Ministerul Finanțelor nu știe câte locuri de muncă va crea cu 700 de milioane de lei pe care îi dă ajutoare de stat. „Schema e făcută ca în Congo!”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Statul român finanțează, printr-o schemă care să stimuleze marile investiții în economie, două multinaționale și două companii din România cu 683 de milioane de lei. Pe lista celor care vor primi bani se află și o firmă a fostului dinamovist Vladimir Cohn, dar și o companie deținută de Mercedes.
Cuprins:
Ministerul Finanțelor a anunțat în data de 9 august beneficiarii ajutoarelor de stat din cea mai nouă sesiune, însă instituția nu știe exact câte locuri de muncă va crea, potrivit informațiilor oferite către Libertatea.
Mai mult, schema de ajutor, care datează din 2014, nici măcar nu are drept criteriu numărul de locuri de muncă ce vor fi înființate. Profesorul de economie Bogdan Glăvan critică schema, despre care susține că este una înapoiată, și spune că aceasta ar trebui să susțină domenii inovative.
Cine sunt câștigătorii
În bugetul de 700 de milioane de lei se încadrează patru investiții, conform punctajului oficial:
- Paper Invest (3.102 puncte). Aceasta va efectua o investiție de 1,37 de miliarde de lei într-o fabrică de celuloză și hârtie la Giurgiu, iar din partea statului român va primi un ajutor de 185,4 milioane de lei. Firma este deținută de omul de afaceri Vladimir Cohn - fost acționar al clubului Dinamo, și Electromontaj - companie controlată de Dragoș Bîlteanu, fost președinte al SIF Banat-Crișana.
- Star Assembly (1.543 de puncte). Aceasta va realiza o investiție de 674,4 de milioane de lei și va primi de la stat 185,48 de milioane de lei. Compania este o subsidiară din România a grupului german Mercedes. Ziarul Financiar scria în august 2021 că Mercedes va transforma fabrica din Sebeș într-una de componente pentru mașini electrice. Mercedes mai are o fabrică în Cugir, unde produce cutii de viteze.
- Knauf Insulation (1.469 de puncte). Aceasta va investi 647,8 milioane de lei, iar ajutorul de la stat va fi de 89,4 milioane de lei. Knauf este o multinațională germană care produce materiale de izolare, precum vată de sticlă și vată bazaltică, pentru sectorul construcțiilor.
- Interpork Plus (1.191 de puncte). Investiția companiei se va ridica la 513,5 milioane de lei, din care 222,4 milioane de lei de la stat. Societatea este deținută de omul de afaceri Iustin Paraschiv, proprietarul producătorului de carne Carmistin.
Pe site-ul Ministerului Finanțelor, cele patru sunt menționate ca fiind „cereri ce se încadrează în limita bugetului sesiunii, ce intră în analiză la data prezentei”. Practic, cele patru sunt astfel declarate câștigătoare.
Pe lista proiectelor care nu se încadrează se află proiecte de investiții ale unor companii precum Tesla, Dacia, Continental, Pirelli, Antibiotice, DeLonghi, Coca-Cola.
Care sunt criteriile
Criteriile pentru acordarea ajutoarelor sunt specificate într-o Hotărâre de Guvern din 2014. Între altele, să nu fi beneficiat de alte ajutoare regionale pentru același proiect și garanții de rentabilitate a cifrei de afaceri sau capital de peste 100.000 de lei pentru firmele nou-înființate.
Numărul locurilor de muncă create de investiție nu figurează printre ele.
La stabilirea punctajelor, cel mai mult cântărește valoarea investiției. Conform Anexei, valoarea investiției se divide la 4,5 milioane de lei (investiția minimă - n.r.), iar numărul astfel obținut se înmulțește cu 10. Astfel, cu cât investiția este mai mare, cu atât se obțin mai multe puncte.
Restul de puncte se obțin dacă este o unitate nouă sau e una actuală extinsă ori refăcută, în funcție de județul în care se face proiectul sau în funcție de respectarea condițiilor de capital. În total, aceste criterii adună doar 125 de puncte.
Primul clasat a obținut 3.102 puncte. Potrivit formulei de calcul, doar pentru valoarea investiției a obținut 3.056 de puncte. Rezultă că la toate celelalte criterii a obținut 46 de puncte din 125 posibile.
Investițiile trebuie să bifeze o serie de condiții, între care:
- să aibă o valoare fără TVA de minimum 4,5 milioane de lei
- să își demonstreze viabilitatea economică pe perioada implementării investiției și cinci ani după
- să genereze contribuții la dezvoltarea regională, prin plata de taxe și impozite la bugetul statului și cele locale pe perioada investiției și încă cinci ani după
- să genereze efect multiplicator în economie prin antrenarea de furnizori locali
Ministerul Finanțelor: urmează perioada de analiză
Libertatea a întrebat Ministerul Finanțelor câte locuri de muncă va crea fiecare investiție, ce garanție are că acestea chiar se vor realiza în cuantumul anunțat și unde se vor duce efectiv banii (terenuri, utilaje, angajări etc.).
Instituția spune că proiectele sunt încă în analiză până la data de 2 noiembrie „și, ca urmare, în prezent nu suntem în măsură să vă furnizăm aceste informații”.
După analiză, statul ar urma să semneze cu companiile acorduri de finanțare sau ar putea să le respingă, dacă nu îndeplinesc condițiile.
Mai mult, rugat să transmită defalcarea scorurilor primite de fiecare investiție câștigătoare, Ministerul Finanțelor spune că nu există din punct de vedere legal termenii de „câștigător” și „necâștigător”.
Menționăm că aceste proiecte nu pot fi considerate «câștigătoare» sau «necâștigătoare» (acest termen neexistând în prevederile legale referitoare la aplicarea schemei de ajutor de stat), având în vedere că vor fi analizate conform mecanismului prezentat mai sus, toate proiectele având aceleași șanse de finanțare.Ministerul Finanțelor:
Statul spune însă că, în 6 luni de la semnarea acordurilor de finanțare, companiile trebuie să facă dovada existenței surselor de bani, fie că este vorba de majorare de capital, fie împrumuturi de la acționari ori de la bănci.
Conform legislației, plata ajutorului se face după realizarea investiției, după analizarea documentelor justificative.
Profesor de economie: „O schemă înapoiată, din alte vremuri”
Profesorul de economie Bogdan Glăvan spune că schema în sine este gândită prost, pentru că nu stimulează companiile inovative, ci doar pe cele mari, și nu include numărul de locuri de muncă drept criteriu.
„În esență, tot punctajul derivă din mărimea investiției. Deci asta a înțeles statul că reprezintă o investiție cu impact major. O schemă din asta este înapoiată, e din alte vremuri”, a declarat Glăvan, profesor la Universitatea Româno-Americană, pentru Libertatea.
Nu poți să dai ajutor de stat unor companii ce sunt deja mari. Problema de fond o reprezintă criteriile, în esență. Trebuie să ajuți companii care nu își permit, dar cu impact în viitor. Practic, e un cadou pe care îl primesc cei mari. Schema e făcută ca în Congo!Bogdan Glăvan:
Acesta spune că în România, mediul de afaceri cere ajutoare pentru că este „încorsetat” de alte probleme, cauzate tot de stat, precum lipsa autostrăzilor sau instabilitatea fiscală.
„Prin politicile pe care le promovăm, creăm acest efect pervers ca fiecare să se ducă (la Guvern - n.r.) să ceară fel de fel de facilități. Nu avem niciun fel de strategie”, conchide Glăvan.
Claudiu Năsui, fost ministru al economiei și parlamentar USR, a criticat, la rândul său, recent schema.
„Iată cum se face redistribuție de la săraci la bogați. Aproape 700 de milioane de lei din banii dumneavoastră luați prin taxe și impozite, dați gratis. Un fel de asistență socială, dar pentru bogați”, a scris Năsui pe Facebook.
„Corporatismul nu este capitalism”, a punctat acesta.
Ciucă anunță domeniile câștigătoare
Premierul Nicolae Ciucă a scris în data de 10 august, la o zi după ce a fost anunțat punctajul investițiilor, că suplimentează valoarea fondului de ajutor de stat de la 6,38 de miliarde de lei la 7,37 de miliarde de lei.
În plus, deși Ministerul Finanțelor spune că deocamdată nu sunt stabiliți „câștigătorii”, domeniile pentru care sunt destinate fondurile de la suplimentare se suprapun exact pe cele patru firme plasate deasupra liniei: Mercedes activează în domeniul auto, Interpork este în domeniul alimentar, Knauf produce materiale de construcții, iar Paper Invest în domeniul hârtiei.
Cum e la alții
Și alte state oferă ajutoare pentru investiții mari.
Ungaria a anunțat recent ajutoare pentru un producător ce va realiza baterii pentru industria auto, iar în trecut a acordat ajutoare pentru Audi.
În SUA, Tesla a primit ajutoare pentru deschiderea unei noi fabrici în statul Texas, în vreme ce China a acordat ajutoare de zeci de miliarde de dolari pentru producția locală de mașini electrice și cipuri.
