Mihai Craiu: Pentru fiecare caz de rujeolă care apare într-o comunitate de copii cu puţină vaccinare vor apărea între 16 şi 20 de noi cazuri
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Medicul pediatru Mihai Craiu afirmă că, în comunităţile de copii unde ratele de vaccinare împotriva rujeolei sau a tusei convulsive sunt foarte scăzute, rata de multiplicare a bolii este foarte mare. Potrivit acestuia, un copil diagnosticat cu rujeolă poate îmbolnăvi până la 20 de copii, iar un pacient cu tuse convulsivă poate da boala altor 12-17 persoane nevaccinate, informează News.ro.
„La toate bolile infecto-contagioase la care există o contagiozitate ridicată, contagiozitatea fiind definită de faimosul R0 şi cu cât acest R0 este mai mare decât 1, cu atât un bolnav poate să infecteze mai mulţi oameni în jurul său. Pentru rujeolă, R0 este undeva între 16 şi 20, pentru tuse convulsivă este undeva între 12 şi 17", a afirmat Mihai Craiu sâmbătă, într-o intervenţie telefonică la Digi 24.
Deci fiecare nou caz care apare într-o comunitate de copii cu puţină vaccinare, să zicem la grădiniţă sau la creşă, vor apărea între 16 şi 20 de noi cazuri de rujeolă în jurul unui bolnav sau 12 până la 17 cazuri de tuse convulsivă în jurul unui bolnav. Ăsta e viitorul către care ne îndreptăm.
Mihai Craiu este de părere că obligativitatea privind vaccinarea „în acest moment nu ar fi o soluţie”, pentru că acest lucru ar putea duce la creşterea „vaccinării la chiuvetă” şi nu a celei reale. Acesta a amintit că studiul care arăta că apare autismul ca reacţie adversă la vaccinarea cu un anumit ser a fost retras, fiind dovedit ştiinţific ca fiind „un studiu fraudulent” .
„Ar trebui să comparăm foarte simplu riscul pe care îl ai când cazi de pe bicicletă fără cască, cu riscul pe care îl ai când cazi de pe motocicletă fără cască. Aşa e şi cu bolile vaccinale: la rujeolă, unu dintr-o mie de cazuri ar putea să moară prin encefalită sau pneumonie complicată, la vaccinarea antirujeolică, unu dintr-un milion de cazuri face un şoc anafilactic, deci trebuie să comparăm riscurile”, afirmă medicul.
Acesta a precizat că, după ce tusea convulsivă a dispărut, în urma măsurilor de protecţie luate în perioada pandemiei de COVID-19, din septembrie anul trecut, numărul cazurilor de tuse convulsivă este într-o „creştere accelerată”. „Din păcate, şi în România, copiii se îmbolnăvesc de această boală care este extrem de gravă, vorbim de o boală care omoară, nu o boală obişnuită”, adaugă medicul.
Românii caută soluţii de rezolvare, şi nu de prevenţie
Medicul constată că există părinţi care preferă să folosească antibiotice pentru a-şi trata copiii care au boli acute, cu febră. „E o caracteristică a noastră, a românilor, care suntem latini şi foarte emoţionali, de asta căutăm soluţii de rezolvare, şi nu de prevenţie”, este de părere Mihai Craiu.
Ministrul sănătăţii, Alexandru Rafila, a declarat sâmbătă că epidemia de rujeolă evoluează în continuare în România.
Conform celei mai recente statistici, de la sfârşitul lunii aprilie, în intervalul 1.01.2023 - 28.04.2024, în România au fost notificate 13 985 de cazuri confirmate cu rujeolă, din care 15 decese - 4 în judeţul Braşov, 4 în municipiul Bucureşti, 3 în judeţul Giurgiu, două în judeţul Argeş, unul în judeţul Mureş şi unul în judeţul Sibiu. Al 15-lea deces (jud. Giurgiu) a fost raportat la o persoană de sex masculin, în vârstă de 42 de ani, cu antecedente necunoscute de vaccinare antirujeolică, având următoarele comorbidităţi: boala toxică a ficatului cu colestază, hipertensiune esenţială.
Cele mai numeroase cazuri de îmbolnăvire, peste 5.000, sunt la categoria 1- 4 ani. În perioada 01.01.2023-31.12.2023, în România fuseseră notificate 2.805 cazuri confirmate cu rujeolă, din care 3 decese.
