Medicul Mihai Craiu, despre cazurile de hepatită misterioasă la copii: „Nu există focare, dar severitatea bolii este neobișnuită”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Numărul mare de îmbolnăviri cu hepatită acută severă, la copii, inclusiv trei înregistrate în România, a stârnit îngrijorarea experților în sănătate publică. În timp ce specialiștii studiază posibilele cauze, medicii încearcă să-i liniștească pe părinți: nu există focare, iar cazurile nu sunt înrudite. Totuși, spune doctorul Mihai Craiu, severitatea bolii poate avea legătură cu restricțiile impuse în timpul pandemiei de COVID-19.
Cuprins:
În ultimele luni, a existat o creștere semnificativă a cazurilor de hepatită acută severă, cunoscută și sub numele de hepatită fulminantă, în rândul copiilor mai mici de 10 ani. La nivel global, au fost identificate 169 de astfel de cazuri, printre care a existat și un deces. Numai în Marea Britanie, 114 copii s-au îmbolnăvit, iar 10 au avut nevoie de un transplant de ficat. Alte cazuri izolate de hepatită fulminantă au fost identificate în Statele Unite, Spania și Irlanda.
De asemenea, primul caz de hepatită acută severă, la o fetiță în vârstă de 5 ani, a fost confirmat și în România în 25 aprilie. Alte două cazuri au fost anunțate astăzi de ministrul sănătăţii, Alexandru Rafila, citat de Agerpres.
Cauza îmbolnăvirii este încă necunoscută
Numărul neobișnuit de îmbolnăviri din ultimele luni a stârnit îngrijorare în rândul experților în sănătate publică. În niciunul dintre cazurile de hepatită acută severă nu au fost detectate virusurile obișnuite care provoacă hepatită virală acută - A, B, C, D și E.
Hepatita fulminantă, una dintre cele mai severe forme de inflamație a ficatului, poate fi cauzată, în general, de bolile autoimune, de hepatitele infecțioase de tip A, B sau C, precum și de utilizarea unor medicamente puternice, cum ar fi antibioticele, medicamentele psihotrope și antidepresive.
Astfel, specialiștii caută alte posibile explicații. Agenţia britanică de securitate sanitară (UKHSA) spune, citată de BBC, că o tulpină de adenovirus numită F41 pare a fi cea mai probabilă cauză a hepatitei la copii.
<meta charset="utf-8">De altfel, tulpina de adenovirus F41 provoacă, în mod normal, la copiii mici, o boală de tip diareică și vag manifestări respiratorii, „în niciun caz hepatită fulminantă care necesită un transplant de ficat”, spune medicul pediatru Mihai Craiu, contactat de Libertatea.
Majoritatea copiilor care se infectează cu adenovirus nu se vor simţi foarte rău, spun și experții britanici. Cazurile de inflamaţie a ficatului - cunoscute sub numele de hepatită - sunt extrem de rare. Însă, atunci când se întâmplă, ele sunt cazuri grave.
„Ceea ce este îngrijorător și ceea ce au subliniat toți experții în sănătate publică este numărul neobișnuit de mare al copiilor care au avut nevoie de transplant de ficat. Sunt 17 în total, deci unul din 10, în condițiile în care știm că 99% din hepatite, la persoanele imunocompetente, se tratează și nu ajung într-o stare severă, în decurs de o săptămână”, explică medicul.
„Iar aici nu vorbim de copii care aveau o mulțime de comorbidități, ci de copii sănătoși, de 3-5 ani, care mergeau la grădiniță. Severitatea bolii este neobișnuită. Probabil că nu există o singură cauză pentru aceste îmbolnăviri sau nu este o cauză obișnuită”, adaugă dr. Mihai Craiu.
Părinții nu trebuie să se alarmeze
Medicul român subliniază, totuși, că părinții nu trebuie, în niciun caz, să intre în panică. „Să nu fie paranoici și să-i țină numai acasă pe copii, să nu mai meargă deloc cu ei în parc, să înceapă să dezinfecteze tot. Trebuie să reacționăm proporțional cu mărimea amenințării”, transmite Craiu.
Un mesaj liniștitor pentru părinți, cel puțin pentru un timp, până când o să aflăm despre ce este vorba, este că acești copii nu și-au îmbolnăvit colegii de grădiniță sau de clasă. Așadar, niciunde în Marea Britanie, unde sunt cele mai multe cazuri de hepatită acută severă, nu există focare.Dr. Mihai Craiu:
Al doilea lucru liniștitor pentru părinți este că niciunul dintre acești copii nu și-a îmbolnăvit restul familiei, explică în continuare medicul. „Așadar, cel mai probabil nu se transmite aerogen, deci nu este nevoie de lockdown și de un milion de măști.”
Oamenii de ştiinţă şi clinicienii investighează și dacă nu cumva s-a produs o modificare în componenţa genetică a virusului care ar putea declanşa mai uşor o inflamaţie a ficatului, transmite și BBC.
„Într-adevăr, una dintre ipotezele centrate în jurul infecției cu adenovirus este că a suferit o mutație, dar acest lucru încă se studiază. Știm, de exemplu, că în cazul câinilor, acest tip de adenovirus (n.r. F41) poate să producă hepatită. Repet, nu e tocmai neobișnuit, însă severitatea bolii la copiii mici este cea care ne pune semne de întrebare, este ieșită din comun”.
Atenție la simptome
Medicul Mihai Craiu spune că părinții trebuie să fie atenți la simptomele copiilor - greață, vărsături, icter, urină închisă la culoare, oboseală extremă, febră, și să-i ducă la spital pentru analize, ca nu cumva să confunde hepatita cu o infecție obișnuită.
Ca măsură de prevenție, măsurile normale de igienă - spălatul pe mâini, prepararea termică a mâncării, cel puțin la copiii mici, spune medicul, reduc răspândirea infecțiilor comune. „Și dietele raw vegane ar trebui privite cu circumspecție, la copii”, adaugă el.
Paracetamolul, folosit cu prudență
Mihai Craiu atrage atenția părinților și în cazul automedicației și recomandă prudență în folosirea paracetamolului.
„Ca să nu cădem în situația ridicolă de acum doi ani, când o postare a ministrului sănătății din Franța a dus la isteria generală că ibuprofenul omoară pacienții cu COVID-19, trebuie făcută o avertizare: dacă un copil are o stare febrilă, cu grețuri și vărsături și trebuie să primească un antitermic, poate să primească foarte bine paracetamol, dar în doză corectă, spune pediatrul.
De ce? Pentru că o doză foarte mare de paracetamol poate provoca toxicitate la ficat chiar și la un copil sănătos, nu numai la cel care are hepatită. Recomand prudență în folosirea paracetamolului. Dr. Mihai Craiu:
Doza corectă pentru administrarea paracetamolului este menționată pe prospectul medicamentului, pe categorii de vârstă.
Ce sunt adenovirusurile
Adenovirusurile umane sunt virusuri comune care pot provoca mai multe boli, inclusiv răceala obișnuită, simptome asemănătoare gripei - febră, durere în gât, bronșită acută, pneumonie, conjunctivită, gastroenterită acută și inflamația stomacului sau a intestinelor. În rare cazuri, însă, adenovirusurile pot provoca hepatită, scrie The Conversation.
Adenovirusurile umane se transmit prin contact strâns (strângere de mână), prin tuse și strănut, și prin atingerea suprafețelor contaminate.
Cei mai mulţi dintre copiii afectaţi au vârsta până în 5 ani şi au avut simptome de gastroenterită, cu diaree şi greaţă, urmate de icter sau îngălbenirea pielii şi a ochilor, mai scrie BBC.
„Informaţiile adunate prin investigaţiile noastre sugerează din ce în ce mai mult că această creştere a hepatitei cu debut brusc la copii este legată de infecţia cu adenovirus. Cu toate acestea, investigăm cu atenţie şi alte cauze potenţiale”, a declarat dr. Meera Chand, director de infecţii clinice şi emergente la UKHSA.
De asemenea, dr. Chand a menționat că din 53 de copii identificați cu hepatită și testați pentru adenovirus până acum, 40 (70%) au ieșit pozitiv, scrie The Guardian. Cu toate astea, spune cercetătoarea britanică, cazurile de hepatită din Anglia nu au legătură între ele, fiind identificate în diferite părți ale țării. Așadar, nu vorbim de o epidemie.
Cert este că numărul de îmbolnăviri este mult mai mare decât în ultimii cinci ani, potrivit sursei citate, iar specialiștii se întreabă de ce s-a produs acum această situație specială.
Pandemia de COVID-19, un factor în creșterea cazurilor de hepatită fulminantă
O altă posibilă explicaţie oferită de experții în sănătate publică este că restricţiile impuse în timpul pandemiei de COVID-19 au întârziat expunerea copiilor mici la adenovirus, pentru prima dată, iar acest lucru a dus la un răspuns imunitar „mai puternic”, la unii dintre ei.
„Cele mai multe măsuri nefarmacologice asociate pandemiei, cum ar fi distanțarea, dezinfectatul, măștile, au mutat vârsta la care în mod normal copiii se întâlnesc pentru prima dată cu adenovirusurile umane - de la creșă, de la primele ieșiri în parc și în spațiile publice, unde copilul se joacă, se dă în leagăn și apoi duce mâna la gură - cu doi ani mai târziu. Cu cât întâlnirile imunologice cu virusuri ce provoacă boli ale copilăriei sunt transportate la o vârstă mai mare, cu atât severitatea bolii este mai intensă”, explică Mihai Craiu.
Așadar, este posibil ca virusul să fi suferit, într-adevăr, o mutație, așa încât să provoace o boală mai severă la copiii mici, spune pediatrul, numai că „trebuie să așteptăm studiile moleculare și toxicologice ce vor fi făcute la copiii care au avut nevoie de transplant”.
„Nu-i departe momentul când vom afla”, adaugă el.
Boala nu are legătură cu vaccinul anti-COVID
„Adenovirusul a dispărut practic în timpul epidemiei de COVID-19, atunci când a existat o amestecare redusă, iar acum a revenit în valuri”, a explicat și profesorul Calum Semple, expert în boli infecţioase la Universitatea din Liverpool, potrivit BBC.
Cercetătorii britanici mai analizează o ipoteză: dacă o infecţie recentă cu COVID-19 ar putea fi un factor declanşator al problemelor hepatice împreună cu adenovirusul, mai spune profesorul Semple.
Un lucru este cert, până acum, adaugă el: „Nu există nicio legătură cu vaccinul anti-Covid-19. Nu se ştie că vreunul dintre cazurile confirmate în prezent la copiii sub 10 ani din Marea Britanie să fi fost vaccinat”.
