Medicul rezident din Cluj care face educație medicală pe YouTube: „Oamenii au prins curaj să se ducă la spital”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Paul Oarga are 27 de ani și este medic rezident, în anul trei la Anestezie și Terapie Intensivă în Cluj. În plină pandemie de Covid a creat un canal de YouTube, unde postează videouri cu diferite cazuri la care a intervenit, în încercarea de a prezenta publicului „realitatea de pe teren”, de a simplifica limbajul medical și de a-i încuraja pe oameni să aibă încredere în medici și știință.
Cuprins:
- „Dacă ne educăm, viața noastră poate să fie mai bună”
- Un proiect explicat „ca și când aș vorbi cu un prieten”
- „Intervenția a fost filmată și am nevoie de acordul dumneavoastră”
- „Anumiți directori medicali mi-au spus expres că nu am voie să filmez”
- „Mă ajută să vorbesc mai bine cu pacienții”
- Guvernul este responsabil de „eșecul campaniei de vaccinare și de informare”
- „Trebuie să fii pregătit să tratezi toate bolile, nu doar COVID”
- „Vreau să scot în evidență lucrurile pozitive din spitale”
- „Trebuie să fim cât mai mulți care să schimbăm în bine lucrurile din spitale”
„Ce lucruri care salvează viața NU conține trusa de prim ajutor auto?”, „Te mai poți trezi din comă?”, „Cum salvezi pe cineva care leșină?”, „Cum trecem peste tragediile din spital?” sau „Cum tratăm alergiile severe?” sunt doar câteva dintre subiectele abordate de Paul Oarga, pe canalul său de YouTube, cu peste 62.000 de abonați, în aproape doi ani de la publicarea primului clip.
Paul a început proiectul în plină pandemie, așa că foarte multe dintre clipurile sale adresează problema Covid, în toate formele lui, de la urgențe și complicații la vaccin.
Tânărul medic rezident vorbește pentru Libertatea despre canalul său de YouTube, dar și despre sistemul medical românesc, cât câștigă un medic sau de ce alege să nu emigreze.
„Dacă ne educăm, viața noastră poate să fie mai bună”
„Mi-am dorit să devin medic încă din liceu. Eram la profil de mate-info, îmi plăcea mult și matematica, dar mă atrăgeau foarte tare și documentarele despre corpul uman, cât și partea de anatomie”, explică Paul calea pe care a urmat-o încă din adolescență. În prezent, tânărul este medic rezident de ATI și face stagii la diferite spitale din Cluj.
A vrut să-și deschidă un canal de YouTube încă din facultate, dar atunci n-a avut curaj. „Îmi era frică de ce va crede lumea despre mine și despre ce vor crede oamenii pe care-i admiram, în special cei de la SMURD. Am fost foarte activ pe SMURD în facultate, făceam aici și 10 gărzi pe lună. Între timp le-am mai rărit, deoarece rotesc foarte des spitalele la care lucrez și acum sunt în formare. Vreau să devin medic titular de gardă pe ambulanța SMURD, lucru care sper să se întâmple în iulie”, povestește tânărul.
A decis totuși să dea drumul canalului de YouTube în 2020, din dorința de a face un soi de educație medicală pentru oamenii de rând.
„Dacă ne educăm, viața noastră poate să fie mai bună. Cred că educația o să ne ajute pe toți”, spune Paul. E mantra lui că doar așa ne va fi mai bine tuturor.
Un proiect explicat „ca și când aș vorbi cu un prieten”
„Înainte să încep proiectul, am zis că pot face educație medicală ca și cum i-aș explica unui prieten anumite lucruri. Mă pun în fața camerei de filmat și îmi imaginez că vorbesc cu cineva care nu are nici cea mai mică idee despre ce se întâmplă într-un anumit caz. Odată ce urmărește filmarea, poate înțelege mult mai ușor”, explică Paul Oarga creativitatea din spatele clipurilor sale.
Unul dintre scopuri este să combată frica de medici și de spitale prezentă în rândul populației. „Medicii nu sunt o sectă, Illuminati, cu secrete ascunse pe care le țin departe de populația generală, ci oameni, ca noi toți.” Unii pacienți vor să știe toate detaliile intervenției prin care trec, alții, nu. Așa gândește Paul și proiectul său video.
E la fel ca atunci când intru în operație și vorbesc cu pacienții pe care-i avem. Le spun că pot să le explic exact ce se întâmplă sau, dacă nu vor, atunci nu o fac. Sunt oameni cărora, dacă știu prea multe, le crește sentimentul de anxietate. Majoritatea însă vrea să știe, să se informeze.Dr. Paul Oarga:
„Intervenția a fost filmată și am nevoie de acordul dumneavoastră”
La fiecare caz pe care-l are, Paul Oarga merge cu camera GoPro pe cap, pentru a filma intervenția. Dacă un pacient refuză să fie filmat, atunci închide camera.
Tânărul spune că, odată rezolvată situația, se întâlnește cu pacienții și le cere acordul pentru a putea folosi imaginile în clipurile explicative. „Mi-am făcut și o foaie cu toate detaliile, pe care le-o dau să o semneze, unde spun că nu vreau să le denigrez imaginea, iar scopul este de a informa populația”, completează el.
Își editează aproape singur videourile, dar are și oameni care îl mai ajută cu subtitrarea și montajul. „Acum lucrez la ele cam 80%, dar vreau să ajung la un procent mai mic și să mă concentrez mai mult pe ce vreau să transmit.” La final de an vrea să aibă o colecție de 50 de videouri.
„Stau să gândesc fiecare video în parte, îmi fac un script pentru a-mi da seama cum să fie cursul discuției și ce idei principale să abordez. Apoi intervine partea de imagine și sunet, pe care încerc să le îmbunătățesc constant”, continuă Paul. Banii pe care-i obține din YouTube îi reinvestește în echipamentele de filmat.
„Anumiți directori medicali mi-au spus expres că nu am voie să filmez”
Inițiativa lui este primită cu păreri împărțite de colegi și șefi, spune rezidentul. Mulți i-au aplaudat proiectul și l-au încurajat, alții nu sunt neapărat de acord cu el.
„Sunt și cei care au interpretat videourile drept tentative de promovare personală, dar nu ăsta este scopul. Și sunt și cei care nu sunt de acord și nu mă lasă să filmez. Am avut discuții cu oameni din conduceri de spitale care mi-au spus clar că nu am voie să filmez, că este interzis. Când am încercat să iau acordul de la anumite conduceri de spitale, n-au fost de acord”, mărturisește Paul.
Dar s-a așteptat de la bun început ca oamenii să aibă rezerve față de proiectul său.
„Mă ajută să vorbesc mai bine cu pacienții”
Dar proiectul lui îl ajută să comunice mai bine cu pacienții. „Odată cu exercițiul videourilor, am ajuns să le explic pacienților mai bine, dar pot să-i ajut și pe colegii mai mici, să aibă mai puține emoții. Mă ajută să devin un medic mai bun.”
Tânărul povestește cum mulți oameni i-au scris, în urma clipurilor postate, inclusiv despre vaccinarea anti-COVID. Au prins încredere și au aflat lucruri pe care nu le știau. Alții au prins curaj să se opereze de anumite afecțiuni și i-au scris apoi că sunt bine.
Toate astea mă împing să fac lucrurile mai bine, mai atent, mai țintit. Bineînțeles atât cât pot; muncesc undeva la 240 de ore pe lună și am foarte puțin timp pentru a face și altceva.
Guvernul este responsabil de „eșecul campaniei de vaccinare și de informare”
Deși declară că n-a fost pasionat de subiectul COVID, admite că era necesar să-l exploreze. „Pentru că este foarte, foarte, foarte mult fake news și m-am văzut nevoit să combat valul ăsta de știri false”, explică Paul.
În clipurile sale a încercat să le vorbească oamenilor despre vaccin fără să le spună ce alegere să facă. S-a dat pe el mereu ca exemplu:
„Chiar dacă informația este schimbătoare, ăsta e adevărul științific, așa merge știința. Am încredere în structurile care doar asta fac, cum ar fi Centrul de Control și Prevenire a Bolilor din SUA sau Organizația Mondială a Sănătății, și de aici ar trebui să ne orientăm”.
Ar fi vrut ca politicienii români să fi înțeles importanța bolii. „Mi-ar fi plăcut să fi fost luată mai în serios treaba asta și să nu fi fost atât de șovăielnici în discurs, fapte, restricții, date mai mult pentru noi și nu pentru ei. Cred că eșecul campaniei de vaccinare și de informare este cauzat, în mare parte, de oamenii aflați în poziții de conducere din guvern”, crede Oarga.
„Trebuie să fii pregătit să tratezi toate bolile, nu doar COVID”
Pandemia de COVID i-a afectat pregătirea în spital. „Din 24 de luni lucrate până la mijloc de ianuarie 2022, 10 au fost pe COVID. Aproape jumătate din activitatea mea de până acum s-a învârtit în jurul acestei patologii. Lucru care nu mă ajută, deoarece ar fi trebuit să văd boli neurologice, hepatice, renale, traumatisme, accidente, dar nu le-am văzut și cumva am pierdut mult pe partea asta, din punct de vedere al pregătirii mele ca și medic anestezist și de terapie intensivă”, explică tânărul rezident.
„Noi, medicii rezidenți de ATI, am fost sever afectați de modificările astea, pentru că nu ne-am mai putut face rotațiile și stagiile care trebuie ca medic rezident. Trebuie să fii pregătit să tratezi toate bolile, nu doar COVID.”
„Vreau să scot în evidență lucrurile pozitive din spitale”
Chiar dacă știe că sistemul sanitar și condițiile din spitalele românești suferă la multe capitole, Paul Oarga vrea ca videourile sale să scoată în evidență și lucrurile bune. Recunoaște că vine și cu o doză de subiectivism, fiindcă lucrează în Spitalul de Boli Infecțioase Cluj.
Despre un video pe care l-a postat din spital medicul spune că „prezintă realitatea”. „Curățenia se respectă cu strictețe, infecțiile sunt mai puține, iar personalul este antrenat să lupte cu infecțiile nosocomiale.”
E trist pentru că societatea abia dacă mai vede ceva pozitiv în sistemul medical. Știe însă de ce s-a ajuns aici. „Oamenii au avut multe experiențe proaste, indiferent de ce spital e vorba. Omul acela, cu o experiență negativă în spate, cu un medic care nu a vrut să-l trateze, o asistentă care l-a repezit, cu oricine care l-a ignorat în spital, condițiile improprii, e normal să reacționeze. Multe spitale au standarde de proastă calitate.”
Degeaba dau eu exemplu un spital anume, când omul a fost la spitalul orășenesc de nu știu unde și lucrurile au fost proaste. De asta societatea e constant agresivă și schimbarea trebuie să vină foarte mult și în structurile mai mici, nu doar în spitalele județene. Trebuie să vină de peste tot.Dr. Paul Oarga:
O soluție, crede el, este ca managerii de spitale să discute cu fiecare angajat, să-l întrebe ce nevoi are pentru a-și face meseria cum trebuie. „Oamenii care lucrează într-un spital zi de zi trebuie ascultați de directori.”
„Trebuie să fim cât mai mulți care să schimbăm în bine lucrurile din spitale”
În ciuda multor hibe din sistemul de sănătate românesc, Paul Oarga nu vrea să plece din țară. Din contră: „în România ai ce schimbări să faci, poți avea un impact. Eu vreau să las o amprentă, să fac gesturi zilnice care, în timp, să mute cu adevărat lucrurile”.
Tocmai din acest motiv îi încurajează pe tineri să dea la Medicină, pentru că sunt multe de făcut, mai ales în România.
„Trebuie să fii hotărât ca să vrei să faci asta. Există meserii în care faci mai mulți bani, mult mai repede și ai și o ascensiune mai rapidă. Trebuie să te gândești un pic la treaba asta și dacă într-adevăr ți-o dorești”, încheie tânărul medic.
