Amit Zavery, director general și vicepreședinte al platformei Google Cloud, a declarat că această acțiune este singura modalitate de a pune capăt practicilor restrictive ale Microsoft. În cadrul unei conferințe de presă, el a subliniat că este esențial ca piața să fie echitabilă și să permită clienților să aleagă liber între diferite platforme cloud. Google susține că actualele condiții de licențiere ale Microsoft împiedică companiile europene să își transfere fluxurile de lucru de pe Azure către alte servicii cloud.
Mai specific, Google a explicat într-un comunicat că utilizatorii Windows Server de la Microsoft care doresc să își mute operațiunile pe alte platforme, cum ar fi Google Cloud sau Amazon Web Services, trebuie să suporte costuri extrem de mari, cu o majorare de preț de până la 400%. În plus, există și limitări legate de actualizările de securitate, ceea ce reprezintă o barieră semnificativă pentru companii. Google a depus oficial plângerea în seara zilei de marți, denunțând aceste practici ca fiind nejuste și anticoncurențiale.
Microsoft a primit o amendă de 561 de milioane de euro în 2013
Comisia Europeană, cunoscută pentru rolul său de supraveghere a concurenței în Uniunea Europeană, a sancționat deja Microsoft în trecut pentru practici similare. De asemenea, în iulie 2023, Comisia a deschis o investigație privind abuzul de poziție dominantă de către Microsoft, în special pentru a favoriza aplicația sa de videoconferințe, Teams, în detrimentul altor soluții similare. Această anchetă a dus la disocierea Teams de suita Office, însă Comisia a considerat măsurile Microsoft ca fiind insuficiente pentru a restaura concurența.
Deși Microsoft și-a exprimat dorința de a continua dialogul cu Bruxelles pentru a evita sancțiuni financiare majore, compania a fost deja amendată cu sume considerabile în trecut. De exemplu, în 2013, Microsoft a primit o amendă de 561 de milioane de euro pentru impunerea Internet Explorer ca browser implicit. La rândul său, Google a fost și el vizat de multiple sancțiuni în domeniul concurenței, cum ar fi amenda de 2,4 miliarde de euro validată în septembrie pentru abuz de poziție dominantă pe piața căutărilor online, potrivit AFP.