat drone de luptă joi seară spre teritoriul ucrainean. Forțele aeriene ucrainene anunță, într-un mesaj publicat pe Telegram, că această amenințare vizează în mod special regiunile din estul Ucrainei, scrie Ukrainska Pravda.

Astfel, au fost emise alerte de raid aerian în regiunile Dnipropetrovsk, Harkov, Donețk, Zaporojie și Poltava.

Recomandări

Cum arată trenul-spital secret folosit pentru evacuarea soldaţilor răniţi în Ucraina | VIDEO

„UAV-uri de atac se deplasează dinspre regiunea Harkov spre regiunea Poltava”, au precizat Forțele aeriene ucrainene.

Începând cu ora locală 21:49, o avertizare de raid aerian a fost emisă și în regiunile Mikolaiv, Herson și Cerkasî.

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (NERD) și guvernul britanic vor dezvolta un proiect de asigurare împotriva riscurilor de război, a anunțat joi Ministerul ucrainean al Economiei, potrivit The Kyiv Independent.

Proiectul a fost lansat în timpul Conferinței de Redresare a Ucrainei care a avut loc la Londra, iar BERD și Regatul Unit au semnat o declarație de intenție pe data de 31 octombrie, a precizat Ministerul Economiei.

Scopul este de a ajuta companiile din sectorul privat să facă afaceri în Ucraina, sprijinind eforturile de reconstrucție.

Proiectul „arată că partenerii noștri înțeleg importanța critică a acestui domeniu în contextul redresării Ucrainei”, a declarat ministrul Economiei, Iulia Svyrydenko.

Multe companii se străduiesc să obțină o asigurare care să acopere munca sau investițiile în Ucraina, deoarece asigurările standard exclud de obicei daunele cauzate în timpul războiului.

Cu toate acestea, asigurarea împotriva riscurilor de război este special concepută pentru a proteja companiile și persoanele fizice de daunele care pot apărea în urma desfășurării unei afaceri în timp ce o țară se află în război.

Proiectul va „aduce ușurare economiei naționale și va proteja activitățile comerciale”, a declarat șefa BERD, Odile Renaud-Basso.

Ministerul olandez al Comerțului Exterior și Dezvoltării a anunțat, de asemenea, la începutul lunii octombrie, că va aloca 60 de milioane de euro (64 de milioane de dolari) pentru a sprijini companiile olandeze ce doresc să investească în reconstrucția Ucrainei.

Înalta Curte Anticorupție din Ucraina a emis un mandat de arestare pe numele deputatului Iaroslav Dubnevici, acuzat că a deturnat 93 de milioane de grivne (aproximativ 2,5 milioane de dolari), a anunțat joi Parchetul Special Anticorupție (SAPO), într-un comunicat de presă, potrivit The Kyiv Independent.

Parlamentarul Dubnevici este acuzat că a luat parte la o schemă de fraudă, împreună cu alte opt persoane, pentru a face achiziții în numele operatorului feroviar de stat Ukrzalizntysia la prețuri semnificativ umflate, iar apoi a băgat în buzunar restul de bani.

Mai multe detalii: Mandat internațional de arestare pe numele unui deputat ucrainean, acuzat că a deturnat 2,5 milioane de dolari. Parlamentarul a fugit din țară

Transportatorii polonezi vor bloca mai multe puncte de trecere a frontierei cu Ucraina începând de săptămâna viitoare, în semn de protest față de „libertatea transportatorilor ucraineni în Polonia”, care le afectează afacerile, a declarat, pentru Reuters, un co-organizator al protestului.

Protestul, planificat să înceapă pe 6 noiembrie, are loc pe fondul unei încetiniri economice în Europa și al unei relaxări de către Uniunea Europeană a reglementărilor pentru companiile de transport ucrainene în 2022, relaxare menită să faciliteze transportul de mărfuri către și dinspre țara invadată de Rusia.

„Companiile de transport ucrainene (…) intră fără restricții și efectuează operațiuni de transport pe care nu au dreptul să le efectueze”, a declarat Jacek Sokol, co-organizator al protestului și director adjunct al Comitetului pentru protecția transportatorilor și angajatorilor din domeniul transporturilor.

Potrivit lui Sokol, înainte de invazia Rusiei, companiilor de transport ucrainene li se acordau 160.000-180.000 de permise pe an pentru transporturi specifice care necesitau intrarea sau tranzitul prin Polonia, dar nu și pentru transporturi în interiorul țării.

„Acum, aceste companii fac tot ce vor. Există un aflux complet, necontrolat, la fel ca în cazul cerealelor”, a precizat el.

Potrivit Ministerului ucrainean al Infrastructurii, 40.000-50.000 de camioane traversează în medie, lunar, frontiera cu Polonia prin cele opt puncte de trecere existente, de două ori mai multe decât înainte de război. Majoritatea mărfurilor sunt transportate de flota de transport a Ucrainei.

Forțele ruse au lansat joi trei drone kamikaze asupra districtului Nikopol din regiunea Dnipropetrovsk, a anunțat guvernatorul regional Serhii Lysak, potrivit Ukrainska Pravda.

Rușii au tras, de asemenea, cu artilerie grea asupra hromadei Pokrovske (o hromadă este o unitate administrativă care desemnează un oraș, un sat sau mai multe sate și teritoriile lor adiacente, n.r.). Au fost avariate sediul unei companii de utilități, opt locuințe private, o anexă, linii electrice și o conductă de gaz. Nu au fost raportate victime, a mai anunțat șeful administrației militare din regiunea Dnipropetrovsk.

„După-amiază, a avut loc un bombardament asupra districtul Synelnykove. O casă a fost avariată acolo. Nicio persoană nu a fost rănită”, a mai anunțat Lysak, într-un mesaj publicat pe aplicația de mesagerie Telegram.

Forțele ruse de pe frontul de la Avdiivka continuă să lanseze asalturi pe scară largă, folosindu-i pe soldați pe post de carne de tun, și înregistrează pierderi uriașe de personal și echipament, a declarat joi colonelul ucrainean Mykola Urshalovici, director interimar al Departamentului de planificare a desfășurării din cadrul Direcției principale a Gărzii Naționale, în timpul unui briefing de presă, potrivit Army Inform.

Urshalovici a mai declarat că unitățile de operațiuni speciale Omega ale Gărzii Naționale desfășoară „cu măiestrie lunetiști, operațiuni de recunoaștere, de asalt și de contraspionaj la periferia orașului Avdiivka, provocându-le permanent ocupanților pierderi”.

Rușii continuă să încerce să încercuiască Avdiivka cu sprijin aerian în zona de responsabilitate a Grupului strategic operațional Tavriia. Forțele ruse și-au intensificat atacurile asupra Avdiivka în luna octombrie, notează Ukrainska Pravda.

Serviciile de informații din cadrul Ministerului britanic al Apărării estimează că Rusia înregistrează unele dintre cele mai grele pierderi de anul acesta în apropiere de Avdiivka.

Dmitri Medvedev, unul dintre cei mai importanți aliați ai președintelui Vladimir Putin, a avertizat joi Polonia – țară membră a NATO – că este considerată acum un „inamic periculos” de către Rusia și ar putea ajunge să-și piardă calitatea de stat dacă va continua pe direcția actuală, relatează Reuters.

Fostul președinte și premier rus, în prezent vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, a făcut aceste comentarii într-un articol de 8.000 de cuvinte despre relațiile ruso-poloneze, afirmând că Moscova vede acum Polonia drept un „inamic periculos”.

Mai multe detalii: Dmitri Medvedev avertizează Polonia că riscă să-și piardă statalitatea: „O vom trata exact ca pe un inamic istoric”

Președintele rus Vladimir Putin a promulgat joi o lege pentru revocarea ratificării de către Rusia a tratatului global de interzicere a testelor cu arme nucleare. Într-o evoluție conexă, dar potențial pozitivă, The Wall Street Journal (WSJ) scrie că SUA și China – probabil cel mai important aliat al Rusiei – vor purta săptămâna viitoare discuții privind controlul armelor nucleare.

Conform publicației americane, discuțiile vor marca primele tratative de acest fel între cele două superputeri de la începutul administrației Obama.

WSJ precizează că, deși nu vor implica negocieri formale privind controlul armelor, discuțiile vor oferi oficialilor americani șansa de a-i chestiona pe omologii lor chinezi cu privire la doctrina nucleară a Beijingului și la acumularea arsenalului său nuclear, care este, din punct de vedere istoric, mult mai mic decât cel al SUA și al Rusiei.

Tong Zhao, de la Carnegie Endowment for International Peace, a declarat: „Conducerea chineză se pregătește în continuare pentru o competiție pe termen lung cu Statele Unite. Speranța este că, dacă acest schimb poate fi menținut și poate avea loc în mod regulat în viitor, acest lucru ar putea deschide oportunități pentru conversații mai substanțiale”.

Armenia a invitat Rusia să semneze un acord bilateral care ar permite Erevanului să ocolească normele referitoare la mandatul de arestare al Curții Penale Internaționale (CPI) emis pe numele președintelui rus Vladimir Putin, scrie presa locală din Armenia, potrivit The Kyiv Independent.

Armenia a ratificat recent Statutul de la Roma al CPI, devenind astfel una dintre cele 124 de țări obligate să îl aresteze pe Putin dacă acesta pune piciorul în țară, după ce Curtea Penală Internațională a emis în martie 2023 un mandat pe numele liderului de la Kremlin pentru implicarea acestuia în deportarea în masă a copiilor ucraineni.

Propunerea Armeniei către Rusia a fost făcută „cu câteva luni înainte de ratificare”, a declarat Hakob Arshakyan, vicepreședintele parlamentului armean, în cadrul unui briefing de presă.

Acordul ar fi asigurat că „ratificarea nu ar afecta relațiile noastre”. Erevanul nu a primit încă un răspuns din partea Moscovei, potrivit lui Arshakyan.

„Cu toate acestea, mai este încă suficient timp până la intrarea în vigoare a Statutului de la Roma”, a mai declarat vicepreședintele parlamentului armean.

Pe 3 octombrie, parlamentul armean a aprobat ratificarea Statutului de la Roma. Președintele Vahagn Khachaturyan a ratificat apoi statutul, după cum a anunțat biroul prezidențial armean pe data de 13 octombrie. Statutul va intra în vigoare la 60 de zile după ce a fost ratificat.

Statele Unite au anunţat joi o nouă serie de sancţiuni ce au ca ţintă Rusia, o parte din aceste restricţii fiind decise împotriva companiilor din diverse ţări care au legături comerciale cu industria militară rusă, în timp ce Washingtonul încearcă să îngreuneze activitatea complexului militar-industrial rus, mai ales producţia de arme ce înglobează tehnologii avansate şi care sunt folosite în războiul din Ucraina, relatează Reuters şi AFP.

Departamentul american al Trezoreriei a anunţat consolidarea sancţiunilor împotriva a 130 de persoane şi entităţi implicate în schimburile comerciale cu Rusia prin care aceasta din urmă obţine „tehnologii şi echipamente necesare” efortului de război în Ucraina.

Mai multe detalii: SUA impun noi sancțiuni drastice ce vizează producţia militară a Rusiei, în special fabricarea dronelor Lancet

Regiunea Herson din sudul Ucrainei a fost supusă în ultimele 36 de ore unor bombardamente intense din partea Rusiei. Autoritățile locale de acolo au anunțat că bombardamentele au ucis o femeie de 81 de ani în grădina casei sale și un bărbat de 60 de ani, relatează Sky News.

Herson este o regiune militară strategică situată pe fluviul Nipru, în apropiere de gura de vărsare de la Marea Neagră, și reprezintă o porțiune semnificativă a liniei de front dintre țările beligerante.

Relatări neconfirmate spun că trupele ucrainene atacatoare au câștigat poziții pe partea ocupată de Rusia în timpul contraofensivei Kievului.

Cei doi civili au murit atunci când artileria rusă a vizat sate din regiune în Herson, a anunțat guvernatorul Oleksandr Prokudin.

Alte patru persoane au fost rănite în urma atacurilor rusești, care au avariat, de asemenea, clădiri rezidențiale și publice.

Noile atacuri au venit după ce o persoană a murit în bombardamentele rusești care au provocat pagube importante în capitala cu același nume a regiunii Herson, în ceea ce Prokudin a descris ca fiind „o scenă apocaliptică”.

Nu există învingători reali în niciun război, a spus joi Papa Francisc în timpul unei vizite la un cimitir militar din Roma, făcând referire la conflictele din Ucraina și din Orientul Mijlociu, relatează agențiile de presă ANSA şi Reuters.

„Războaiele sunt întotdeauna o înfrângere, întotdeauna. Nu există victorie totală. O parte o învinge pe cealaltă, dar preţul plătit este întotdeauna o înfrângere”, a spus Papa, într-o slujbă oficiată la cimitir de ziua catolică a morţilor, la care au asistat ambasadori din mai multe ţări ale Commonwealth-ului britanic.

Cimitirul, situat într-o zonă a Romei unde s-au desfăşurat lupte de stradă în cel de Al Doilea Război Mondial, găzduieşte rămăşiţele pământeşti a circa 425 de soldaţi din Regatul Unit şi fostele colonii care au murit în timp ce luptau în Italia, scrie Agerpres.

Papa Francisc a evocat tragedia războiului. „Atâţia oameni, tineri şi nu aşa tineri, în războaiele din lume, chiar şi cele mai apropiate de noi, în Europa şi mai departe… atâţia morţi”, a mai spus el.

Vehiculele rusești neînregistrate de către autoritățile letone până la jumătatea lunii februarie vor fi confiscate și trimise Ucrainei, a anunțat joi Parlamentul (Seimul) din această țară baltică, potrivit The Kyiv Independent.

Amendamentul la legea privind traficul rutier, care propunea confiscarea acestor mașini, a fost adoptat de parlament în lectură finală.

Orice vehicul rusesc neînregistrat care circulă în trafic după termenul limită de 14 februarie „va fi confiscat”, iar „vehiculele confiscate vor fi predate Ucrainei”, prevede noua lege.

Mai multe detalii: Letonia interzice mașinile înmatriculate în Rusia, iar vehiculele confiscate vor fi trimise Ucrainei

Germania a predat 12 vehicule blindate de transport de trupe, două radare de supraveghere aeriană, șapte drone de recunoaștere Primoco ONE și alte tipuri de asistență în domeniul apărării, în cadrul celui mai recent pachet de sprijin acordat Ucrainei, a anunțat miercuri guvernul de la Berlin, potrivit The Kyiv Independent.

Livrarea a mai inclus cinci nave de suprafață fără pilot, două sisteme de autoapărare AMPS pentru elicoptere, 32 de terminale pentru comunicații prin satelit, patru camioane de mare tonaj cu patru semiremorci și 12 camioane MAN TGS.

Berlinul a precizat că a livrat 30.000 de seturi de îmbrăcăminte de iarnă pentru militari, în timp ce Ucraina se pregătește pentru scăderea temperaturilor în următoarele luni. Tranșa de ajutor a inclus, de asemenea, 10.000 de ochelari de protecție și o imprimantă 3D PCB, potrivit site-ului guvernului german.

Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a anunțat la începutul lunii octombrie un pachet de sprijin „de iarnă” în valoare de 1,1 miliarde de dolari pentru Ucraina, angajându-se să furnizeze apărare antiaeriană și alte echipamente care să ajute Kievul să se pregătească pentru următoarele luni, mai reci.

Doi bărbați au fost uciși, iar un altul a fost rănit în atacurile rusești asupra regiunii Herson, a anunțat joi biroul procurorului ucrainean regional, potrivit The Kyiv Independent.

Autoritățile au descoperit joi cadavrul unui bărbat în vârstă de 72 de ani, care a fost ucis în urma unui atac aerian efectuat cu o zi înainte în orașul Berîslav.

Forțele ruse au atacat din nou Berîslav cu artilerie în dimineața zilei de joi, rănind un bărbat de 64 de ani, care a fost transportat la spital.

În districtul Kahovka, tot în regiunea Herson, un bărbat în vârstă de 60 de ani a fost ucis de un bombardament, în aceeași zi.

Anterior în cursul zilei de joi, oficialii ucraineni au anunțat că bombardamentele rusești au ucis cel puțin trei persoane și au rănit alte patru în regiunea Herson. Nu este clar până acum dacă bărbatul ucis în Berîslav miercuri. dar descoperit joi, era deja menționat în anunțul anterior al guvernatorului regional Oleksandr Prokudin.

Berîslav, cu o populație de 12.000 de locuitori dinainte de război, situată la aproximativ 60 de kilometri est de Herson, suferă atacuri regulate din partea Rusiei, deseori prin bombardamente aeriene ghidate sau prin tiruri de artilerie.

Autoritățile ucrainene au ordonat pe 25 octombrie evacuarea obligatorie a 802 copii din zonele din regiunea Herson, inclusiv Berîslav și Kahovka, care sunt bombardate în mod regulat de către forțele ruse, notează The Kyiv Independent.

Şeful diplomaţiei ucrainene, Dmytro Kuleba, s-a declarat joi „optimist” în ceea ce priveşte o viitoare începere de către Uniunea Europeană a negocierilor pentru aderarea Ucrainei la blocul comunitar, relatează AFP.

„Suntem optimişti. Am făcut multe reforme şi am adoptat legile necesare pentru a răspunde recomandărilor” formulate de Bruxelles, a declarat Kuleba în timpul în timpul unei conferinţe asupra viitorului Europei, organizată la Berlin, potrivit Agerpres.

Executivul european urmează să dea publicităţii pe 8 noiembrie un raport cu privire la stadiul progreselor realizate de Ucraina, Republica Moldova şi Georgia, şi să se pronunţe asupra începerii sau neînceperii negocierilor de aderare, înainte ca cele 27 de state membre să se aplece asupra problemei în timpul unui summit ce va avea loc la Bruxelles la mijlocul lui decembrie.

„Aşteptăm cu nerăbdare prezentarea acestui raport şi am motive să cred că el va deschide calea pentru decizia Consiliului European asupra începerii negocierilor de aderare cu Ucraina şi cu alte ţări”, a adăugat Kuleba.

În iunie 2022, UE a acordat Ucrainei statutul de ţară-candidată, într-un gest simbolic, precum şi Republicii Moldova. În schimb, ea a refuzat acest statut pentru Georgia, cerând mai multe reforme din partea acestui stat.

Pentru a trece la etapa următoare, prin urmare la deschiderea negocierilor de aderare, Comisia Europeană a definit şapte criterii de referinţă pentru Kiev. Este vorba de condiţii de îndeplinit în materie de luptă împotriva corupţiei generalizate şi de reforme judiciare.

Șefa Comisiei Europene, Ursula von de Leyen a apreciat în septembrie că Ucraina a realizat „mari progrese” în acest sens.

Moscova a afirmat joi că Ucraina a riscat producerea unui dezastru nuclear, după ce nouă drone ucrainene au fost doborâte de forțele ruse în apropierea centralei nucleare din Zaporojie, cea mai mare centrală atomică din Europa, informează Reuters.

Centrala Zaporojie, care se află sub controlul rușilor încă de la începutul lunii martie 2022, are șase reactoare VVER-1000 V-320 de concepție sovietică, răcite cu apă, care conțin Uraniu 235.

„Regimul de la Kiev continuă să desfășoare provocări cu scopul de a agita amenințarea unui dezastru la centrala nucleară Zaporojie și de a perturba rotația angajaților Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA)”, a transmis Ministerul rus al Apărării, într-un comunicat de presă.

Mai multe detalii: Rusia susține că a doborât 9 drone ucrainene în apropierea centralei nucleare de la Zaporojie, denunțând o nouă „provocare”

Ministrul german de externe, Annalena Baerbock, a declarat joi că este încrezătoare că luna viitoare candidatura Ucrainei pentru aderarea la blocul comunitar va avansa, în cadrul unui summit considerat o etapă cheie în eforturile Kievului de a se integra în Uniunea Europeană, relatează Reuters.

Prezentând extinderea UE ca pe o necesitate geostrategică, Baerbock a declarat în cadrul unei conferințe la Berlin că blocul celor 27 de țări trebuie, de asemenea, să avanseze cu reforme interne „plictisitoare” pentru a putea funcționa cu peste 30 de membri.

„Vrem să vedem Ucraina ca membră a Uniunii noastre europene”, a declarat Baerbock, care face parte din partidul Verzilor, formațiune din coaliția de guvernare aflată la putere în Germania. „Uniunea Europeană trebuie să fie extinsă. Aceasta este consecința geopolitică a războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei”, a precizat șefa diplomației germane.

Liderii UE vor decide la summitul din 14-15 decembrie dacă vor fi de acord ca Ucraina să înceapă oficial negocierile de aderare, ceea ce pentru Kiev reprezintă o prioritate absolută, precum sprijinul militar și financiar occidental.

„Sunt convinsă că Consiliul European din decembrie va trimite acest semnal”, a declarat Baerbock.

„Cu toate acestea, o UE extinsă va fi mai puternică doar dacă vom face ceea ce am ezitat atât de mult timp să facem – să revizuim și să regândim modul în care funcționează uniunea noastră”, a adăugat ministrul german de externe.

Negocierile de aderare – în cadrul cărora o țară candidată trebuie să îndeplinească condiții juridice, economice și politice extinse – durează de obicei mulți ani. Cazul Ucrainei este complicat și mai mult de războiul pe care Rusia l-a declanșat în februarie 2022.

Rusia se pregătește să atace infrastructura critică a Ucrainei odată cu scăderea temperaturilor, a avertizat secretarul Consiliului ucrainean pentru Securitate Națională și Apărare, Oleksii Danilov, potrivit The Kyiv Independent.

Vorbind la canalul de televiziune ucrainean TCH, Danilov a declarat că Rusia pregătește atacuri împotriva infrastructurii critice a Ucrainei pe măsură ce iarna se apropie.

„Federația Rusă se pregătește să ne facă rău odată ce vor veni temperaturile de iarnă. Ei (rușii, n.r.) vor încerca să lovească instalațiile noastre de infrastructură critică, care asigură activitățile zilnice”, a spus el.

⚡️ Official: Russia prepares attacks on Ukraine’s infrastructure in winter.

Russia is preparing attacks against Ukraine’s critical infrastructure once the temperatures get lower, National Security and Defense Council Secretary Oleksii Danilov said on Nov. 2.

— The Kyiv Independent (@KyivIndependent) November 2, 2023

Danilov a afirmat că Ucraina este pregătită, adăugând că cea mai mare parte a infrastructurii critice a țării se află „sub control”, iar partenerii străini asigură sisteme suplimentare de apărare antiaeriană.

Anul trecut, la începutul lunii octombrie, forțele ruse au început să efectueze bombardamente masive cu rachete împotriva infrastructurii Ucrainei.

Ministerul britanic al Apărării a estimat săptămâna trecută că Rusia își stochează rachetele pentru a viza infrastructura energetică ucraineană în timpul iernii.

Preşedintele rus Vladimir Putin a promulgat joi legea de revocare a ratificării Tratatului de interzicere totală a testelor nucleare (CTBT), după aprobarea acesteia de către ambele camere ale Adunării Federale ruse (parlamentul bicameral), informează agențiile EFE şi Reuters, potrivit Agerpres.

Documentul respectiv a fost publicat joi pe portalul de informaţii juridice al guvernului rus.

Acest proiect de lege a fost adoptat de Consiliul Federaţiei (camera superioară a parlamentului rus) la 25 octombrie, după ce a fost aprobat de Duma de Stat (camera inferioară) cu o săptămână mai devreme.

Autorităţile ruse au subliniat că revocarea documentului nu înseamnă că Kremlinul va relua testele nucleare, cel puţin pentru moment, întrucât „moratoriul rămâne” în vigoare.

„Preşedintele rus a spus foarte clar: trebuie să ne pregătim poligoanele de testare pentru reluarea testelor. În practică, însă, testele vor fi reluate numai după ce SUA vor efectua teste similare”, a declarat ministrul adjunct rus de externe Serghei Riabkov.

CTBT, adoptat de Adunarea Generală a ONU la 10 septembrie 1996, a fost semnat de 185 de ţări, inclusiv de Rusia, care l-a ratificat la 30 iunie 2000.

Trupele ucrainene au atacat Energodar cu drone kamikaze; scrie agenția rusă de stat RIA Novosti, care îl citează pe Vladimir Rogpv șeful mișcării publice „Suntem împreună cu Rusia”.

O clădire rezidențială din orașul în care se află centrala nucleară Zaporojie, anexată de Mosova anul trecut, a fost avariată.

Incidentul apară chiar în ziua în care serviciul de presă al centralei raportase rotația observatorilor din misiunea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA).

Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, nu este de acord cu Valeri Zalujnîi, comandantul armatei ucrainene, care afirmase că războiului este „într-o fundătură”. „Nu este niciun impas pe câmpul de luptă. Operațiunea militară special continuă în mod constant, toate obiectivele vor fi atinse”, a declarat Peskov, preluat de Kommersant.

Un grup de republicani de rang înalt din Congresul SUA a trimis o scrisoare președintelui Joe Biden prin care îl îndeamnă să trimită rachete ATACMS cu rază mai lungă de acțiune în Ucraina, relatează Reuters.

În scrisoarea semnată de congresmanii Michael McCaul și Mike Rogers și de senatorii James Risch și Roger Wicker și datată 1 noiembrie către Biden, republicanii din comisiile pentru afaceri externe și armată ale Camerei au salutat anunțul că administrația a furnizat Ucrainei mai multe sisteme de rachete tactice tactice cu rază limitată (ATACMS), dar au cerut să fie trimise sisteme cu rază mai lungă.

„Nevoia Ucrainei de mijloace de daune profunde rămâne urgentă, în special pentru lovirea țintelor în întreaga Crimeea”, se arată în scrisoare.

Parlamentarii americani notează că Ucraina a cerut rachete cu rază lungă de acțiune și a demonstrat capacitatea de a le folosi în mod responsabil

Este clar că a sosit momentul să finalizați ATACMS. Dacă nu o faceți, nu numai că riscați un impas pe câmpul de luptă și prelungiți acest război, ci și riscați și mai multă instabilitate globală, pe măsură ce adversarii noștri desfășoară operațiuni de influență în întreaga lume.

Scrisoarea republicanilor:

McCaul prezidează Comisia pentru Afaceri Externe a Camerei, Rogers prezidează Comisia pentru Servicii Armate a Camerei, Risch este cel mai important republican al Senatului pentru afaceri externe, iar Wicker este cel mai important republican al Senatului pentru Serviciile Armate.

Ei au trimis scrisoarea în timp ce Camera Reprezentanților, cu majoritate republicană, se apropie de votul unui proiect de lege separat de ajutor pentru Israel, ignorând cererea președintelui democrat Joe Biden de a trece 106 miliarde de dolari în finanțare extinsă pentru securitate națională, care include bani pentru Israel, Ucraina și Taiwan,

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat joi că forțele ucrainene au respins un avans rusesc în estul Ucrainei, provocând „pierderi grele inamicului”, relatează Sky News.

Liderul ucrainean a declarat că a primit informații de pe linia frontului că a existat o încercare a forțelor ruse de a avansa în direcția orașului Vuhledar, din regiunea Donețk.

„A fost o încercare a inamicului de a avansa în direcția Vuhledar, dar soldații noștri au oprit-o, provocând pierderi grele inamicului: zeci de vehicule, multe morți și răniți”, a declarat Volodimir Zelenski, citat de TSN.

De asemenea, liderul de la Kiev a precizat că acțiunile defensive în jurul orașului asediat Avdiivka din estul țării și operațiunile ofensive din sud sunt „în desfășurare”.

„Armata rusă continuă să tragă asupra satului Vesele, din regiunea Herson. Ocupanții au executat, din noul, focuri de artilerie, în jurul orei 10.30. Un bărbat de 60 de ani a murit în urma bombardamentelor”, a precizat Oleksandr Prokudin, șeful administației ucrainenene, citat de Ukrainska Pravda. Același oficial a precizat că, în ziua precedentă, 3 oameni au fost uciși și alți 4 au fost răniți.

Joi, 2 noiembrie, a fost anunțată evacuarea fortață a copiilor și a familiilor acestora în 66 de așezări din regiunea Harkov, „din cauza situației de securitate din regiune”, a precizat Ministerul ucrainean al Reintegrării, preluat de TSN.

Evacuarea este planificată în 45 de districte din comunitățile teritoriale Kindrașivsk, Kupiansk, Kurlivsk, Petropavlovsk, Dvoriciansk și Vilhuvatka, districtul Kupian. regiunea Harkov.

„Copiilor evacuați însoțiți de unul dintre părinți sau de un reprezentant legal li se va asigura gratuit adăpost, ajutor umanitar, suport psihologic etc.”, se mai spune în mesaj.

În ultimele 24 de ore, ucrainennii au efectuat raiduri aeriene cu muniție și drone în zonele populate din regiunea Belgorod, a declarat guvernatorul Viacheslav Gladkov, citat de Kommersant. În Șebekino, un bărbat a fost rănit în timpul bombardamentelor, două clădiri de birouri și două 2 mașini au fost avariate,

Statul Major ucrainean a transmis, într-o postare pe Facebook, că pierderile totale ale Rusiei de la declanșarea invaziei sunt de aproximativ 302.420 de soldați, 930 fiind uciși doar în ultima zi de război. Cifrele nu pot fi confirmate independent.

Pierderile rusești, potrivit ucrainenilor

• 5.241 de tancuri;
• 9.877 vehicule blindate de luptă;
• 7.292 sisteme de artilerie;
• 322 de aeronave și 324 de elicoptere;
• 5.488 de drone;
• 1.549 de rachete de croazieră;
• 20 de nave/ambarcațiuni;
• 1 submarin.

Comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, generalul Valery Zalujnîi, a recunoscut, într-un interviu pentru The Economist, preluat de presa de la Kiev, că situația de pe front a ajuns într-un impas și niciuna dintre părți nu poate avansa.

În cinci luni de contraofensivă, Ucraina a reușit să avanseze doar 17 kilometri. Rusia a luptat 10 luni în jurul orașului Bahmut, în est, „pentru a lua orașul de doar 41,6 km²”.

Împărtășind prima sa evaluare cuprinzătoare a campaniei, comandantul ucrainea a spus că datele de pe câmpul de luptă îi amintesc de conflict major din urmă cu un secol: „La fel ca în Primul Război Mondial, am atins un nivel de tehnologie care ne trimite într-o fundătură”.

Generalul crede că este nevoie de un „salt tehnologic major” pentru a ieși din impas.  El a mai spus că „Rusia a pierdut cel puțin 150.000 de soldați. În orice altă țară, astfel de pierderi ar fi oprit războiul”,

„Dacă te uiți la manualele NATO și la calculele matematice pe care le-am făcut când planificam contraofensiva, 4 luni ar fi trebuit să fie suficiente pentru a ajunge în Crimeea, a lupta în Crimeea, a reveni din Crimeea”, a spus, sarcastic. generalul Zalujnîi. 

În schimb, trupele și echipamentele sale au rămas blocate în câmpurile de mine de lângă Bahmut în est, în timp ce echipamentul furnizat din Vest a fost bombardat de artileria și dronele ruse. 

Aceeași situația s-a desfășurat în direcția principală a ofensivei, în sud, unde brigăzile nou create și fără experiență, în ciuda faptului că erau dotate cu echipamente moderne occidentale, au întâmpinat imediat probleme.

La început am crezut că ceva nu este în regulă cu comandanții noștri, așa că i-am schimbat pe unii dintre ei. Apoi m-am gândit că poate soldații noștri nu sunt potriviți pentru sarcini și am transferat soldaț.

Valeri Zalujnîi:

Generalul descrie câmpul de luptă dominat de senzorii moderni pot detecta orice concentrare de forțe și de armele moderne de înaltă precizie care pot distruge totul.

„Vedem tot ce face inamicul, iar el vede tot ceea ce facem noi. Pentru a ieși din acest impas, avem nevoie de ceva nou, precum praful de pușcă inventat de chinezi”, a concluzionat el.

Mai multe detalii, aici: Comandantul armatei ucrainene: „Războiul nu poate fi câștigat cu armele generației anterioare. Trebuie să inventăm ceva, cum a fost praful de pușcă”

Apărarea antiaeriană rusă a distrus, joi, 2 noiembrie, un vehicul aerian fără pilot peste apele Mării Negre și a interceptat încă 5 pe teritoriul Crimeei, transmite Ministerul rus al Apărării, într-o informare preluată de Kommersant.

Nu au fost specificate informații despre victime și daune.

Cu o zi înainte, la 1 noiembrie, guvernatorul rus al regiunii anexate Herson, Vladimir Saldo, a precizat că 7 rachete care zburau spre Crimeea au fost distruse. Au fost neutralizare într-o zonă pustie, pe Spit Arabat.

În ultimele 24 de ore, au avut loc 57 de lupte. Rușii au lansat 5 rachete, 75 de lovituri aeriene, a precizat Statul Major ucrainean, într-un raport legat de ziua de 1 noiembrie, citat de Ukrainska Pravda.

În cursul zilei trecute, aviația Forțelor ucrainene de Apărare a efectuat 9 lovituri pe zonele de concentrare a personalului, armelor și echipamentelor militare și 3 asupra sistemelor de rachete antiaeriene rusești.

Unitățile forțelor de rachete ale Kievului au lovit 5 stații radar, 2 depozite de muniții, o zonă de concentrare a personalului, armelor și echipamentelor militare, 2 puncte de control, 3 sisteme de rachete antiaeriene și 11 piese de artilerie.

Preşedintele Volodimir Zelenski a părut, miercuri seara, să transmită un apel către partenerii occidentali de a rămâne uniţi şi de a continua să ajute Ucraina, în condiţiile în care presa a scris că liderul ucrainean se simte trădat de aliaţi, informează agenția News.ro.

„Preţuim Europa noastră, o Europă a cooperării, nu a disputelor, o Europă a oamenilor, nu a ideologiilor, pentru că numai în acest fel continentul nostru este capabil să protejeze şi să apere vieţile umane atât în Europa, cât şi în lume. Sunt convins că Ucraina va face ca Europa noastră să fie mai puternică decât oricând şi lucrăm cât putem de mult pentru a ne asigura că nu vor rămâne obstacole în calea aderării noastre la Uniunea Europeană. Şi sunt, de asemenea, încrezător că, indiferent de evoluţia evenimentelor în lume, la ceilalţi parteneri ai noştri, în America şi în alte părţi, unitatea va prevala. Unitate, nu divizare. Unitate, nu apeluri la autoizolare”, a pledat Volodimir Zelenski.

„Le mulţumesc tuturor pentru că au ajutat Ucraina, pentru că au lucrat împreună pentru a proteja valorile noastre europene. Şi le mulţumesc, de asemenea, tuturor celor din lume care ajută la păstrarea unităţii: tuturor, de la Washington până la fiecare capitală din lume care preţuieşte oamenii şi viaţa”, a declarat miercuri Zelenski în finalul mesajului său transmis, ca în fiecare seară, către naţiune

Ucraina a anunţat miercuri, 1 noiembrie, că Rusia a bombardat peste o 100 de localităţi în ultimele 24 de ore, acesta fiind cel mai amplu bombardament în cadrul unui singur atac de la începutul anului, care s-a soldat cu cel puţin patru morţi, relatează agenția France Presse, preluată de News.ro.

„În ultimele 24 de ore, inamicul a bombardat 118 localităţi din zece regiuni”, a declarat ministrul ucrainean de Interne, Ihor Klimenko, într-un mesaj postat pe reţelele de socializare. „Acesta este cel mai mare număr de oraşe şi sate care au fost atacate de la începutul anului”, a precizat el.

Bombardamentele din timpul nopţii au ucis o persoană în regiunea nord-estică Harkov şi o alta în regiunea sudică Herson, au raportat oficialii locali. De asemenea, un atac a ucis un locuitor din regiunea Zaporojie, în timp ce un atac cu dronă rusă a ucis o persoană şi a rănit alte patru în Nikopol, în sudul ţării.

• Forţele aeriene ucrainene au anunţat miercuri că au doborât 18 din cele 20 de drone ruseşti lansate în cursul nopţii.
• La rândul său, Ministerul rus al Apărării a anunţat că a doborât două drone ucrainene deasupra regiunilor Briansk şi Kursk, care se învecinează cu Ucraina.

Un atac rusesc a fost efectuat miercuri, 1 noiembrie, asupra unei rafinării de petrol din Kremenciuk, regiunea Poltava, în centrul ţării, care nu a provocat victime, a necesitat trimiterea a peste 100 de pompieri pentru a lupta timp de mai multe ore împotriva incendiului care a urmat, potrivit ministrului ucrainean de interne, informează The Guardian.

Guvernul Ucrainei și Occidentul se tem că Rusia va escalada atacurile asupra infrastructurii energetice a Ucrainei înainte de iarna rece.

Urmărește-ne pe Google News