Ministrul justiției, după ce condamnații din România au fugit în Grecia, Italia sau Marea Britanie: „Trebuie aplicat principiul recunoaşterii reciproce a hotărârilor penale definitive”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
La finalul întrevederii cu Sarah Dines, ministrul responsabil pentru traficul de persoane în Ministerul britanic de Interne, Cătălin Predoiu, ministrul justiției, a declarat că toate statele din spaţiul european extins trebuie să aplice aceleaşi standarde şi să uniformizeze legislaţia, se arată într-un comunicat al Ministerului Justiției, postat pe Facebook.
Întâlnirea a avut drept scop consolidarea cooperării bilaterale judiciare în domenii de interes comun, cum ar fi traficul de persoane, extrădări, protecţia copilului şi a persoanelor defavorizate. Au fost abordate și teme care privesc sistemul judiciar şi progresele înregistrate de România în combaterea infracţionalităţii şi protejarea drepturilor fundamentale.
„Am subliniat oficialului britanic faptul că, pentru combaterea eficientă a corupţiei, crimei organizate şi traficului de persoane, toate statele din spaţiul european extins trebuie să aplice aceleaşi standarde şi să uniformizeze legislaţia“. a declarat Predoiu, la finalul întâlnirii.
Suntem nemulţumiţi de faptul că persoane condamnate definitiv pentru corupţie în România, îşi găsesc refugiul în state ca Grecia, Italia şi Marea Britanie şi sperăm ca principiul recunoaşterii reciproce a hotărârilor penale definitive să fie mai bine aplicat.
Ministrul român al justiției a subliniat că „au fost semnificativ ameliorate condiţiile de detenţie de către Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi nu mai pot constitui drept pretext, pentru refuzul la extrădare”.
Cel mai recent, o instanță din Bari a decis, pe 21 aprilie, să respingă solicitarea de extrădare a statului român pe numele lui Ionel Arsene, fost președinte al Consiliului Județean Neamț, fugit din țară înainte de decizia finală a instanței.
Arsene, condamnat pe 10 martie pentru trafic de influenţă și fugit din România înaintea verdictului instanței, s-a predat autorităților italiene, la Bari, pe 27 martie.
Pe 5 mai, procurorul-general italian a cerut reexaminarea cazului de extrădare al lui Arsene și a cerut localizarea și arestarea cât mai rapidă a lui Darius Vâlcov.
Pe 13 mai 2022, Sorin Oprescu a fost condamnat definitiv la 10 ani şi 8 luni de închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită, constituire a unui grup infracţional organizat şi abuz în serviciu.
Oprescu a fost arestat pe 17 mai, în Grecia, la câteva zile după ce a fost dat în urmărire după condamnarea definitivă. Pe 21 iulie, judecătorii greci au respins extrădarea fostului primar general al Capitalei. Potrivit instanţei elene, Sorin Oprescu nu se va putea trata pentru bolile de care suferă, dacă va fi extrădat în România.
În iulie 2020, Alina Bica, fosta șefă DIICOT, era plasată în arest la domiciliu în Italia, fiind dată în urmărire de Poliția Română în noiembrie 2019, pentru o condamnare la 4 ani de închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de favorizarea făptuitorului. Instanța italiană a recunoscut sentința pronunțată în România și a dispus executarea pedepsei în Italia, potrivit legislației italiene.
Mario Iorgulescu, Ioan Neculaie, Dragos Săvulescu, Alexander Avramescu și Gabriel Popoviciu sunt alte nume din lista urmăriților pe care statul român încearcă să-i aducă în țară, pentru ca ei să-și execute pedepsele cu închisoarea.
Popoviciu și Avramescu se află în Marea Britanie.
seaman651 18.05.2023, 01:56
Dar de ce li s-a permis infractorilor sa paraseasca tara, de asta nu vorbeste nimeni? Cineva platit bine, cu perspective de pensii speciale, sau "de serviciu" de la varste fragede refuza cu incapatanare sa-si faca datoria. Aia care iau note proaste la examene, sau nu le iese interviul, dar tot sunt pusi in functii pentru care clar nu sunt pregatiti.