Milioane de haine care pot fi încă purtate riscă să fie tratate ca deșeuri, avertizează producătorii români de textile. Care este problema

Restricții privind fibrele sintetice

Propunerile analizate la Convenția de la Basel ar putea introduce restricții suplimentare pentru textilele cu fibre sintetice, care reprezintă circa două treimi din hainele de pe piață, mai arată asociația într-un comunicat.

Aceasta susține că „modificările discutate la nivel internațional privind statutul și circulația transfrontalieră a textilelor uzate ar putea afecta activitățile de reutilizare și reciclare dacă hainele care conțin fibre sintetice vor fi încadrate într-o categorie mai restrictivă de deșeuri”.

Protejați economia circulară!

Organizația a transmis un document de poziție către Ministerul Mediului în care solicită ca România să susțină o abordare care combate poluarea, dar care protejează în același timp economia circulară și valorificarea resurselor textile.

Reuniunea are loc în perioada 23-26 iunie la Geneva, în cadrul căreia statele participante analizează propuneri privind clasificarea și transferul internațional al textilelor uzate.

Potrivit ARETEX, unele dintre propunerile aflate în discuție urmăresc introducerea unor restricții suplimentare pentru textilele care conțin fibre sintetice, pe fondul preocupărilor privind poluarea cu microplastice.

„Asociația atrage însă atenția că majoritatea hainelor aflate astăzi pe piață conțin poliester sau alte fibre sintetice, iar multe dintre acestea pot fi reutilizate sau reciclate. Din acest motiv, criteriul principal de clasificare ar trebui să fie potențialul de reutilizare al unui produs și nu exclusiv compoziția sa materială”

ARETEX

„Obiectivul comun trebuie să fie reducerea poluării, dar nu putem combate o problemă reală prin măsuri care afectează întregul ecosistem al economiei circulare. O haină care poate fi reutilizată nu trebuie tratată automat ca un deșeu problematic doar pentru că include fibre sintetice. Reutilizarea reprezintă una dintre cele mai eficiente metode de economisire a resurselor și de reducere a impactului asupra mediului”, declară Zoltán Gündisch, președintele ARETEX.

Două treimi din haine au fibre sintetice

Datele industriei arată că aproximativ 60-70% dintre textilele existente conțin fibre sintetice. În același timp, între 60% și 70% dintre textilele colectate separat în Europa pot fi reutilizate.

Dacă simpla compoziție materială devine principalul criteriu de clasificare, milioane de articole vestimentare care pot fi încă purtate sau valorificate riscă să fie tratate administrativ într-un mod similar deșeurilor problematice.

„În consecință, costurile și birocrația asociate reutilizării și reciclării ar putea crește semnificativ, iar o parte dintre fluxurile economiei circulare ar putea deveni neviabile”, arată asociația.

La final va câștiga fast fashion-ul în dauna reciclării

Aceasta mai spune că barierele în calea economiei circulare și a circulației globale a textilelor second-hand vor ajunge să favorizeze fast-fashion-ul.

„Ca efect contrar celui urmărit, consumatorii din întreaga lume se vor îndrepta către haine noi ieftine și de calitate slabă, în mare parte sintetice, în timp ce materialele reciclate pentru îmbrăcăminte sustenabilă devin tot mai rare și mai scumpe”, conform comunicașului.

Investițiile în infrastructura de gestionare a deșeurilor și în capacitățile de reciclare reprezintă cea mai eficientă soluție pentru a împiedica deșeurile textile să ajungă necontrolat în natură.

Măsuri împotriva ilegaliștilor

„Problemele de poluare trebuie abordate prin măsuri țintite împotriva operatorilor neconformi și prin creșterea standardelor de trasabilitate și control, nu prin blocarea fluxurilor legitime de reutilizare”, susține ARETEX.

„Europa a adoptat deja unele dintre cele mai stricte reguli privind transferul deșeurilor. Este important să evaluăm impactul acestor măsuri înainte de a introduce noi restricții. Avem nevoie de trasabilitate, standarde clare și controale eficiente, nu de bariere care pot reduce reutilizarea și reciclarea”

Zoltán Gündisch, președintele ARETEX

Organizația reunește peste 10 companii active în domeniul economiei circulare, cu o cifră de afaceri cumulată de peste 50 de milioane de euro și peste 1.000 de locuri de muncă verzi create.

Codul QR a ars industria la buzunar

Recent, o altă măsură eco a afectat puternic industria de textile din România. Producătorii de textile din țara noastră se confruntă cu o reducere de 50% a comenzilor, din cauza unor reglementări europene privind sustenabilitatea, scria săptămâna trecută News.ro.

Mai exact, e vorba de o serie de norme stricte privind trasabilitatea şi obligaţia folosirii de materii prime sustenabile, informaţii care trebuie înscrise pe codul QR care ar fi trebuit să devină obligatoriu pe toate ţesăturile.

Codul QR prevede ca producătorii să respecte normele de trasabilitate şi să folosească materii prime sustenabile, care să aibă minimum 40% materiale recuperabile.

Introducerea acestuia s-a tot amânat.

Lipsa de comenzi, toată lumea vinde stocurile

„Este o situaţie complicată, toată lumea se plânge de lipsă de comenzi, pentru că toţi încearcă să vândă stocurile, în plus, mai sunt şi obligaţiile legate de folosirea de materii prime sustenabile. N-a fost niciodată o scădere aşa de mare de comenzi”, a declarat Mihai Păsculescu, preşedinte de onoare al Federaţiei Patronale a Textilelor, Confecţiilor şi Pielărie (FEPAIUS), citat de News.ro.

Conform acestuia, 40.000 de locuri de muncă au dispărut în ultimul an în condiţiile în care aproximativ 25% dintre firmele din piaţă au dat faliment. Este vorba de mici firme subcontractoare.