Război în Ucraina, ziua 730 | Zelenski spune că pregătește o nouă contraofensivă. Atacuri cu drone ruse în regiuni din sud și est

Ministrul elvețian de externe, Ignazio Cassis, a declarat vineri, la Adunarea Generală a ONU că „la cererea Ucrainei, intenționăm să organizăm până la vară o conferință la nivel înalt privind pacea în Ucraina”, relatează Reuters.

„Aș dori, prin urmare, să profit de această ocazie pentru a invita toate națiunile… să lucreze împreună pentru obiectivul nostru comun”, a adăugat acesta.

La adunarea generală a ONU a luat cuvântul și ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba, care a subliniat planul de pace al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

„Rusia nu poate ignora vocea majorității mondiale dacă toți adoptăm o poziție de principiu și acționăm împreună. Formula de pace… reprezintă exact o astfel de oportunitate”, a declarat Kuleba.

Planul de pace în 10 puncte al lui Zelenski include restabilirea integrității teritoriale a Ucrainei, retragerea trupelor rusești, securitatea alimentară, securitatea radiologică și nucleară și prevenirea escaladării conflictului.

23 feb. - Acum 3 luni

23-02-2024

Cum arată astăzi Bucha și Irpin, orașele martore ale celor mai cumplite masacre

Recomandări

10 imagini din procesul lui Vlad Pascu care nu s-au văzut la TV și o absență de neînțeles: polițiștii care au permis ca un tânăr drogat să conducă pe străzi

Când ocupația rusă a orașelor Bucha și Irpin, în apropiere de Kiev s-a încheiat în martie 2022, lumea a putut pentru prima dată să vadă distrugerea pe scară largă și atrocitățile comise de Rusia. O comisie ONU a concluzionat că au fost comise crime de război împotriva populației civile.

După doi ani, viața se întoarce la normal în cele două periferii ale Kievului care au fost restaurate cu sprijinul ONU. Un raport ONU arată cum au fost refăcute cele două orașe, în timp ce un reportaj Ukrainer, o comunitate fondată în 2016 care își propune să spună povești despre Ucraina în mai multe limbi, prezintă traumele cu care au rămas localnicii.

Mai multe detalii: Doi ani de război în Ucraina | Cum arată astăzi Bucha și Irpin, orașele martore ale celor mai cumplite masacre

Președintele american Joe Biden a declarat că va vorbi vineri la telefon cu aliaţii din G7, în contextul în care Ucraina marchează doi ani de la invazia pe scară largă a Rusiei, transmite CNN.

„Voi vorbi astăzi cu cei de la G7, cu unii dintre șefii Uniunii Europene și cu cei de la NATO”, a declarat Biden guvernatorilor americani în timpul unui eveniment.

Recomandări

Exclusiv. 839 de foști parlamentari primesc pensie specială. De ce numărul lor va crește, chiar dacă indemnizația a fost eliminată de CCR

Biden a salutat vineri poporul ucrainean și a remarcat rolul de lider al Statelor Unite în formarea unei coaliții pentru a sprijini această națiune devastată de război în timp ce a răspuns Rusiei în ultimii doi ani.

De asemenea, Biden a anunțat noi sancțiuni cu ocazia împlinirii a doi ani de la începutul războiului.

Casa Albă a declarat vineri că Biden va sublinia aliaților că va „continua să facă tot ce poate pentru a sprijini Ucraina”, chiar dacă ajutorul rămâne blocat în Camera Reprezentanților, în timp ce președintele Mike Johnson refuză să supună la vot pachetul suplimentar de securitate națională al administrației.

Olanda va semna un acord de securitate bilateral pe zece ani cu Ucraina, a anunţat guvernul olandez vineri, cu o zi înainte de marcarea a doi ani de la declanşarea invaziei ruse, informează AFP, citată de Agerpres.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a încheiat deja mai devreme luna aceasta acorduri similare cu Germania, Franţa, Regatul Unit şi Danemarca, asigurând un caracter durabil ajutorului pentru Ucraina.

Acordul cu Olanda „demonstrează angajamentul guvernului olandez pentru furnizarea unui sprijin durabil Ucrainei, în domeniile securităţii, reconstrucţiei şi justiţiei”, a precizat Ministerul Afacerilor Externe olandez.

Recomandări

VIDEOREPORTAJ. După ce a obligat în instanță Primăria Mătăsari să-și ia țevile de canalizare din grădina lui, olteanul Claudiu Pasăre vrea să meargă la Parchetul European: „Mă duc la doamna Kovesi! Vinovații să plătească!”

Acordul, ce urmează să fie ratificat „în curând”, „semnifică faptul că Ţările de Jos vor ajuta Ucraina să se apere împotriva Rusiei şi să ajungă la o integrare mai avansată în Uniunea Europeană şi NATO”, subliniază într-un comunicat ministerul olandez.

Nu se precizează la cât se va ridica sprijinul promis.

„Nicio zi nu ne putem permite să uităm că lupta curajoasă a ucrainenilor este de asemenea preocuparea noastră”, a declarat şefa diplomaţiei olandeze Hanke Bruins Slot, citată în comunicat.

„Ucraina trebuie să poată conta pe sprijinul nostru, nu doar acum, ci şi pe termen lung”, a adăugat ea.

„Este o veste bună”, a reacţionat pe platforma X (fosta Twitter) Mark Rutte, favorit pentru a-i succeda lui Jens Stoltenberg la conducerea NATO, cu susţinerea SUA, Regatului Unit şi Germaniei.

„Aceasta trimite un semnal puternic Rusiei: noi susţinem ferm Ucraina”, a adăugat prim-ministrul olandez demisionar.

În total, Olanda a furnizat deja peste 2,63 de miliarde de euro ajutor militar Ucrainei şi a rezervat o anvelopă de două miliarde de euro pentru 2024, potrivit Ministerului Apărării olandez.

Rutte şi-a anunţat anul trecut intenţia de a părăsi scena politică olandeză, însă el rămâne în funcţie în aşteptarea formării unui nou guvern.

Negocierile bat pasul pe loc după alegerile din noiembrie câştigate de extrema dreaptă condusă de Geert Wilders, care a prevăzut în programul său electoral întreruperea livrărilor de arme pentru Ucraina.

Cu toate acestea, Rutte a dat asigurări la finalul acestui scrutin că Parlamentul olandez va veghea „ca noi să putem continua să susţinem Ucraina financiar”.

Ucraina are dreptul de a lovi „ţinte militare ruseşti din afara Ucrainei”, în conformitate cu dreptul internaţional, a anunţat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, într-o declaraţie pe care o face pentru prima dată de la începutul războiului, în urmă cu aproape doi ani, relatează Financial Times, citat de News.ro.

Jens Stoltenberg a recunoscut la începutul acestei săptămâni că utilizarea armelor furnizate de Occident pentru a lovi ţinte din Rusia a fost mult timp un punct de dispută între aliaţii Kievului, din cauza temerilor legate de escaladarea conflictului. „Este la latitudinea fiecărui aliat să decidă dacă există anumite avertismente cu privire la ceea ce livrează, iar diferiţi aliaţi au avut politici oarecum diferite în această privinţă”, a declarat Stoltenberg pentru Radio Europa Liberă într-un interviu publicat marţi.

Mai multe detalii: Jens Stoltenberg transmite, în premieră, că Ucraina are dreptul de a lovi ţinte ruseşti în afara teritoriului ei naţional

Rusia a început producția în serie a noilor rachete hipersonice Zircon, despre care experții spun că sunt aproape imposibil de doborât, a declarat vineri președintele Vladimir Putin, transmite CNN.

Ucraina a afirmat că are dovezi că Rusia a tras o rachetă hipersonică Zircon în atacurile sale asupra capitalei Kiev, pe 7 februarie, pentru prima dată de la începutul războiului.

Experții spun că Zirconul, dacă se confirmă ceea ce spune Moscova despre el, este o armă formidabilă. Viteza sa hipersonică o face invulnerabilă chiar și la cele mai bune sisteme de apărare antirachetă occidentale, precum Patriot, potrivit Missile Defense Advocacy Alliance (MDAA), cu sediul în Statele Unite.

Întreprinderile din industria de apărare rusă au crescut „în ultimii ani” producția și furnizarea de arme „de mai multe ori”, inclusiv arme de atac de înaltă precizie și vehicule aeriene fără pilot, tancuri, vehicule blindate, artilerie, sisteme de apărare aeriană, sisteme de contra-baterie și echipamente de comunicații și recunoaștere, a declarat Putin într-un discurs de Ziua Apărătorului Patriei, pe care Rusia o marchează la 23 februarie.

Alte tehnologii, inclusiv introducerea inteligenței artificiale în sectorul militar, sunt, de asemenea, în curs de dezvoltare, a precizat liderul rus.

El a lăudat „curajul și vitejia” membrilor armatei, inclusiv a celor care servesc în ceea ce Rusia numește „operațiunea sa militară specială” în Ucraina.

„Sunteți adevărați eroi naționali”, a spus Putin. „Știm că este dificil pentru voi și vom face tot ce este posibil pentru a vă ajuta să vă îndepliniți misiunea care v-a fost încredințată”, a adăugat el.

Ministerul indian de Externe confirmă vineri că aproximativ 20 de cetăţeni indieni s-au înrolat în „posturi de susţinere” în armata rusă, iar cel puţin trei au fost „constrânşi” să lupte, şi anunţă că face demersuri în vederea repatrierii acestora, relatează AFP, preluată de News.ro.

Cotidianul The Hindu a dezvăluit miercuri că aproximativ 20 de indieni sunt blocaţi în diverse oraşe de la frontiera rusă, de-a lungul liniei frontului în Războiul din Ucraina. Cel puţin trei au fost obligaţi să lupte alături de ruşi, potrivit ziarului.

Ministerul indian de Externe nu confirmă faptul că indieni au luptat în Războiul din Ucraina, însă anunţă într-un comunicat că este la curent cu faptul „că câţiva cetăţeni indieni au semnat (contracte) de locuri de muncă în susţinerea armatei ruse”.

„Ambasada Indiei a abordat cu regularitate această problemă cu autorităţile ruse competente, pentru ca acestea să rezilieze contractele”, se arată în comunicat.

„Îndemnăm toţi cetăţenii indieni să dea dovadă de prudenţă şi să stea departe de conflict”, cere New Delhi.

Unul dintre indienii înrolaţi în armata rusă declară ziarului că „cererile (sale) repetate” de repatriere adresate Ambasadei Indiei de la Moscova au rămas „literă moartă”.

Potrivit The Hindu, recrutori din Dubai au escrocat indieni cărora le-au promis salarii mari şi un paşaport rusesc.

La sosirea la Moscova, aceşti recruţi au fost formaţi în mânuirea „armelor şi muniţiei de către armata rusă” şi trimişi pe linii ale frontului, în ianuarie.

Ziarul precizează că unii cetăţeni indieni au intrat ca voluntari în rândul forţelor ucrainene, în război.

At least three Indians were forced to fight alongside the Russians on the Russia-Ukraine border after they were allegedly conned by an agent and sent there to work as “army security helpers”, one of the victims told The Hindu.https://t.co/nzlmn5LsgQ

— The Hindu (@the_hindu) February 21, 2024

Administrația de la Washington a anunțat vineri o serie de sancțiuni împotriva a peste 500 de ținte rusești. Măsurile vin ca răspuns la moartea opozantului rus Aleksei Navalnîi și cu o zi înainte de împlinirea a doi ani de la declanșarea invaziei în Ucraina, relatează Reuters, CNN și AFP, citată de News.ro.

„Aceste sancțiuni vor viza persoanele care au legătură cu încarcerarea lui Navalnîi, precum și sectorul financiar al Rusiei, baza industrială de apărare, rețelele de achiziții publice și cei care se sustrag sancțiunilor pe mai multe continente. Ele vor asigura că Putin va plăti un preț și mai mare pentru agresiunea sa în străinătate și pentru represiunea de acasă”, a precizat președintele american Joe Biden, printr-un comunicat transmis de Casa Albă. Statele Unite vor impune, de asemenea, noi restricții la export pentru aproape 100 de entități pentru că au oferit sprijin Rusiei și vor lua măsuri pentru a reduce și mai mult veniturile din energie ale Moscovei, a mai precizat Biden.

Mai multe detalii: SUA impun sute de noi sancțiuni la adresa Rusiei la o săptămână de la moartea lui Navalnîi și la doi ani de la începutul războiului

Ministerul de Externe al Rusiei a declarat vineri că a extins în mod semnificativ lista oficialilor și politicienilor din UE cărora li s-a interzis intrarea în Rusia, ca răspuns la ultima rundă de sancțiuni din partea blocului comunitar, relatează The Guardian.

Statele membre ale UE au aprobat miercuri al 13-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei legate de Ucraina, interzicând aproape 200 de entități și persoane fizice acuzate că au ajutat Moscova să procure arme sau că s-au implicat în răpirea copiilor ucraineni, lucru pe care Moscova îl neagă.

Vineri, UE a anunțat că va impune sancțiuni împotriva mai multor companii străine din cauza acuzațiilor că acestea au exportat în Rusia bunuri cu dublă utilizare care ar putea fi folosite în războiul său împotriva Ucrainei.

„Uniunea Europeană își continuă încercările inutile de a exercita presiuni asupra Rusiei prin măsuri restrictive unilaterale”, a declarat ministerul rus de externe într-o declarație.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus, într-un interviu pentru Fox News, că în 2024, Ucraina intenționează nu doar să se apere, ci și să pregătească o nouă contraofensivă.

„Sudul este important. Apărarea estului, unde au peste 200.000 de soldați, este și ea foarte importantă… Și, bineînțeles, vom pregăti o nouă contraofensivă, o nouă operațiune. Nu spun că vom rămâne pe loc. Depinde de multe lucruri”, a spus Zelenski.

Șeful statului a adăugat că acum situația pe câmpul de luptă nu este corectă, din moment ce forțele părților nu sunt egale.

Întrebat dacă contraofensiva anterioară ar fi avut mai mult succes dacă Ucraina ar fi primit la timp armele necesare, Zelenski a cerut să nu vorbească despre trecut, dar a confirmat că Ucraina are nevoie de sisteme Patriot, sisteme cu rază lungă de acțiune cu o gamă de 300 km și alte tipuri.

Atacurile rusești împotriva regiunilor Herson și Donețk u ucis două persoane și au rănit alte 21 în ultima zi, au informat autoritățile regionale vineri dimineață.

Rusia a lansat peste noapte 287 de lovituri împotriva regiunii Herson, iar pe 22 februarie, au tras cu 1.716 proiectile din diferite arme, a anunțat Oleksandr Prokudin, guvernatorul regional.

O persoană a fost ucisă, iar alte două au fost rănite, potrivit lui Prokudin.

Atacurile din regiunea Herson au lovit case, un depozit, un turn de telecomunicații, clădirea unei instituții de arhivă și infrastructura portuară.

Trei persoane au fost ucise după un atac rusesc cu drone asupra unei zone comerciale din portul Odesa, a declarat vineri guvernatorul regional și militar ucrainean Oleh Kiper.

Armata ucraineană a spus că Rusia a lansat peste noapte 31 de drone asupra Ucrainei, iar apărarea antiaeriană a distrus 23 dintre ele. Într-o postare pe Telegram, Forțele de Sud ale armatei au declarat că au interceptat nouă drone, dar una a lovit o zonă din apropierea portului, provocând un incendiu.

Pompierii au recuperat un cadavru și au spus că alți oameni ar putea fi încă sub dărâmături.

„Au fost găsite cadavrele a încă două persoane sub dărâmături”, a declarat Kiper, guvernatorul regional, pe Telegram. „În total, trei persoane au murit în urma atacului inamic”, a spus acesta.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a susținut că rușii au pierdut peste 400.000 de soldați de la începutul războiului.

„Știm că zeci de mii de oameni au fost uciși. Zeci de mii de copii au fost deportați. Dacă comparăm numărul de soldați uciși, aș spune că raportul este de 1:5. Pentru fiecare soldat ucrainean ucis în luptă, sunt 5 soldați ruși. Aceasta este o statistică aproximativă” , a spus Zelenski, într-un interviu pentru Fox News.

De la începutul războiului, Ucraina nu a dezvăluit un bilanț al pierderilor armate. În 2022, comandantul șef a spus că aproximativ 9.000 de soldați au murit, dar apoi alte cifre nu au fost date, notează Unian.

Cel puțin opt persoane au fost rănite în Dnipro, după un atac cu drone al Rusiei noaptea trecută asupra orașului, a declarat guvernatorul regiunii Dnipropetrovsk, Serhii Lysak.

Potrivit lui Lysak, un bloc înalt a fost avariat în urma atacului, iar oamenii ar putea fi prinși sub dărâmături. Șapte dintre persoanele rănite sunt internate în prezent, iar operațiunile de salvare sunt în desfășurare.

O dronă rusă a lovit o zonă comercială din orașul port Odesa de la Marea Neagră, ucigând cel puțin o persoană, a anunţat vineri armata ucraineană, citată de Reuters.

Forțele ucrainene au declarat că a interceptat nouă drone, dar una dintre ele a lovit o zonă din apropierea portului și a declanșat un incendiu.

Pompierii au recuperat un cadavru și au spus că alți rezidenți ar putea fi prinși sub dărâmături, în timp ce echipele de urgență s-au luptat pentru a ține focul sub control.

Urmărește-ne pe Google News