LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 859 | Atacuri cu drone în Rusia. Peste 33.700 de soldați ruși uciși sau răniți în luna iunie, susține Kievul

Renumitul şahist Garry Kasparov, devenit una dintre cele mai critice voci ale regimului de la Kremlin, a explicat, luni, la Bucureşti, de ce crede că ameninţarea Moscovei cu folosirea armei nucleare este doar o cacealma a propagandei ruse. În realitate, Vladimir Putin nu are de gând să recurgă la o asemenea mişcare, pentru că pierderile interne şi geopolitice ar fi prea mari, este de părere fostul campion mondial, relatează News.ro.

Întrebat într-o conferinţă de presă cât de aproape crede că este un conflict nuclear, Garry Kasparov a spus că s-ar feri de o asemenea expresie.

„Aceasta este cacealmaua propagandei ruse, care, din păcate, a fost adoptată şi de unii dintre politicienii din America şi Europa, care încearcă să evite să ia decizii importante. Am spus-o de multe ori. O pot repeta. Nu cred că ameninţarea unei confruntări nucleare este reală”, a declarat Kasparov. El a atras atenţia că Vladimir Putin însuşi nu a spus niciodată clar că va folosi arma nucleară, ci a fost evaziv. În schimb, ameninţarea a fost repetată de multe ori de propaganda rusă.

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

Citește întreaga știre: Garry Kasparov crede că ameninţarea nucleară este o cacealma a propagandei ruse. În realitate, Putin nu vrea să supere China

Rusia a declarat luni că a capturat încă două sate din estul Ucrainei, deoarece forțele Moscovei au continuat să exercite presiune asupra armatei ucrainene aflată în dificultate. .În weekend, Rusia a revendicat alte două sate, relatează AFP.

Duminică, ministerul rus al apărării a anunțat că Spirne și Novooleksandrivka au fost capturate în estul regiunii Donețk și satul Stepova Novoselivka din nord-estul regiunii Harkiv.

Totuși, Statul Major al Ucrainei a recunoscut că în apropierea satelor au loc „lupte grele”, dar nu a admis nicio pierdere teritorială.

Spirne este situat în estul regiunii Donețk, în apropierea graniței cu regiunea Lugansk a Ucrainei, în timp ce Novooleksandrivka se află la aproximativ 130 km la vest.

Moscova a anunțat capturarea unei localități din estul Ucrainei aproape în fiecare săptămână în această vară.

Stepova Novoselivka se află la sud-est de orașul Kupiansk, unde Rusia a fost, de asemenea, în avans de luni de zile. Forțele ruse au luat Kupiansk la începutul ofensivei din 2022, dar forțele ucrainene au recâștigat orașul câteva luni mai târziu.

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

Citește mai multe: Rusia revendică ocuparea altor 4 sate în regiunea Harkov

Cu toate că locuiește în estul Ucrainei, o regiune devastată de lupte, Galina Poroșina a fost scutită mult timp de război. Orașul său, Torețk, este amplasat într-un sector al frontului care era relativ liniștit până de curând. Însă, de la începutul lunii trecute, rachetele și bombele rusești au căzut necontenit, dând peste cap viața ei și a altor locuitori, relatează AFP.

Astăzi, Galina este nevoită să se adapteze la o viață fără apă curentă și electricitate. Ea învață totodată să trăiască ascunsă în subsolul casei sale pentru a evita bombele. „Apa a dispărut, este incomod, dar ne-am obișnuit”, mărturisește această fostă educatoare în vârstă de 63 de ani.

Orașul minier Torețk este situat la 40 de kilometri nord de marele oraș ocupat de ruși Donețk și la mai puțin de 5 kilometri de linia frontului, unde invadatorii ruși încearcă să avanseze.

Citește mai multe: Bombele glisante aruncate de ruși transformă Torețk într-un „oraș al morții” | VIDEO

01 iul. - Acum 5 luni

01-07-2024

Kremlinul se declară îngrijorat de informaţiile potrivit cărora Ucraina îşi consolidează frontiera cu Belarus

Recomandări

Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor

Kremlinul a declarat luni că un raport militar belarus potrivit căruia Ucraina a mutat mai multe trupe, arme şi echipamente militare în regiunea sa nordică Jîtomîr, care se învecinează cu Belarusul, este un motiv de îngrijorare, relatează Reuters.

Ministerul belarus al Apărării a susţinut sâmbătă că Ucraina îşi consolidează forţele la graniţă. Un purtător de cuvânt al serviciului ucrainean de pază a frontierelor a declarat luni că astfel de declaraţii fac parte dintr-o „operaţiune de propagandă” susţinută de Rusia, iar Kievul îşi menţine forţele în apropierea frontierei cu Belarus pentru a preveni orice provocări.

Citeşte întreaga ştire: Kremlinul se declară îngrijorat de informaţiile potrivit cărora Ucraina îşi consolidează frontiera cu Belarus

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat într-un interviu pentru publicația The Philadelphia Inquirer că, în acest moment, Statele Unite nu sunt pregătite să invite Ucraina să adere la NATO, relatează luni, 1 iulie, The Kyiv Independent.

Mai multe detalii: „Statele Unite nu văd Ucraina în NATO astăzi”, spune Volodimir Zelenski

Bombele glisante folosite de armata rusă pentru a transforma orașele ucrainene în moloz au căzut și pe propriul teritoriu, cel mai probabil din cauza unor defecțiuni ale sistemelor de ghidare, dezvăluie un document intern consultat de The Washington Post (WaPo).

Potrivit documentului, cel puțin 38 de bombe glisante s-au prăbușit în regiunea Belgorod, la granița cu Ucraina, între aprilie 2023 și aprilie 2024.

Majoritatea bombelor au fost descoperite de civili – pădurari, fermieri sau localnici. În cele mai multe cazuri, Ministerul rus al Apărării nu a știut când au fost lansate, ceea ce indică faptul că unele dintre ele ar fi putut fi acolo chiar de câteva zile.

Cel puțin patru bombe au căzut asupra orașului Belgorod, centrul administrativ al regiunii cu același nume. Altele șapte au fost găsite în suburbiile din jur. Cele mai multe, 11, au căzut în districtul Graivoron, situat la granița cu Ucraina, iar unele dintre ele nu au putut fi recuperate din cauza „situației operaționale dificile”.

Documentul, interceptat de serviciile secrete ucrainene și transmis către WaPo, conține o listă a intervențiilor de curățare și evacuare în urma căderilor de bombe. Lista respectivă a fost întocmită cel mai probabil de Departamentul pentru Situații de Urgență al orașului Belgorod.

Mai multe detalii aici: Zeci de bombe glisante au căzut în teritoriul Rusiei: unele dintre incidente, soldate cu morți și distrugeri

Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunțat luni, 1 iulie, destructurarea unui grup de „provocatori” care intenționa să organizeze revolte la Kiev și să ocupe Parlamentul, relatează Ukrainska Pravda.

„Potrivit informațiilor preliminare, grupul era condus de cofondatorul unei organizații publice care este cunoscută încă din 2015 pentru acțiunile sale antiucrainene. Sub pretextul organizării unei așa-zise «adunări», intrușii plănuiau să anunțe «înlăturarea de la putere» a actualei conduceri politico-militare a Ucrainei. Apoi au sperat să ocupe clădirea Radei Supreme a Ucrainei și să-i blocheze activitatea”, transmite SBU, potrivit sursei citate.

Suspecții sunt acuzați că și-au propus să adune oamenii la un miting prezentat drept pașnic pentru a-și pune în aplicare planul.

Mai multe detalii aici: Mai mulți suspecți arestați pentru că pregăteau revolte la Kiev și ocuparea Parlamentului ucrainean

Soldații ruși sunt acuzați că au răpit-o pe jurnalista Jana Kiseleva, din Kahovka, care este dată dispărută de câteva zile, relatează publicația ucraineană Zerkalo Nedeli.

Potrivit unui consilier municipal, membru al partidului „În slujba poporului”, jurnalista Jana Kiseleva, angajată a publicației „Kahovskaia zaria”, a fost răpită din propriul apartament, pe 27 iunie, și de atunci nu se știe nimic despre ea.

Jurnalista, în vârstă de 56 de ani, a fost răpită pentru prima dată de armata rusă în septembrie 2022. Ea a reapărut după o lună, după ce a fost ținută într-un subsol din orașul Nova Kahovka.

Cel puțin șapte persoane, printre care un adolescent de 15 ani, au fost rănite în urma unui atac cu o rachetă balistică efectuat de ruși în noaptea de duminică spre luni în orașul Dnipro, a anunțat guvernatorul regiunii Dnipropetrovsk, Serhii Lîsak.

Atacul s-a soldat totodată cu avarierea unor case, unui magazin și unor mașini.

Autoritățile ucrainene au deschis un dosar penal pentru încălcarea legilor războiului, transmite Ukrainska Pravda.

Ministerul rus al Apărării a susținut luni dimineață că a doborât 36 de drone lansate de ucraineni în noaptea de duminică spre luni.

Potrivit Moscovei, 16 drone au fost doborâte în regiunea Briansk și câte nouă în regiunile Kursk și Belgorod. Toate cele trei regiuni se află la granița cu Ucraina.

Cu toate acestea, guvernatorul interimar al Kurskului, Aleksei Smirnov, a spus că doar șapte drone ar fi fost doborâte în regiunea sa.

Guvernatorul regiunii Belgorod, Veaceslav Gladkov, a anunțat despre un atac cu drone asupra districtului Graivoronski.

Potrivit acestuia, liniile electrice au fost avariate, ceea ce a dus la întreruperea furnizării de curent electric în câteva localități.

Armata rusă a pierdut, în iunie, trei avioane militare, 352 de tancuri, 58 de sisteme de apărare aeriană și peste 33.700 de soldați, susține Statul Major al Ucrainei.

Armata ucraineană a lovit peste 330 de zone de concentrare de soldați inamici și echipamente militare, cinci baze și 20 de depozite de muniții, relatează The Kyiv Independent.

O persoană a fost ucisă şi altele nouă, între care un bebeluş, au fost rănite duminică într-un atac efectuat de ruși asupra unui oficiu poştal din Harkov (nord-est), al doilea oraş ca mărime din Ucraina, au anunţat autorităţile locale.

„Nouă persoane au fost rănite. Printre ele, un copil de opt luni şi o femeie, ceilalţi sunt bărbaţi. Un bărbat, un angajat al oficiului poştal, a fost ucis”, a declarat guvernatorul regiunii Harkov, Oleh Sînehubov, pe Telegram.

Potrivit acestuia, atacul a fost efectuat cu ajutorul unei bombe glisante, un tip de armă foarte distructivă şi din ce în ce mai folosită de către forţele ruse.

Oraşul Harkov este vizat în mod constant de trupele ruse care au lansat la 10 mai o ofensiva terestră în regiunea sa, relatează AFP, potrivit Agerpres.

Șeful Statului Major al Armatei din Belarus, Pavel Muraveiko, a transmis că țara va folosi arme nucleare tactice dacă „suveranitatea” și „independența” îi sunt amenințate, relatează agenția de stat din Belarus BELTA.

„Unul dintre ultimele argumente și teze care acționează ca un factor de descurajare este revenirea armelor nucleare nestrategice pe teritoriul țării noastre. Am învățat cum să folosim aceste arme. Suntem capabili să facem asta. Și puteți sta liniștiți: vom face asta dacă suveranitatea și independența țării noastre vor fi amenințate”, a declarat Pavel Muraveiko.

Vezi rezultatele alegerilor prezidențiale – turul 1 și află când este turul al doilea al votului pentru președinție!  

Urmărește-ne pe Google News