Experienţa ultimilor ani le-a arătat bancherilor că până şi clienţii cu salarii foarte bune riscă să-şi piardă locul de muncă dacă firma la care lucrează are probleme financiare.
Aşa că obţinerea unui credit a devenit un ţel aproape de neatins pentru tot mai mulţi angajaţi români, din moment ce băncile se uită acum foarte atent la profitul şi la datoriile companiei la care lucrează.
Insolvenţe pe bandă rulantă
Orice datorie, cât de mică, te poate împiedica să iei împrumutul dorit, indiferent dacă te încadrezi cu salariul. Măsura de precauţie a băncilor e justificată: numai de la începutul anului au intrat în incapacitate de plată aproape 3.000 de firme, din cele circa un milion câte sunt active în ţară; de la declanşarea crizei peste 150.000 de societăţi nu şi-au mai putut plăti datoriile.
Şi nici angajaţii nu stau mai bine. Datele publicate de Banca Naţională arată că valoarea totală a restanţelor a urcat, în martie, la 11,5 miliarde de lei, numărul românilor care nu-şi plătesc la timp ratele depăşind 700.000.
Dacă drumul către bancă îţi este închis, pentru că figurezi în baza de date a rău-platnicilor sau firma la care lucrezi are datorii la stat, poţi apela la instituţiile financiare nonbancare (IFN - companii de leasing, credite de consum).
Costurile pentru un împrumut - obţinut chiar şi în două ore, doar cu buletinul - sunt însă înrobitoare. De exemplu, la un credit de 5.000 de lei, numai dobânda este de circa 3.000 de lei, iar dobânda anuală efectivă este de trei-patru ori mai mare decât la bănci.
În cazul restanţierilor, costurile totale sunt şi mai mari, având în vedere că modalitatea de comisionare diferă în funcţie de bonitatea fiecărui client.
Statul avea de recuperat, anul trecut, peste 1,4 miliarde de euro numai de la primii zece cei mai mari datornici.