Măsurile din pachetele 1 și 2 ar putea fi anulate de amenda de minimum un miliard de euro pe care România o va plăti Comisiei Europene, spune Bogdan Ivan
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
România se află în negocieri cruciale cu Comisia Europeană pentru a amâna închiderea centralelor pe cărbune, cel puțin pentru iarna aceasta. Potrivit ministrului Energiei, Bogdan-Gruia Ivan, țara noastră riscă să se confrunte cu un deficit masiv de energie în cazul închiderii acestor centrale. Economedia relatează că ministrul va pleca marți la Bruxelles pentru o „negociere oarecum finală”.
Cuprins:
- România luptă pentru amânarea închiderii centralelor pe cărbune
- România poate fi amendată cu cel puțin un miliard de euro de CE
- Ce înseamnă închiderea termocentralelor pe cărbune pentru România
- Craiova ar putea rămâne fără încălzire și apă caldă de la 1 ianuarie 2026
- Proiecte alternative în desfășurare pentru producția de energie
- Obiectivele României pentru stocarea energiei electrice
România luptă pentru amânarea închiderii centralelor pe cărbune
Situația este critică, iar România trebuie să aibă o poziție clară până vineri privind Jalonul 119 din PNRR, care vizează închiderea centralelor pe cărbune.
„Timp de 2 ani şi jumătate pentru Comisia Europeană a fost tabu, nu au fost dispuşi să redeschidă acest dosar. Au fost dispuşi să redeschidă acum o lună de zile după ce am prezentat un studiu de adecvanţă făcut de colegii de la Transelectrica, în care erau patru scenarii, iar unul dintre ele arăta clar că, în anumite condiţii, în lipsa grupurilor pe cărbune de la CE Oltenia, riscăm cu adevărat să avem un deficit masiv de energie”, a declarat Bogdan Ivan.
România poate fi amendată cu cel puțin un miliard de euro de CE
În cazul în care negocierile nu vor avea succes, România ar putea primi o corecție financiară de minimum un miliard de euro.
„În situaţia în care nu voi reuşi să-i conving şi vom ajunge în situaţia de a le păstra cu riscul de a primi o corecţie financiară de minimum un miliard de euro, toate măsurile din pachetul 1 şi 2 de restrângere a cheltuielilor bugetare, de creştere a veniturilor, vor fi anulate de penalitatea de minimum un miliard de euro pe care o vom plăti Comisiei Europene pentru faptul că nu ne-am atins ţintele asumate de România prin PNRR”, a mai explicat ministrul Energiei.
Ce înseamnă închiderea termocentralelor pe cărbune pentru România
Închiderea termocentralelor pe cărbune din România ar putea expune țara la riscuri majore de pene de curent, similar cu cele întâmplate recent în Spania, Portugalia și sudul Franței.
Conform surselor Libertatea implicate în negocierile cu Comisia Europeană privind Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), această decizie ar putea avea consecințe grave pentru securitatea energetică a României.
Comisia Europeană insistă pentru închiderea acestor centrale până în 2025, o cerință care coincide cu recentele evenimente din peninsula Iberică.
„Transelectrica a transmis încă de anul trecut zeci de pagini de documente, dar oficialii care se ocupă de PNRR pur și simplu nu înțeleg cum funcționează sistemul energetic. Cei de la DG Energy (Directoratul General pentru Energie – n.r.) înteleg, dar finanțiștii care se ocupă de PNRR, nu. Sunt pur și simplu niște birocrați”, menționează sursele Libertatea.
Închiderea centralelor pe cărbune ar avea un impact semnificativ asupra producției de energie a României.
Conform surselor citate de Libertatea, „Comisia Europeană vrea închiderea a 1.700 MW de producție de energie în bandă, adică aproximativ 15% din producția națională. Vorbim de termocentralele Turceni, Rovinari, Ișalnița și Craiova de la Complexul Energetic Oltenia, plus CET Govora”.
România și-a asumat prin PNRR închiderea acestor centrale până în 2026, dar acum solicită o amânare de patru ani. Această decizie ar putea afecta nu doar securitatea energetică, ci și prețurile la energie pentru consumatori.
Planul de restructurare al Complexului Energetic Oltenia, aprobat de Comisia Europeană în 2022, include deja închiderea acestor centrale. Rămâne de văzut cum vor evolua negocierile și care va fi impactul final asupra sectorului energetic românesc.
Craiova ar putea rămâne fără încălzire și apă caldă de la 1 ianuarie 2026
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a solicitat Comisiei Europene prelungirea termenului de închidere a centralelor pe cărbune din România, conform anunțului făcut în septembrie.
Această cerere a fost făcută în contextul riscului de oprire a termocentralei Craiova.
Închiderea centralei ar putea lăsa orașul fără căldură și apă caldă, afectând și producția uzinei Ford. Cu toate acestea, un reprezentant al Comisiei Europene a infirmat primirea unei solicitări oficiale din partea României, contrazicând afirmațiile ministrului.
Termocentrala Craiova este esențială pentru furnizarea agentului termic în municipiu și pentru uzina Ford Otosan. Investiția de 162 de milioane de euro din PNRR pentru o nouă centrală pe gaz la Craiova a fost abandonată din cauza eșecului licitațiilor.
Proiecte alternative în desfășurare pentru producția de energie
România a primit deja 2,6 miliarde de euro pentru înlocuirea capacităților de producție a energiei electrice pe lignit cu noi capacități bazate pe gaz, solar și stocare. Ministrul a menționat că proiectul solar și de stocare cu OMV Petrom este într-o fază avansată, iar construcția ar trebui finalizată anul viitor.
Pentru centralele pe gaze de la Ișalnița și Turceni, se află în desfășurare procedura de achiziție publică. Ministrul speră ca acestea să fie finalizate în aproximativ trei ani.
Obiectivele României pentru stocarea energiei electrice
România își propune să ajungă la o capacitate totală instalată de stocare de aproximativ 2.200 MW până la sfârșitul anului viitor. Acest obiectiv este crucial pentru asigurarea stabilității sistemului energetic național.
„E critic să trecem această iarnă. Acesta este mesajul. L-am negociat la nivel politic, la nivel tehnic. Cred foarte mult că şi cei din Comisie înţeleg cât de important este să păstrăm acest lucru, cel puţin încă o perioadă. Am speranţa că vom reuşi să amânăm cel puţin în această iarnă închiderea grupurilor”, a mai explicat Bogdan Ivan.
m1a2r3i4a1n5a6 06.10.2025, 18:07
In Germania anul trecut a fost dărâmat un sat pentru a deschide o mină de cărbuni care se afla sub sat. De ce unii au voie să folosească cărbune, iar alții nu ? Pe de altă parte, de ce nu avem energie electrică suficientă cu atâtea hidrocentrale, mai ales că nu mai avem industria dinainte de 1990 ? Ce au făcut Popescu Virgil , Sebastian Burduja și asociații?. Cu ce se ocupă numeroșii domni de la Hidroelectrica, care încasează sume astromice, cu salarii mai mar decât salariul lui Macron? Ii trage cineva la răspundere ? M.Grancea