Meserii care mor: Leon Jora e ultimul meşter care ştie să aşeze penele de păun pe clopul tradiţional

”Sunt roţi de păun cu trei rânduri, cu cinci şi cu şapte rânduri. Nu este o muncă grea, dar trebuie să ştii cum să faci, se aşează cu grijă, într-o anumită ordine şi trebuie să îţi placă”, poveşteste Leon Jora.

Clopul cu pene de păun este purtat numai de feciori şi, în funcţie de numărul rândurilor de pene, clopul arătă bogăţia celui care îl poartă, tocmai datorită penelor de păun, pasăre recunoscută pentru bogăţia şi coloritul impresionant al penajului.

Astfel, tânărul cu clop cu trei rânduri de pene este mai necăjit, iar cel cu cinci sau şapte rânduri în clop este mai bogat. Pe vremuri, la sat, locul în societate era foarte bine stabilit şi nimeni nu îndrăznea să se înfăţişeze cu un clop cu şapte rânduri dacă statutul lui era de trei rânduri, chiar dacă avea banii să cumpere un clop cu mai multe rânduri de pene.

După ce roatele au fost pregătite cu atenţie, meşterul popular Virginia Linul pune cu atenţie la baza acestora o cusătură cu mărgele şi apoi roata este cusută de clop. Ea a fost şi cea care i-a dăruit preşedintelui Traian Băsescu, aflat în 2009 în vizită pe Valea Sălăuţei, un astfel de clop. O astfel de pălărie se vinde cu preţuri cuprinse între 600 de lei şi 2000 de lei, în funcţie de câte rânduri de pene are roata.

Etnologii spun că păunul este un simbol al plenitudinii şi frumuseţii, iar penele aşezate în clop nu aveau numai rol decorativ, ci şi puteri magice. Pana cu o mie de ochiuri reprezenta un talisman extrem de puternic, care îl ferea de rău pe posesor.

Pentru a nu ne uita tradiţiile, consilierii judeţeni au decis ca semnul de intrare în Bistriţa-Năsăud să fie chiar pana de păun, atât de specifică portului tradiţional.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE