Mizele României pe agricultură în noul Cadru Financiar Multianual. Pașii care trebuie urmați de actorii-cheie pentru a nu pierde miliarde de euro
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Statul român, prin toți decidenții săi, trebuie să se mobilizeze în următoarele luni pentru o negociere la sânge a intereselor țării pentru noul Cadru Financiar Multianual (CMF) 2028-2034, actuala formă propusă de Comisia Europeană dezavantajând țara noastră exact pe un domeniu-cheie, agricultura.
Cuprins:
Instituțiile statului român trebuie să acționeze la unison
Conform cifrelor actuale, România pierde mai multe miliarde de euro pe zona agricolă față de perioada precedentă (2021-2027). Soluții la îndemână sunt, însă pentru acest lucru trebuie o colaborare la cel mai înalt nivel: președintele țării, secondat de guvern, prin ministrul Agriculturii, dar și de aportul europarlamentarilor.
În vara anului 2025, Comisia Europeană (CE) a prezentat propunerea sa vizând viitorul cadru financiar multianual (CFM), pentru perioada 2028-2034, în valoare de 1.816 miliarde de euro.
Una dintre probleme, ridicate de la început de diferiți actori politici, inclusiv eurodeputatul Siegfried Mureșan (PPE/PNL), care este și negociatorul-șef al Parlamentului European pentru CMF, a fost încercarea de a comasa Politica de Coeziune cu Politica Agricolă Comună, un aspect care afectează în mod direct România, o beneficiară importantă a ambelor politici.
De asemenea, un moment care a arătat clar că situația ar dezavantaja România a avut loc în septembrie, când a fost prezentat modul cum ar arăta alocarea pe țări a acelor 293,7 miliarde de euro, mult mai puțin față de perioada precedentă, când au fost 385 miliarde de euro. Așadar, o reducere de aproape 100 de miliarde de euro.
Pentru noua perioadă, 2028-2034, România ar avea o alocare minimă de 16,57 miliarde de euro. Peste noi, ca sume, sunt Franța (50,93 miliarde de euro), Spania (37,23 miliarde de euro), Germania (33,10 miliarde de euro), Italia (31 miliarde de euro), Polonia (24,63 miliarde de euro). Însă față de precedentul exercițiu financiar, pierderile sunt însemnate.
România a avut negociat pentru 2021-2027 nu mai puțin de 21,47 miliarde de euro (aproximativ 14 miliarde de euro pe Pilonul I, adică plăți directe și susținere a sectorului, plus aproximativ 7 miliarde de euro pe Pilonul 2, adică dezvoltarea rurală, unde sunt investițiile).
Practic, România era al șaselea beneficiar, după Franța, Spania, Germania, Italia și Polonia, dar sumele erau mai mari, cum se întâmpla și în cazul celorlalte state. De exemplu, Polonia, care e din regiunea noastră, a avut alocare de 32,2 miliarde de euro, pe ambii piloni, iar acum a pierdut circa 8 miliarde de euro.
„O asemenea diminuare nu poate fi acceptată”
Într-un răspuns al Ministerului Agriculturii pentru Parlamentul României, consultat de Libertatea, instituția vorbește de perspectiva sa privind noua alocare pe PAC. „În ceea ce privește distribuția alocărilor minime PAC, bugetul propus pentru România – de doar 16,57 miliarde de euro – este insuficient în raport cu nevoile reale ale sectorului agricol (...) O asemenea diminuare nu poate fi acceptată și solicităm alocarea unui buget, cel puțin la nivelul celui actual, pentru a asigura echitate și continuitate în sprijinirea fermierilor și a zonelor rurale”.
Surse din Ministerul Agriculturii au explicat pentru Libertatea că, la modul cum arată situația, dispare în momentul de față finanțarea pentru Pilonul II, adică investițiile în ferme (Fondul European Agricol de Investiții pentru Dezvoltare Rurală), dar și programele derulate de către Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR). Plus că o problemă suplimentară este că o parte dintre investiții cel mai probabil vor fi condiționate și de alte programe.
Un punct central din propunerea Comisiei Europene (negociat în perioada următoare cu Parlamentul și Consiliul European) este plafonarea părților directe la 100.000 de euro. Acest lucru înseamnă că, pentru primii 20.000 de euro pe care-i primesc fermierii, nu e aplicată nicio penalitate. După care, între 20.000 și 50.000 de euro, este o penalitate de 25%. De fapt, sunt penalizate hectarele.
Între 50.000 și 75.000 de euro, penalitatea e 50%, între 75.000 de euro și 100.000 de euro, de 75%. Așadar, inclusiv dacă un fermier are 10.000 de hectare, maximumul de subvenții este de 100.000 de euro. Pentru că, în teorie, Comisia Europeană invocă faptul că susține fermele mici și mijlocii, precum și cele de familie.
Surse din Executiv susțin că din noua formulă de calcul, aplicată la cele 9,8 milioane de hectare declarate la APIA, România va avea de pierdut sume însemnate, pentru că țara noastră are fermieri care vor fi afectați de plafonare. Dacă ne-am raporta doar la „sprijinul de bază de pe suprafață”, o subvenție clasică, care în 2025 a fost de 99,27 euro la hectar, nepenalizate ar fi doar primele 201 hectare. În schimb, la polul opus, fermierii care au culturi de peste aproximativ 2.100 de hectare vor avea suma plafonată la 100.000 de euro.
Importanța actualului Pilon 2 din PAC
Așadar, dacă România ar fi să accepte această propunere, a plafonării, în schimb, ar putea să încerce să negocieze o finanțare cu sumele care rămân disponibile la statul membru, pentru alocarea pe forme de sprijin cum ar fi „sprijinul cuplat de producție”. Mai precis, un sprijin care ține cont de niște performanțe asumate pentru producție (de exemplu, obținerea unui anumit număr de kilograme de produs la hectar).
Surse din Executiv au precizat că România trebuie să se lupte pentru menținerea Pilonului 2 de investiții în ferme. Pilonul 2 este considerat „foarte important”, pentru că sunt făcute investiții în ferme zootehnice, în procesare, în instalarea de tineri fermieri. România are nevoie de investiții mai ales din cauza deficitului de balanță comercială. „Practic, românul consumă din import alimente care pot fi cu ușurință venite din propria producție”, susțin surse din Executiv.
Cine ar trebui să iasă în față la negocieri
Surse politice susțin că la nivelul României trebuie să fie o strategie coordonată. În primul rând, pentru negocierile din Consiliul Europei, cel care va decide pentru țara noastră e președintele României. Iar președintele Nicușor Dan trebuie să aibă toate scenariile puse pe masă, urmare a consultărilor cu ministerul de linie, adică Ministerul Agriculturii, dar și cu Ministerul de Finanțe.
Pe scurt, să pună pe masă o eventuală acceptare de diminuare a bugetului într-un anumit procent, dar să ceară la schimb altceva. De exemplu, diminuare de buget pe PAC Pilonul I cu 10%, dar solicitare în schimb de menținere a Pilonului II (investițiile). Iar acesta e doar un scenariu.
De asemenea, un rol important îl au și europarlamentarii, așa că trebuie lobby și la nivelul Parlamentului European, acest for fiind parte a trialogului. Asul din mânecă al României este că raportorul PE pe viitorul cadru financiar multianual este liberalul Siegfried Mureșan.
Revenind la rolul Executivului (Președinție și Guvern), la nivelul Cabinetului Bolojan și celui al lui Nicușor Dan ar trebui să fie o dezbatere deschisă privind ce se poate obține și ce nu, potrivit surselor Libertatea. Iar România în acest punct ar trebui să caute o „masă de blocaj”, adică să-și găsească aliați ca să poată negocia cu șanse de a obține o situație mai bună. Un prim pas ar fi găsirea acestor aliați și semnarea unei scrisori comune privind o listă de lucruri pe care le vrea țara noastră și aliații schimbate la noua PAC.
De asemenea, un element foarte important de precizat, cum a făcut în cadrul negocierilor din vară și eurodeputatul Siegfried Mureșan, este că PAC ține chiar de o posibilă problemă de securitate, adică securitatea alimentară, esențială într-o perioadă cu tot mai multe conflicte calde, iar noul cadru financiar nu poate sublinia că întărește securitatea UE, dacă din start pleacă la drum cu un handicap: securitatea alimentară.
Ce ne trage în jos
România a plecat la drum cu aspecte care îi îngreunează marjele de negociere în următoarele luni pentru PAC mai favorabil. În primul rând, țara noastră se confruntă cu problema deficitului excesiv, un detaliu care nu va scăpa Comisiei Europene și celor care vor un PAC mai suplu. De asemenea, România mai trebuie să salveze multe proiecte pe infrastructura mare (POIM). Iar cel de-al treilea - modul cum în ultima perioadă nu a demonstrat că-și poate găsi aliați alături de care să arate că reducerea fondurilor pe agricultură și dezvoltare rurală poate deveni o amenințare (de securitate alimentară) pentru UE.
Negocierile între cei trei actori – Comisia Europeană, Parlamentul European și Consiliul European – vor continua în următoarele luni, mai ales că atât legislativul, cât și șefii de stat și de guverne s-au arătat nemulțumiți de prima formă înaintată de Ursula von der Leyen pe cadrul financiar multianual.
![Raiul pe pământ! Mirela Vaida trăiește într-o casă de vis, cu 5 camere, perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 €. Cum arată locuința vedetei [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
