Mâncată De Rugină, Pasarela Ce Leagă Cartierele Giulești și Grivița Este Folosită Zilnic De Mii De Persoane: „Ți-e Frică Să Urci Pe Ea, Dar E Utilă”

„Fac drumul ăsta de peste 50 de ani. Eu stau colea pe Giulești și ca să ajung repede pe Grivița, tai pasarela asta și în cinci minute ajung unde am treabă. Chiar dacă e vai mama ei și tremură din toate încheieturile, ne facem treaba cu ea. Plus că e un băruțel mic pe Grivița, unde mai beau o bere cu băieții mei din cartier”.

Nea Emiluț e taximetrist în Giulești, iar toată viața și-a petrecut-o lângă șinele de cale ferată. „De când mă știu am trăit cu trenu-n casă”, spune râzând.

Stă pe Calea Giulești, dar fratele său locuiește pe Calea Griviței. Iar pasarela pietonală e cea mai rapidă cale pentru a ajunge dintr-un cartier în altul, fără să fie nevoit să piardă juma de ceas în trafic.

Bogdan Popa e prietenul de-o viață al lui Emiluț. „Când eram copii, fugeam din Grivița și mergeam pe terenurile de zgură din Giulești. Jucam fotbal de dimineață până seara, veneam acasă murdari ca porcii”, își amintește.

Uitată de autorități

Mâncată de rugină, pasarela ce leagă cartierele Giulești și Grivița este folosită zilnic de mii de persoane: „Ți-e frică să urci pe ea, dar e utilă” — Foto: Vlad Chirea / Libertatea

Recomandări

Măriuţa Nistor, jurnalista care a investigat sub acoperire mecanismul de tulburare a democrației cu bani de la Moscova: „M-am infiltrat printre robiȘORi” | Interviu

„Pasarela arăta bine când comunismul era în floare, totul era frumos, arătos, că dacă venea tovarășul în control, era belea mare de tot. Acum au lăsat-o baltă și e vai de mama ei. Ți-e frică să urci pe ea, se bălăngăne. Dar asta e, n-avem ce face, o folosim că e extrem de utilă”, mai spune.

Podul metalic e folosit și acum de mii de persoane zilnic. Are 200 de metri și este cea mai lungă pasarelă peste calea ferată care există în România. Dar arată deplorabil.

E mâncată de rugină, cu tabla ruptă. Chiar și gardurile care transformaseră pasarela într-o cușcă pentru a împiedica salturile în gol sunt rupte și degradate serios. De ani și ani nu s-a mai investit niciun ban în modernizarea ei.

Concursuri de ciclism pe pasarelă

Conform informațiilor disponibile, pasarela pietonală a fost inaugurată undeva între 1925 și 1927. Există puține fotografii vechi cu pasarela, iar în presa vremii nu există absolut deloc informații despre inaugurare sau detalii de construcție. Prima imagine disponibilă datează din 1927.

Recomandări

Florina Presadă, fostă directoare ACCEPT: „Dacă vedem tineri care se duc spre extremism, este pentru că au fost lăsați de izbeliște de către celelalte partide”

Abia în anii ’50 au apărut unele însemnări despre pasarelă și doar când cei de la CFR aveau lucrări de mentenanță la șine și anunțau asta în ziarele vremii.

Detalii mai apar în anul 1951, atunci când a avut loc un concurs de ciclism în București, iar una dintre probe se desfășura peste podul de fier.

„Traseul concursului măsoară 24 de kilometri la băieţi şi cuprinde aproximativ 7 kilometri de alergare pe jos şi numeroase obstacole naturale (arătură, gropi, teren nisipos). Traseul concursului la fete este de 10-12 km. şi cuprinde, de asemenea, numeroase obstacole”, nota presa vremii.

A supraviețuit bombardamentului din 1944

Pasarela inaugurată la finele anilor ’20 a supraviețuit bombardamentului asupra Bucureștiului. 350 de avioane anglo-americane au fost trimise să bombardeze Capitala pe 4 aprilie 1944.

Istoricul Stelian Tănase spunea, într-o declarație pentru Fanatik, că „obiectivele strategice pe care aveau ordin să le atace erau Gara de Nord, Atelierele CFR Grivița, Triajul și Depoul de vagoane. România era atunci principalul producător de petrol al Europei și de aici plecau vagoanele-cisternă către Germania”.

Recomandări

Exclusiv în limba română, în Libertatea, fragmente din cea mai așteptată carte a anului la nivel internațional, „Patriot”, memoriile lui Aleksei Navalnîi

Bombardamentul de atunci asupra Bucureștiului a durat aproape două ore. Gara de Nord a fost lovită de șase ori, Gara Băneasa, de patru, iar Gara Chitila, de opt. „Pe lângă morți și răniți, au fost distruse 2.800 de locuințe. Calea Griviței, de exemplu, a fost grav afectată de bombardament”, mai spune Tănase.

Atracție pentru pasionații de fotografie

Podul Grant și pasarela Grivița au scăpat neatinse, dar forma de atunci a pasarelei nu mai există.

La începutul anilor ’80 a fost ridicată actuala pasarelă, care în prezent e locul de adunare și al celor pasionați de fotografie.

Apusul văzut de sus sau pozele de la înălțime cu trenurile ce intră sau pleacă din Gara de Nord sunt atracția principală.

CFR susține că o va expertiza și reabilita

Într-un răspuns pentru Libertatea, Compania Naţională de Căi Ferate „CFR” susține că are „în derulare elaborarea studiului de fezabilitate necesar modernizării liniilor și instalațiilor din Complexul Feroviar București, în cadrul căruia este inclusă și pasarela pietonală care face legătura între Calea Griviței și Calea Giulești, pentru expertizare și reabilitare”.

Contractul are valoarea totală de 20,7 milioane de ei, fără TVA și a fost semnat la data de 19 aprilie 2022, durata fiind de 21 de luni. Sursa de finanțare este asigurată din Fondul de Coeziune prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei – CEF Sector Transport, în procent de 85% din valoarea eligibilă, iar restul sumei va fi suportat de la bugetul de stat.

Conform răspunsului, obiectivele specifice ale investiției sunt:

îmbunătățirea condițiilor de călătorie și de siguranță a circulației feroviare la nivelul Complexului Feroviar București
eficientizarea managementului traficului pentru transportul de mărfuri la nivelul rețelei feroviare naționale
prezentarea unei alternative competitive pentru transportul urban între diferitele zone ale regiunii București-Ilfov
decongestionarea traficului rutier în Municipiul București și implicit reducerea factorului poluant.