Marea insulă de gunoi din Pacific a devenit atât de mare, încât pe ea s-a dezvoltat un întreg ecosistem

Cei care au atras atenția asupra fenomenului sunt autorii unui studiu publicat luni în revista Nature Ecology & Evolution, din care reiese că zeci de specii de organisme nevertebrate de coastă au reușit să supraviețuiască și să se reproducă pe gunoaiele de plastic care plutesc în ocean.

Practic, cercetătorii au ajuns la concluzia că poluarea cu plastic poate duce la apariția de noi ecosisteme plutitoare incluzând specii care, în mod normal, nu pot să supraviețuiască în largul oceanului.

Oamenii de știință explică faptul că, spre deosebire de materialele organice care se descompun într-un interval de câteva luni sau ani, cele din plastic plutesc în oceane pentru mult mai mult timp, ceea ce le permite viețuitoarelor să supraviețuiască și chiar să se reproducă pe suprafața acestora.

„A fost surprinzător să vedem cât de frecvente erau speciile de coastă. Acestea se aflau pe 70% din resturile pe care le-am găsit”, a declarat pentru CNN Linsey Haram, cercetător științific la Institutul Național pentru Alimentație și Agricultură și autorul principal al studiului.

Cele aproape 500 de organisme reprezintă 46 de specii diferite, dintre care 80% se găseau în mod normal în habitatele de coastă.

„Un procent destul de mare din diversitatea pe care am găsit-o erau specii de coastă și nu speciile pelagice native din largul oceanului pe care ne așteptam în mare parte să le găsim”, a precizat Haram.

Cercetătoarea a adăugat că pe insula de gunoi au fost indentificate și specii oceanice, explicând că „pe două treimi din resturi, am găsit ambele comunități, concurând pentru spațiu, dar foarte probabil interacționând în alte moduri”.

Linsey Haram subliniază că încă nu sunt înțelese pe deplin consecințele deplasării noilor specii în zonele îndepărtate ale oceanului.

Ea vorbește despre o posibilă „competiție” pentru spațiu între specii, pentru că acesta este limitat în largul oceanului. De asemenea, „există probabil o competiție pentru resursele alimentare – dar este posibil ca ele să se mănânce și între ele”.

„Este greu de știut exact ce se întâmplă, dar am văzut dovezi că unele dintre anemonele de coastă mănâncă specii din largul oceanului, așa că știm că există o anumită prădare între cele două comunități”, a mai spus Haram.

De asemenea, este încă neclar cum ajung viețuitoarele în largul oceanului și cum supraviețuiesc acolo.

Ce este Marea insulă de gunoi din Pacific

Marea insulă de gunoi din Pacific are o suprafață de două ori mai mare decât statul american Texas și este cea mai mare acumulare de plastic oceanic din lume.

Zona este delimitată de cel mai mare dintre cei cinci uriași curenți circulari din oceanele lumii și care atrage gunoaiele spre centru, creând un vortex de gunoi.

Matthias Egger, șeful departamentului de mediu și afaceri sociale de la The Ocean Cleanup, o organizație non-profit care dezvoltă tehnologii pentru curățarea oceanelor de plastic, a precizat că este o greșeală să ca Marea insulă de gunoi din Pacific să fie considerată o insulă compactă.

„Dacă ești acolo, ceea ce vezi este doar un ocean albastru imaculat. Te poți gândi la el ca la cerul nopții. Dacă te uiți noaptea în sus și vezi toate acele puncte albe, asta este în esență ceea ce vezi în zona de gunoi. Nu este atât de dens, dar sunt foarte multe acolo, începi să vezi din ce în ce mai mult plastic cu cât privești mai mult timp”, a explicat Egger.

Potrivit Programului Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), la nivel mondial se produc aproximativ 460 de milioane de tone de plastic pe an, cifră care – în lipsa unor măsuri urgente – se va tripla până în 2060. La nivel mondial, doar aproximativ 9% din deșeurile de plastic sunt reciclate, potrivit UNEP, iar până la 22% din toate deșeurile de plastic sunt gestionate necorespunzător și sfârșesc ca deșeuri, iar cantități mari ajung în oceane.

Oamenii de știință au avertizat că, începând din 2005, s-a înregistrat o creștere „rapidă și fără precedent” a poluării cu plastic a oceanelor.

Anul trecut, Adunarea ONU pentru Mediu a adoptat o rezoluție istorică pentru a pune capăt poluării cu plastic și pentru a crea primul tratat global din lume privind poluarea cu plastic până în 2024 – un acord obligatoriu din punct de vedere juridic care ar aborda întregul ciclu de viață al plasticului, de la producție și proiectare până la eliminarea acestuia.

Foto: Hepta

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE