Tragedia din ianuarie, de la Anina, unde sapte oameni si-au pierdut viata la 1.000 de metri sub pamant, i-a readus pe mult-hulitii ortaci in atentia opiniei publice. Pentru cei mai multi dintre noi insa, viata acestor oameni nu e decat o relatare de presa, de undeva de departe, dincolo de realitatea noastra imediata. In fata ecranului de televizor sau printre randurile ziarelor, viata de miner ramane doar o poveste. Reporterul a coborat pentru o zi in subteran pentru a v-o aduce mai aproape.
Un uruit insoteste banda ce aduce carbunele din maruntaiele pamantului. Atmosfera din jur e sinistra. Totul e negru – pamantul pe care calcam, apa ce balteste ici-colo, utilajele uitate de timp, dar mai ales oamenii. Din vale, cateva autobuze obosite urca micul deal pe care se afla exploatarea miniera Zegujani, din apropiere de Motru. Se pregatesc schimburile. Imbracati in haine de strada, ortacii din autobuze coboara pe rand. Unii se opresc si isi aprind o tigara. Trag cu pofta. In curand vor cobori in subteran si nu vor mai putea vicia aerul.
Intram la vestiare. E galagie mare. Ca inaintea unui meci de fotbal. Sunt primit cu caldura, minerii nu se feresc sa ma salute: gNoroc bun!h. Mi se inmaneaza echipamentul: cizme de cauciuc, salopeta, camasa, pufoaica si casca. Dupa care ma asez la coada, la magazia de lampase.
La ghiseu, dau cu subsemnatul… Urmeaza sala de apel, unde seful de tura face prezenta si verifica echipamentul. Privind spre tabelul cu prezenta, realizez dintr-odata ca in cazul unui accident acesta se poate constitui intr-un posibil necrolog.
Coborarea in subteran am facut-o pe jos, nu cu liftul-colivie, asa cum se intampla la mai toate minele de huila. Exploatarea de la Zegujani e una de lignit, iar diferenta de nivel e de pana in 200 de metri. Intrarea se face insa brusc, pe un plan inclinat de mai bine de 45 de grade. Dupa vreo 75 de metri de chin, coborarea devine lina. Galeria ne poarta de acum usor, in adancuri. Curent teribil si umezeala. Turturi amenintatori. In incercarea de a intui cararea ideala, printre sinele de vagonete, pasim prin balti adanci. Pe masura ce inaintam, curentul dispare, fiind inlocuit de un aer greu, plin de pulbere fina, de carbune. Frontul de lucru se afla la mai bine de 3 kilometri de intrare. E din ce in ce mai cald, iar zgomotul creste ca intensitate.
Combina de abataj e amplasata intre doua galerii secundare, sapate in paralel, inspre masa de carbune, la o distanta de 100 de metri una de alta. Ortacii se impart in doua echipe, fiecare pe o galerie si se apuca de lucru. In timp ce uriasa combina intra cu sete in carbune, aruncandu-l pe banda transportoare, minerii se iau la tranta cu huila cu ajutorul tarnacoapelor si lopetilor. Unii sparg, altii incarca pe banda.
Atmosfera e nemiloasa. Numai praf de carbune – pe fata, in gura, pe gat, in plamani. Privesc la ceilalti. Sunt impasibili. Trag in continuare cu tarnacopul. Dupa opt ore de subteran te simti obosit numai din privit. Iesim cu greu. Transpiratia curge abundent pe sub casca, sub camasa si pantaloni. In fata, minerii, negri la chip, discuta din nou maruntisuri. Intra cu totii la dusuri. E doar finalul unei alte zile de lucru.
Ortacii se caznesc zilnic sa urce si sa coboare vagonetele cu scule si echipamente. Cate 10 la unul singur. gTu-i mama ma-sii de vagonet! Hai, ma, puneti umaruT!h, striga unul
Norma pe zi a unui om e de 16-17 tone. Luandu-mi rolul in serios, m-am apucat, cot la cot cu ei, sa produc combustibil pentru patrie. Dupa zeci de minute de efort, organismul cere cu disperare aer
Revenirea acasa!
Familiile minerilor sunt marcate de ceea ce s-a intamplat la Anina si-i asteapta in fiecare zi cu inima stransa. gNevasta-mea a plans cateva zile incontinuu dupa ce a vazut grozavia la televizor. Mi-a tot zis: „Ai grija, ma, ca avem doi copii de crescut!”. Si are dreptate. Ei sunt viata mea. Avem noroc ca aici, la noi, nu este asa periculos, nu exista acumulari de gazeh, ne marturiseste Viorel Tarziu, care munceste de 15 ani in mina.
Vezi rezultatele alegerilor prezidențiale – turul 1 și află când este turul al doilea al votului pentru președinție!