Locuitorii din Harkov sfidează amenințarea ofensivei forțelor rusești: „Nu există panică, nimeni nu fuge”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
La 50 de kilometri spre nord, forțele rusești invadează din nou. Dar în Harkov, al doilea oraș ca mărime din Ucraina, viața continuă sub amenințarea atacurilor rusești, relatează CNN. Nimeni nu se teme.
Cuprins:
În barul Che de pe strada Sumska, tinerele sosesc în grupuri de câte două sau trei și sunt îmbrăcate elegant și modern. „We are all 1654” scrie pe perete și pe pliculețele de zahăr, o referire la anul în care a fost fondat orașul. Ultimii doi ani au fost printre cei mai grei.
Vizavi de Che se află sediul guvernului regional. La 1 martie 2022, a șasea zi a războiului din Rusia, camerele de supraveghere au surprins momentul în care a fost lovit de două rachete.
Astăzi, ferestrele sunt acoperite cu scânduri, dar exteriorul este într-o stare surprinzător de bună. Pe fațadă este atârnat un poster uriaș cu mesaje pe care le cunosc toți ucrainenii: „Continuați să luptați - veți învinge cu siguranță! Dumnezeu vă ajută în lupta voastră! Căci faima și libertatea mărșăluiesc cu voi. Și dreptatea e de partea voastră!”
Omul de afaceri și filantropul Iuri Sapronov se află în fața unei cafenele. Tocmai fusese informat de soldații de la graniță despre situația de pe câmpul de luptă. Veștile nu sunt bune. Rușii au reușit să pătrundă în două zone. Sapronov explică însă cât de departe trebuie să avanseze Rusia pentru ca trupele sale să lovească orașul. Este încrezător că nu vor reuși, deoarece Ucraina a mutat brigăzi cu experiență de luptă pentru a apăra aceste poziții.
Nu că acest lucru va împiedica Rusia să trimită rachete S-300 și bombe aeriene ghidate spre Harkov. Cele mai rapide dintre ele vor lovi la un minut de la lansare, atât de aproape este orașul de Rusia. „Genocidul de zi cu zi”, spune Sapronov.
Născut în Kaliningrad, bărbatul se declară ucrainean
Omul de afaceri s-a născut în Kaliningrad, acum parte a Rusiei, pe atunci parte a Uniunii Sovietice, în urmă cu mai bine de 60 de ani. Tatăl său a fost în forțele aeriene sovietice și când a venit momentul să treacă în rezervă, i s-a spus că se poate muta cu familia unde dorește.
A ales Harkov pentru universitățile sale, pentru a le oferi lui Iuri și surorii sale un loc bun pentru a studia.
Sapronov a devenit om de afaceri după ce și-a abandonat slujba de profesor de chimie în haosul provocat de destrămarea Uniunii Sovietice. El a făcut comerț cu metale, petrol și computere, înainte de a se îndrepta mai târziu către construcții. „Banii erau la picioarele mele în acea perioadă”, spune el.
Acum este foarte diferit. Afacerile sale s-au închis. În schimb, strânge bani pentru armată și contribuie și el cu tot ce poate. Orice, de la drone la generatoare sau autovehicule. Brigăzile locale îi spun de ce au nevoie; el plătește o parte din ele și obține finanțare pentru restul.
Deși ar fi putut să plece din țară sau măcar să se mute într-o parte mai liniștită a Ucrainei, bărbatul spune că a ales să rămână în Harkov. „În pașaportul meu este scris că am naționalitate rusă. Dar eu nu sunt rus, sunt ucrainean", spune Sapronov.
„Munca mea pe acest pământ nu s-a terminat”
Nici Olha Sokolenko nu este originară din Harkov. Manager al unui hotel din localitate, femeia a venit în oraș din Kiev, în urmă cu 15 ani.
Pe 30 decembrie anul trecut, ea își conducea echipa de la Kharkiv Palace Hotel, pregătindu-se pentru o petrecere de Revelion, care avea loc a doua zi. La ora 19.00, o rachetă rusească s-a prăbușit în centrul de fitness al clădirii, la etajul 11, explodând trei etaje mai jos.
Cincisprezece camere erau ocupate în momentul atacului, toate la etajele inferioare. Aproximativ 20 de angajați erau de serviciu. În mod remarcabil, nimeni nu a fost ucis și doar o singură persoană a fost rănită și a avut nevoie de tratament.
Olha însăși a fost printre cei mai norocoși. Ea se afla chiar la etajul 11 în momentul în care racheta a lovit, dar pe partea cealaltă a clădirii. „Se pare că munca mea pe acest pământ nu s-a terminat”, spune ea.
Totuși, nu va uita niciodată acel moment, mai ales sunetul loviturii rachetei. „Teribil, ca un fulger foarte puternic”, își amintește ea.
Abia câteva ore mai târziu, salvatorii i-au recuperat telefonul, acoperit de praf, dar care încă funcționa. Erau o mulțime de apeluri pierdute, nu doar de la prieteni și familie, ci și de la oameni din întreaga lume, foști oaspeți ai hotelului care voiau să se asigure că este bine.
Rușii au lovit clădirea, spune ea, deoarece au susținut că înăuntru se luau decizii importante. De fapt, spune Olha, în clădire se aflau doar civili - majoritatea jurnaliști și oameni care se pregăteau să sărbătorească Anul Nou cu familiile lor.
„Acest hotel a fost munca mea de o viață”, spune ea. „Pacea va veni, iar oaspeții se vor întoarce la Harkov”.
Actorii joacă la subsol
Piesele teatrului de stat din Harkov ar trebui să joace în fața a 900 de oameni. Acum, actorii își interpretează rolurile într-un subsol, unde este suficient spațiu doar pentru șase rânduri de spectatori. De la începutul anului, a devenit una dintre cele câteva instituții ale orașului forțate să se ascundă în subteran din cauza războiului. Și școlile se mută încet-încet în subteran.
Producțiile mari, cu distribuții mari, sunt imposibile într-un spațiu atât de mic, spune regizoarea Oksana Stetsenko. Dar cel puțin nu mai sunt nevoiți să întrerupă spectacolul și să iasă din clădire de fiecare dată când sună sirenele.
„Trebuie să ne adaptăm, dar să ne facem în continuare treaba. Trebuie să ne facem treaba", spune Stetsenko.
Ea a ales piesa „Suicidul singurătății”, scrisă de dramaturgul ucrainean Neda Nezhdana, pentru că este vorba despre oameni care fac alegeri.
„Suntem cu toții oameni.” Ea se gândește și la soldați: „Există oameni pe front. Un om face propria alegere, gândește, trage concluzii și își spune: Vreau lucruri frumoase, vreau pace, vreau bunăstare pentru familia mea, pentru copiii mei.”
Pentru Igor Terekov, primarul orașului Harkov, un lucru este mai important decât orice altceva: oamenii din orașul său rămân pe loc. Rusia nu îi va alunga.
„După cum putem vedea [astăzi], agresorii ruși și-au intensificat acțiunile la graniță în mai multe direcții […] Dar, în ciuda a tot ceea ce se întâmplă, se vede că orașul este viu, că nimeni nu fuge”, spune Terekov. „Acesta este cel mai important lucru. Nu există panică”.
Oleh Syniehubov, şeful administraţiei militare regionale din Harkov, a declarat vineri într-o postare pe Telegram că districtul a fost lovit de două ori de bombe aeriene ghidate.
Trandafir 19.05.2024, 18:45
Un popor eroic. Toata stima !