Război în Ucraina, ziua 737 | Kievul anunţă că a doborât 13 avioane rusești în februarie

Cancelarul german Olaf Scholz a reafirmat vineri, 1 martie, că rachetele Taurus „nu sunt ceva ce noi putem furniza în acest moment” Ucrainei, în timp ce atât partenerii săi Verzi şi liberali din coaliţia de guvernare, cât şi opoziţia creştin-democrată îi cer să se răzgândească şi să ofere Kievului rachete de acest fel care au o rază de acţiune de peste 500 de kilometri şi cu care armata ucraineană ar putea lovi ţinte mult în spatele liniilor ruseşti, scrie Agerpres.

„Aceasta este o decizie pe care am luat-o în calitate de cancelar şi mi-o menţin”, întrucât există „foarte multe argumente” împotriva transferului unor astfel de rachete, a indicat Scholz, într-o declaraţie acordată agenţiei germane de presă DPA. Sub conducerea cancelarului social-democrat, Germania este, după SUA, al doilea furnizor de sprijin militar pentru Ucraina în războiul cu Rusia. „Şi voi spune din nou că nu voi susţine nicio decizie care să presupună o implicare de orice fel a soldaţilor germani în operaţiunea militară legată de teribilul război al Rusiei împotriva Ucrainei”, a subliniat șeful guvernului de la Berlin.

Recomandări

Politicienii români cu activitate discretă în Parlamentul European. Nu s-au omorât cu munca, dar au încasat lunar peste 7.000 de euro

Mai multe detalii: Olaf Scholz pare să respingă definitiv livrarea de rachete Taurus către Ucraina. „Tot ce trebuie spus asupra acestui subiect a fost spus”

Turcia i-a propus vineri ministrului rus de externe Serghei Lavrov, în timpul Forumului Diplomatic de la Antalya, să găzduiască noi negocieri de pace ruso-ucrainene, atunci când cele două părţi în conflict vor fi pregătite, relatează agenţia EFE, citată de Agerpres. Lavrov a lăudat iniţiativa, dar a adăugat că încă nu s-au schimbat condiţiile „operaţiunii militare speciale”.

Lavrov a avut la începutul acestui forum o întâlnire cu omologul său turc Hakan Fidan, care i-a transmis această disponibilitate a Turciei de a găzdui noi tratative, după cele desfăşurate la Istanbul în martie 2022 la câteva săptămâni după lansarea invaziei ruse în Ucraina, dar care s-au încheiat atunci fără rezultat.

La acele negocieri a făcut referire tot vineri şi preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, care a spus că au fost la acea vreme o „mare oportunitate”, dar au fost sabotate, fără a oferi alte detalii. El a declarat miercuri că sprijină „în principiu” planul de pace în zece puncte prezentat în 2022 de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, dar a cerut „mai multă diplomaţie”.

Recomandări

Documentarul „Guvernul Copiilor II”. Cum arată o Românie ideală, prin ochii celor mici: „Dacă le-aș putea transmite un mesaj celor din Guvern, le-aș spune să-și dea demisia”

Mai multe detalii: Turcia propune găzduirea de noi negocieri de pace între Rusia şi Ucraina. Reacţia Kremlinului

Kremlinul a anunțat că nu va discuta public condițiile prevăzute într-un tratat de pace elaborat în primele luni ale războiului din Ucraina, după ce publicația americană Wall Street Journal (WSJ) a dezvăluit vineri, 1 martie, detalii ale acestei propuneri de acord, scrie The Moscow Times.

WSJ a relatat că proiectul de tratat al Rusiei, datat 15 aprilie 2022, descria viitorul Ucrainei ca fiind „permanent neutru”, limitat la o armată mai mică, peninsula anexată Crimeea urmând să rămână sub controlul Moscovei, iar limba rusă fiind consacrată ca una dintre limbile oficiale ale țării. Delegația Kievului s-a retras atunci de la masa negocierilor, iar Kremlinul a acuzat Ucraina că a abandonat discuțiile. De atunci, Moscova a dat vina pe aliații occidentali ai Ucrainei pentru eșecul negocierilor.

Mai multe detalii: Kremlinul admite că a fost elaborat un acord de pace cu Ucraina, la două luni după declanșarea războiului, dar refuză să spună în ce consta acesta

Recomandări

Regiunea României campioană la fonduri europene: absorbție de 143% raportată între 2014 și 2020. „A fost și o supracontractare pe care guvernul a asumat-o din bugetul național”

Forțele armate ucrainene au doborât 13 avioane rusești în februarie, a anunțat Ministerul Apărării la 1 martie, potrivit The Kyiv Independent.

Acesta este cel mai mare număr de avioane pe care Ucraina a reușit să le distrugă într-o singură lună din octombrie 2022, potrivit ministerului.

Cele 13 avioane doborâte în februarie includ 10 avioane de luptă Su-34, două avioane de luptă Su-35 și un avion de detectare şi supraveghere radar A-50, se arată în raport.

„Suntem recunoscători soldaților noștri pentru munca lor eficientă. Iar partenerilor noștri – pentru consolidarea capacităților de apărare aeriană ale Ucrainei”, a declarat ministerul.

Pe 29 februarie, Ucraina a doborât trei avioane Su-34 într-o singură zi, a confirmat purtătorul de cuvânt al Forțelor Aeriene, Iurii Ihnat, pentru Kyiv Independent. Se estimează că fiecare avion costă aproximativ 36 de milioane de dolari.

Rusia a redus utilizarea A-50, deoarece a pierdut două avioane de acest tip în ianuarie și februarie, a declarat Ihnat pe 27 februarie.

Un avion A-50 costă aproximativ 330 de milioane de dolari.

Potrivit Statului Major General, Ucraina a doborât un total de 345 de avioane rusești de la începutul invaziei la scară largă a Rusiei.

Președintele Ucrainei, Voldimir Zelenski, și premierul olandez, Mark Rutte, au semnat vineri un acord de garanție de securitate în orașul Harkov, situat pe linia frontului din nord-estul țării, relatează Reuters.

Zelenski a declarat că documentul include un ajutor militar de 2 miliarde de euro din partea Olandei în acest an, precum și asistență suplimentară în domeniul apărării în următorii zece ani.

„Îi sunt recunoscător premierului Rutte pentru acest acord, care va consolida protecția Ucrainei, inclusiv a orașului Harkov, unde ne-am întâlnit astăzi”, a declarat Zelenski.

„Conform documentului, Olanda susține, de asemenea, viitoarea aderare a Ucrainei la UE și NATO”, a adăugat Zelenski.

Today, @MinPres Mark Rutte and I signed a bilateral security agreement between Ukraine and the Netherlands.

The document includes €2 billion in military aid from the Netherlands this year, as well as further defense assistance over the next ten years.

It also prioritizes the… pic.twitter.com/CIMa67WLuh

— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) March 1, 2024

Premierul ceh Petr Fiala a declarat că țările europene nu vor trimite trupe în Ucraina pentru a lupta în război, a relatat joi, 29 februarie, agenția cehă de știri CTK, citată de The Kyiv Independent.

Declarația sa vine după ce, în urma summitului liderilor europeni din 26 februarie de la Paris, președintele francez Emmanuel Macron a sugerat că trimiterea de trupe occidentale în Ucraina nu poate fi „exclusă”, precizând însă că nu există un consens cu privire la o astfel de măsură.

Potrivit lui Fiala, discuția privind posibila desfășurare de trupe în Ucraina „a durat un timp minim”, iar problema nu va fi luată din nou în considerare.

„Nu este un subiect pentru că această idee este inacceptabilă pentru majoritatea țărilor. Nimeni din Europa nu va trimite trupe în Ucraina”, a spus premierul ceh, adăugând că oamenii nu ar trebui să fie speriați „cu lucruri pe care nimeni nu le-a propus și nu le propune în modul în care sunt interpretate”.

În timpul unui discurs de două ore despre starea națiunii, joi, președintele rus Vladimir Putin a amenințat cu „consecințe tragice” dacă trupele NATO vor fi trimise în Ucraina, afirmând că sprijinul acordat de Occident Kievului „riscă un conflict cu arme nucleare”.

Direcția principală de informații a Ministerului ucrainean al Apărării a raportat că joi, 29 februarie, în regiunea Belgorod, complexul rusesc de rachete și tunuri Pantsir S-1, conceput pentru a proteja instalațiile militare, a fost atacat cu succes de dronele ucrainene, relatează BBC Rusia.

Potrivit serviciilor de informații ucrainene, atacul asupra complexului de apărare antiaeriană a avut loc în apropierea satului Golovchino, districtul Grayvoronsky, regiunea Belgorod.

În urma loviturii, Pantsir a fost dezactivat, iar doi membri ai echipajului său au fost răniți.

Forțele de apărare ucrainene au distrus patru drone Shahed lansate de Rusia în Ucraina în noaptea de vineri, 1 martie, a transmis vineri dimineață armata Kievului, citată de Ukrainska Pravda.

„Ca urmare a luptei antiaeriene, grupurile mobile de foc ale Forțelor de Apărare au distrus 4 Shahed-uri în regiunile Harkov și Dnipropetrovsk”, au transmis Forțele Aeriene ucrainene.

De asemenea, potrivit Ucrainei, forțele Moscovei au atacat cu cinci rachete antiaeriene ghidate S-300 din regiunea Donețk și regiunea rusă Belgorod și cu patru drone Shahed, din regiunile ruse Primorsko-Akhtarsk și Kursk.

Comisarul rus pentru drepturile omului, Tatiana Moskalkova, a declarat că Rusia este pregătită să transfere Ucrainei trupurile prizonierilor de război care au murit în prăbușirea avionului Il-76 în regiunea rusă Belgorod, pe 24 ianuarie, relatează agenția rusească de presă de stat RIA Novosti și publicația independentă The Moscow Times, citate de Ukrainska Pravda.

„Tot ceea ce este necesar din punct de vedere al procedurii este disponibil. Corpurile pot fi transferate în conformitate cu procedurile care există”, a delcarat Moskalkova, adăugând că se află în contact cu reprezentanții Ucrainei în legătură cu cazul accidentului aviatic și că „partea ucraineană a fost interesată de posibilitatea de a transfera cadavrele”.

„În ceea ce privește trupurile, am spus imediat că avem confirmarea și ADN-ul, care, conform examinării, ne permite să facem o identificare”, a mai declarat Moskalkova.

Andrei Iusov, reprezentant al Direcţiei principale de informaţii din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării (GUR), a declarat pentru Ukrainska Pravda că Ucraina a făcut apel în repetate rânduri la Rusia în ceea ce privește transferul cadavrelor.

„Munca în această direcție continuă, precum și investigația privind circumstanțele a ceea ce s-a întâmplat de fapt la bordul Il-76 și cine se afla de fapt acolo. Există un contact în această privință. Când vom putea vorbi despre rezultate, vom raporta”, a spus Iusov.

Avionul militar Il-76 s-a prăbușit pe 24 ianuarie în regiunea rusă Belgorod. Ukrainskaia Pravda, care cita o sursă din cadrul forțelor armate ucrainene, a scris însă că avionul transporta de fapt rachete și a afirmat inițial că prăbușirea a fost „opera” militarilor ucraineni – o precizare care a fost ulterior eliminată. Moscova a afirmat că avionul transporta prizonieri ucraineni și a acuzat Kievul că a doborât aeronava.

Autoritățile din Herson anunță că trupele rusești au bombardat orașul dinspre malul stâng ocupat al râului Nipru, relatează BBC Rusia.

„Herson se află sub focul inamicului! Armata rusă bombardează orașul de pe malul stâng ocupat temporar. O serie de explozii au răsunat în zonele de coastă. Fiți atenți! Stați departe de ferestre!”, a scris, în timpul nopții, Roman Mrochko, șeful administrației militare a orașului, pe Telegram.

Ministerul rus al Apărării anunță vineri dimineață că, în timpul nopții, patru drone au fost doborâte deasupra regiunilor Belgorod și Nijni Novgorod, relatează BBC Rusia.

„Sistemele de apărare aeriană de serviciu au distrus un vehicul aerian ucrainean fără pilot deasupra teritoriului regiunii Belgorod, iar trei drone au fost interceptate deasupra teritoriului regiunii Nijni Novgorod”, a transmis ministerul.

Miercuri seară, autoritățile ruse au anunțat, de asemenea, doborârea unei drone în regiunea Belgorod.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat joi, 29 februarie, că refuzul său de a exclude posibilitatea trimiterii de trupe occidentale în Ucraina a fost intenționat, în ciuda controverselor pe care le-a provocat, relatează Politico.

„Sunt teme destul de grave. Fiecare cuvânt pe care îl spun pe această temă este cântărit, gândit şi măsurat”, a declarat Macron, la inaugurarea Satului Olimpic pentru Jocurile de la Paris, la Saint-Denis, în apropiere de capitală. Cu toate acestea, președintele francez a refuzat să facă alte „comentarii geopolitice” pe această temă.

Luni, 26 februarie, Emmanuel Macron a declarat că „nu a existat un consens” cu privire la trimiterea de trupe terestre în Ucraina într-o „manieră oficială”, dar că „nimic nu este exclus”. „Vom face tot ce este necesar pentru a ne asigura că Rusia nu poate câștiga acest război”, a spus Macron, după o întâlnire cu mai mulți șefi de stat la Palatul Elysee.

Mai multe detalii: Macron își susține declarațiile privind potenţiala trimitere de trupe în Ucraina: „Fiecare cuvânt a fost cântărit şi măsurat”

Președintele Volodimir Zelenski l-a numit pe generalul Volodimir Karpenko în fruntea Forțelor Logistice ale Forțelor Armate Ucrainene, relatează Ukrainska Pravda.

„Huliak Oleh Viktorovici va fi înlăturat din funcția de comandant al Forțelor Logistice ale Forțelor Armate Ucrainene. Karpenko Volodimir Volodymyrovych va fi numit în funcția de nou comandant al Forțelor Logistice ale Forțelor Armate Ucrainene”, se arată într-un comunicat al administraţiei prezidenţiale.

Karpenko a ocupat anterior funcția de comandant al logisticii pentru Comandamentul Forțelor Terestre al Forțelor Armate Ucrainene.

Urmărește-ne pe Google News