Mirabela Grădinaru, în negru din cap până în picioare la sfințirea Catedralei Mântuirii Neamului. Ce a purtat pe cap partenera lui Nicușor Dan

Pentru această ocazie, Mirabela Grădinaru a optat pentru o ținută neagră clasică, combinată cu dresuri negre și pantofi cu toc de înălțime medie. Ținuta a fost completată de o geantă mică de mână, în aceeași nuanță, accesoriu ce a adăugat un aer sobru, dar elegant.

Mirabela Grădinaru cu voal pe cap

Un detaliu remarcabil a fost eșarfa neagră subțire purtată pe cap, în stil tradițional, semn al respectului față de caracterul sacru al ceremoniei. Acest accesoriu are o puternică semnificație simbolică în contextul religios ortodox, fiind o formă de modestie și reculegere în fața divinității, mai ales în cadrul unei slujbe de sfințire.

Alături de ea, băiețelul cuplului a fost, la rândul său, îmbrăcat elegant, într-un costum bleumarin cu cămașă albă, în timp ce fetița cuplului a purtat o ținută crem. Apariția Mirabelei Grădinaru poate fi considerată sobră și elegantă, reflectând spiritul de solemnitate al unui eveniment istoric pentru Biserica Ortodoxă Română și pentru credincioșii din întreaga țară.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 5

Maia Sandu nu a purtat negru

La slujba de sfințire Catedralei Mântuirii Neamului, din 26 octombrie 2025, și Maia Sandu a participat. Președinta Republicii Moldova a stat alături de familia președintelui Nicușor Dan. Pentru evenimentul solemn, ea nu a purtat negru, a ales o rochie midi verde, la care a asortat un palton vișiniu cu pantofi negri.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 3

În slujbă, nu a lipsit nici Principesa Margareta a României și soțul ei, Principele Radu. Ea a oferit o lecție de eleganță, a purtat o ținută neagră, cu rochie și palton, pe cap având o tocă neagră.

Și Viorica Dăncilă a respectat solemnitatea evenimentului. A apărut alături de soțul ei, ea fiind îmbrăcată în negru, în timp ce soțul a avut costum cu palton.

Construcția Catedralei Naționale

Construcția Catedralei Naționale a început acum 15 ani și a fost finalizată cu un cost de peste 200 de milioane de euro, finanțată prin donații, contribuții ale Patriarhiei și fonduri publice. Ideea ridicării unei catedrale naționale datează din timpul Regelui Carol I, fiind reluată de primul Patriarh al României, Miron Cristea. Cu toate acestea, proiectul a fost amânat de criza economică din 1929, al Doilea Război Mondial și regimul comunist.

După Revoluția din 1989, Patriarhul Teoctist a readus în discuție construirea catedralei, destinată să adăpostească 5.000 de persoane și să comemoreze bisericile distruse în timpul dictaturii comuniste a lui Nicolae Ceaușescu. În 2005, Primăria Capitalei a propus Dealul Arsenalului ca amplasament pentru construcție, propunere acceptată de Patriarhul Teoctist.

În 2010, autorizația de construire a fost eliberată, iar lucrările au început. În 2018, cu ocazia Centenarului Marii Uniri, altarul Catedralei a fost sfințit, eveniment la care au participat aproximativ 150.000 de persoane, iar în mai 2019, Papa Francisc a vizitat Catedrala Națională în timpul vizitei sale în România.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro