„Mai trăgeam o linie în ultima bancă”. Mărturiile a trei elevi de liceu care consumă droguri sub ochii părinților și ai profesorilor. Cum au acces minorii la substanțele interzise
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Vârsta consumatorilor de droguri a coborât până la 13 ani în România. Deși mai devreme, copiii români fumează tutun și beau alcool. Pentru a avea o imagine din interiorul fenomenului, reporterul Libertatea a vorbit cu trei elevi de liceu care consumă droguri. Cum au acces la substanțele interzise, de ce au ajuns să consume, câți bani cheltuie pe droguri și cum cred ei că-i afectează consumul?
Cuprins:
- „«Bă, uite, hai că am iarbă, hai să fumăm». Și am zis «Bun, ok, haide»”
- „Mă simțeam acceptat în grupuri în care nu mai fusesem până atunci”
- Ce efecte au iarba, metamfetaminele, cocaina
- A fumat etnobotanice prima dată într-un pelerinaj
- „Te simți că ești regele lumii, te simți că ești deasupra tuturor”
- Cum ajung minorii să aibă acces la droguri
- „Îmi place tot ce poate să mă facă cum aș vrea eu să fiu”
- Efectele: „Un prieten a început să audă voci”
- Consiliere în școli, nu teste antidrog
- Drogurile, „un fenomen alarmant”
*Numele celor trei elevi au fost schimbate, pentru a le proteja identitatea.
- Medicul specialist în toxicologie Radu Țincu a explicat, la Libertatea, efectele unora dintre cele mai populare droguri - canabis, etnobotanice, metamfetamine sau psihedelice.
- Psihoterapeutul Viorel Roman, de la Aliat, organizație neguvernamentală care se ocupă cu prevenirea și tratarea dependențelor, vorbește din experiența sa clinică despre motivația din spatele consumului de droguri la adolescenți.
- Dr. Florina Rad, medic-șef Secția Psihiatrie Pediatrică din cadrul Spitalului Clinic de Psihiatrie Prof. Dr. Alexandru Obregia, arată cum se instalează dependența la un adolescent.
Mihai, Andreea și Vlad nu au terminat încă liceul, dar au deja multe amintiri din această perioadă. Unele dintre ele includ „cuie” fumate după școală, „boabe” cumpărate din clubul Molotov din Vama Veche, linii trase pe nas în cluburi sau cartoane de LSD (Dietilamida acidului lisergic este un drog psihedelic semisintetic) puse sub limbă la festivaluri de muzică, alături de prietenii lor.
<strong>Toți trei au acceptat să vorbească despre experiențele lor, sub anonimat, prin intermediul aplicației Telegram, aceeași prin care au acces și la dealeri sau „cunoscuți” care le vând droguri. </strong>
Raportul Agenției Naționale Antidrog arată că 1 din 10 adolescenți a consumat droguri de-a lungul vieții și o treime dintre ei chiar în ultima lună. Cu toate acestea, în România nu există centre de dezintoxicare sau postcură (de reintegrare) oferite de stat pentru minorii dependenți. Singurele centre sunt înființate de ONG-uri.
Pandemia, problemele în familie, relația cu părinții, lipsa unui adult în viața lor, bullyingul, anxietatea socială, tulburările de comportament sunt factori care pot să ducă la consumul de droguri de la vârste fragede.
„Nu există o singură cauză, este un puzzle”, explică medicul Florina Rad, șef Psihiatrie Pediatrică din cadrul Spitalului de Psihiatrie Prof. Dr. Alexandru Obregia.
„«Bă, uite, hai că am iarbă, hai să fumăm». Și am zis «Bun, ok, haide»”
Mihai învață la un liceu cu profil tehnic, la „profesională”. Are 16 ani și prima oară a consumat droguri la 14 ani, când lucra în Vama Veche, la o tarabă unde vindea porumb. „Un amic de acolo mi-a spus într-o seară: «Bă, uite, hai că am iarbă, hai să fumăm». Și am zis «Ok, hai»”. După o lună de fumat canabis, a trecut la droguri „mai nașpa”, cocaină și metamfetamină.
Momentul în care un copil începe să consume, să dezvolte o dependență este și momentul în care dezvoltarea lui emoțională se blochează, explică Viorel Roman.
Consumul de droguri la adolescenți, dincolo de teribilismul specific vârstei, acoperă, de cele mai multe ori, alte probleme ale copilului, care n-au fost adresate de niciun adult din viața lui, fie părinți, medici sau profesori, spune psihoterapeutul de la clinica Aliat.
„Adicțiile mediază multe emoții negative și ajung să depășească de la anxietate la depresie. E nevoie de ajutor psihologic pentru a se maturiza emoțional. Dacă se maturizează, forța adicției poate să scadă”, explică psihologul.
„Mă simțeam acceptat în grupuri în care nu mai fusesem până atunci”
În ciuda multor efecte negative asupra corpului sau chiar a instalării dependenței, drogurile înseamnă pentru adolescenți o „acceptare socială”. Și pentru Mihai, lucrurile au pornit tot de aici:
„Mă simțeam acceptat în grupuri în care nu mai fusesem până atunci”.
„În momentul în care analizăm motivația adolescenților, identificăm foarte multe credințe false, cea mai întâlnită este că nu mi se poate întâmpla nimic”, explică dr. Florina Rad.
„Controlul cognitiv încă nu este pe deplin maturizat. Acele zone cerebrale care ar trebui să controleze impulsurile, să ne dea acest control pe care noi, adulții, mai mult sau mai puțin, îl avem, la adolescenți încă nu funcționează fiziologic”, mai spune medicul.
Iar drogurile sunt prezente în tot, de la muzică și cărți la filme sau seriale premiate la nivel internațional. Mihai menționează serialul Breaking Bad, vizionat de milioane de oameni din întreaga lume, în care personajele principale „gătesc” și consumă droguri (metamfetamine). „Mi se părea mare inginerie”, spune băiatul.
De la 14 la 16 ani a luat ocazional diverse droguri de mare risc: cocaină, metamfetamine, ketamină, ecstasy sau speed (amfetamine). Le procura de la „dealerii locali”. Dar nu a mai consumat droguri de mai bine de două luni. „O decizie luată în grupul de prieteni”, explică adolescentul.
Acum, spune: „Aș mai consuma doar psihedelice, doar ele mă mai fac să mă simt bine”.
Și asta pentru că dopamina, substanță care stimulează sistemul de recompensă din creier, nu mai poate fi obținută natural, ci doar prin substanțe din exterior, explică medicul Florina Rad.
„Ei nu mai pot fi recompensați prin lucruri obișnuite, de tipul am luat o notă bună”. Pentru că sistemul din creier nu mai reacționează, după ce a fost „bombardat cu substanțe”. Așa se instalează orice dependență, fie de droguri, de tutun, alcool, jocuri de noroc etc.
Ce efecte au iarba, metamfetaminele, cocaina
„Iarba” sau canabisul, drogul cu care încep cei mai mulți dintre consumatori, este „un drog natural”, explică medicul specializat în toxicologie Radu Țincu. Are efecte imediate: printre care „agitație psihomotorie, alte tulburări de comportament, agresivitate, o încredere exagerată în sine sau pot apărea chiar fenomene cardiovasculare”.
Atunci când canabisul este consumat în perioade lungi, mai ales de către adolescenți, poate să apară și „o scădere a capacității intelectuale”, întrucât „sistemul nervos central nu este definitivat”, explică medicul.
<strong>„Metamfetaminele produc o stimulare a sistemului nervos central cu efecte care pot duce până la convulsii și episoade psihotice acute cu halucinații și delir”, spune dr. Radu Țincu. </strong>
Și cocaina consumată în exces poate să aibă efecte fizice periculoase: „poate produce vasospasm cardiac, adică arterele care irigă inima se pot contracta și acest lucru să ducă la apariția unor fenomene asemănătoare infarctului miocardic”, adaugă specialistul.
A fumat etnobotanice prima dată într-un pelerinaj
David e un alt elev care consumă droguri. Nu e încă major, deși e în ultimul an de liceu și în al șaselea an de la primul fum de etnobotanice. S-a întâmplat prima dată în timp ce era pe munte, într-un pelerinaj „de creștini catolici”. Un băiat mai mare i-a dat și lui să încerce.
Etnobotanicele sau noile substanțe psihoactive sunt cunoscute ca „legale” și sunt substanțe de sinteză.
„Denumirea este însă înșelătoare, nu sunt nici legale, nici naturale. Sunt substanțe care stimulează sistemul nervos central. Asta înseamnă că produc neuroexcitație și acționează fie la nivelul unor receptori, fie la nivelul unor neurotransmițători excitatori din creier. Ele pot duce până la apariția convulsiilor sau a unor tulburări de ritm cardiac care pot pune în pericol viața”, explică medicul Țincu.
Consumate pe termen lung, pot avea ca efect „moartea celulelor nervoase” și „apariția unor tulburări psihiatrice care persistă pentru tot restul vieții”.
România s-a confruntat cu criza legalelor încă din 2008, când au apărut așa-zisele „magazine de vise”. Ulterior interzise prin lege, etnobotanicele au continuat să apară pe piață, să aibă prețuri mult mai accesibile decât drogurile clasice și să fie consumate în special de tineri. Raportul ANA indică o creștere alarmantă de noi substanţe psihoactive atât în rândul populaţiei generale, cât și al celei tinere. Cei mai mulți consumatori au între 15 și 34 de ani.
Multe dintre noile substanțe psihoactive nu pot fi identificate nici în laboratoarele toxicologice din țară, iar organizațiile internaționale atrag atenția că ele reprezintă un pericol constant cu posibile efecte fatale.
„Te simți că ești regele lumii, te simți că ești deasupra tuturor”
După acea primă experiență, David nu a mai fumat timp de doi ani nici tutun și nici substanțe interzise. A reînceput când „am încercat prima pastilă de ecstasy, în Vama Veche”. A luat-o de la „o persoană random, dintr-un club, din Molotov”.
„Ecstasy îți provoacă o stare euforică. Cumva, simți că ești regele lumii, că ești deasupra tuturor, că totul se mișcă foarte, foarte repede și nu realizezi că, de fapt, de-abia poți să vorbești”, povestește adolescentul.
David continuă să ia droguri împreună cu prietenii lui. Canabisul este cel mai frecvent drog consumat, în timp ce drogurile de mare risc se iau la petreceri rave (petrecere în cadrul căreia se pune muzică techno, n.r.). „La rave mergem de obicei o dată la două sau trei săptămâni”, spune el. Dar insistă să adauge: „unul dintre cele mai importante lucruri atunci când vrei să bagi droguri este să fii informat”.
Consumul de diferite substanțe concomitent este și mai periculos, explică medicul Țincu. Combinarea unor substanțe din aceeași categorie va determina o potențare a efectelor toxice.
Dar și combinarea de substanțe antagoniste, „adică dintre o substanță care produce excitația creierului cu una care inhibă sistemul nervos central, cum ar fi alcoolul, face ca dozele ce pot fi administrate să fie crescute foarte mult, astfel încât poate să apară toxicitate bruscă cu apariția stării de comă sau chiar a stopului cardiorespirator”.
Cum ajung minorii să aibă acces la droguri
După ani de consum, David nu-și mai cumpără drogurile așa cum o făcea înainte, de la „prieteni care și ei făceau rost de la alți prieteni”. Acum îi cunoaște pe dealeri.
Le dă un mesaj pe Telegram sau pe Wickr (rețea socială criptată care s-a închis recent, n.r.) și le face o vizită în „apartamentul lor secret”. Nu e secret, dar el spune că e mereu precaut.
Face o listă cu prețurile la care cumpără drogurile, într-un oraș mediu din România:
- canabisul se vinde în medie la 40-50 de lei per gram;
- LSD - 80 de lei per carton;
- ciuperci - în jur de 80 de lei pentru o porție;
- ecstasy, în jur de 50-60 de lei pentru „o boabă”;
- „alte boabe” cu concentrații de substanțe psihedelice mai mari - 70 de lei;
- cocaina costă între 400 și 500 de lei per gram.
Vara, în timpul festivalurilor de muzică, la care participă uneori ca voluntar, David susține că introduce drogurile în zona festivalului. Voluntarii nu sunt controlați la fel de strict precum ceilalți participanți. Când nu e voluntar, are alți prieteni care sunt și bagă ei drogurile.
În plus, minorii își cumpără droguri și de pe internet (darknet) sau se folosesc de rețetele de medicamente prescrise adulților din casă. Anul trecut, un farmacist de la Catena a fost arestat de DIICOT pentru că vindea către dealerii de droguri mii de comprimate de fentanil, oxicodonă, fiole de morfină şi de codeină, și medicamente expirate, colaborând cu un alt coleg.
„Îmi place tot ce poate să mă facă cum aș vrea eu să fiu”
Andreea avea 16 ani când a fumat prima dată iarbă. Se întâmpla acum doi ani. „Aveam niște prieteni mai mari puțin decât mine, tot din liceu. Și unul dintre ei consuma și vindea. De la el am luat primul fum”.
Pentru primele fumuri trase nu se cer bani, spune Andreea. „Am început să cumpăr de la el, să-mi cumpăr propriile mele grame. Le luam gata rulate de el, că nu știam să rulez. Le fumam pe unde apucam, chiar și acasă”.
Anturajul este, de cele mai multe ori, „prima sursă” pentru elevii care încep să consume droguri: colegi de clasă sau de școală. Andreea îi numește „elevi cu o reputație proastă”. Totuși, pentru a intra în aceste grupuri trebuie să „demonstrezi că ești de încredere”, povestește ea.
„Îi ziceam mamei mele că e ceva tutun mai scump - columbian - și e mai special”, povestește azi tânăra de 18 ani. Susține că mama ei a crezut-o. Nu știa cum miroase iarba.
A încercat și alte droguri mai puternice. „Toate într-un timp foarte scurt”.
„Îmi plac drogurile care îmi dau energie, cu care pot să mă simt bine, să nu mai am anxietate socială. Îmi place tot ce poate să mă facă cum aș vrea eu să fiu”, mai spune eleva.
Adolescenții nu consumă, în general, o singură substanță. Cele mai multe cazuri care ajung la Psihiatrie Pediatrică la Obregia sunt minori care consumă mai multe substanțe. „Și de foarte multe ori recurg la aceste substanțe noi pe care deseori nu le putem identifica pentru că încă nu știm exact ce conțin”, explică și șefa Psihiatriei Pediatrice de la Spitalul Obregia.
Efectele: „Un prieten a început să audă voci”
Depresia, sevrajul, paranoia sunt o parte din efectele care apar după consumul de droguri.
Andreea a resimțit, de mai multe ori, și efectele adverse ale drogurilor. „După ce iau boabe vine starea aia în care mi se duce toată fericirea din corp. Nu mai am niciun pic de energie. Chiar mă simt mult mai rău decât înainte să consum”.
Consumatorii de droguri vorbesc uneori despre „tripuri” - senzații pe care le au ca efecte de la droguri. David își numește tripurile ca fiind „filme spirituale, care-l leagă de divinitate”. Mihai își amintește „tripurile nasoale”.
„Ultima oară când am fumat cocaină, am văzut un câine negru care ieșea de sub o mașină și eu credeam că e un personaj dintr-un film horror”. Și el s-a confruntat cu episoade de sevraj: „Eram foarte recalcitrant. Mă enervam dacă-mi zicea cineva «Dă-te mai așa»”.
Iar o stare de permanentă teamă îi însoțește pe toți trei atunci când transportă substanțe sau când merg la petreceri. Și pierderile de memorie i-au speriat pe unii dintre ei. Este și motivul pentru care Mihai s-a lăsat de droguri. Nu voia să-i fie afectată sănătatea și mai tare.
A văzut la alții din jurul lui: „Un prieten a început să audă voci”.
Cu cât vârsta este mai mică și cu cât stimulul este mai constant, mai frecvent prezent în viață, cu atât poate să aibă repercusiuni mai importante.
Când i-am întrebat despre accidentul de la 2 Mai, în care tânărul Vlad Pascu, aflat sub influența drogurilor, a intrat cu mașina într-un grup de opt tineri, omorând doi dintre ei, Mihai a răspuns sigur pe el:
„Eu n-aș fi făcut niciodată așa ceva pentru că mereu am avut grijă să nu pun viața altora în pericol - pe lângă faptul că îmi pun propriul corp, consumând”.
Consiliere în școli, nu teste antidrog
La școală însă a mers sub influența substanțelor. Ba chiar a „tras o linie în ultima bancă”. Dar nici profesorii, nici colegii nu și-ar fi dat seama că „sunt mai mult decât obosiți”.
Testarea antidrog în școli, propusă la un moment dat de autorități, nu este privită cu încredere de elevi. Dar nici profesorii sau părinții nu s-au arătat foarte deschiși ideii. Exemplele altor țări europene au demonstrat că astfel de măsuri nu produc rezultatele scontate.
Mihai propune o alternativă: consiliere cu elevii consumatori, fără ca părinții lor să știe. „Majoritatea ne ascundem de părinții noștri, ar trebui să fie adoptate soluții fără ca ei să știe”.
Adolescenții care consumă droguri se feresc, în general, să discute cu părinții lor despre asta, de teamă că vor fi pedepsiți, că li se vor lua recompensele sau pur și simplu neînțeleși, explică medicul Florina Rad. Însă sprijinul familiei este vital pentru ca un copil să se lase de droguri.
Drogurile, „un fenomen alarmant”
Drogurile au fost anul trecut un subiect pe agenda publică, în special după accidentul din stațiunea 2 Mai. Ministrul de interne, Cătălin Predoiu, a propus testarea antidrog a elevilor în școli, în timp ce Consiliul Suprem de Apărare a Țării a transmis că drogurile „prejudiciază securitatea națională”. Și ministrul justiției a declarat că „sunt milioane de consumatori de droguri în România”. În discursul din prima zi de școală, Iohannis a spus despre consumul de droguri că „este un fenomen alarmant”. Tot în vara anului trecut, opt inculpați au fost trimiși în judecată în cel mai mare dosar de droguri din școli, „Medusa”. Printre ei, și un minor.
311 minori au fost internați pentru dependențe la Spitalul Obregia în 2023, potrivit datelor oferite către Libertatea și Europa Liberă. Cu toate acestea, până acum nu s-au luat măsuri concrete care să prevină consumul de droguri. CSAT a decis în ședință că se vor elimina lacunele legislative de interpretare speculativă a prevederilor legale, că se va extinde accesul la tratament și la serviciile pentru recuperare și că se va implementa Planul Național Cadru de Acțiune privind siguranța școlară, un mecanism din strategia de combatere a drogurilor.
Frumosul1 11.01.2024, 09:25
Drogurile Sint un fenomen care trebuie stopat se nenorocesc singuri cu aceste substanțe
traianberchiu 11.01.2024, 09:31
Din pacate, tot mai multi tineri consuma droguri de la o varsta frageda. In primul rand, parintii sunt vinovati, deoarece nu urmaresc si nu educa copii explicandu-le pericolul la care se expun. In al doilea rand, si scoala trebuie sa se implice mai mult.
durban22 11.01.2024, 09:51
Consilierea in scoli este buna, nimeni nu spune, insa primordial pentru toata lumea este prinderea si eliminarea retelelor de dealeri de droguri, pentru ca acestia reprezinta focarul care trebuie starpit din radacina ...
Ana.m. 11.01.2024, 10:06
drogurile ar trebui interzise, distrug vieți...
Shushu12 11.01.2024, 10:21
doamne fereste de asa ceva...