Siegfried Mureșan, mesaj subliminal pentru Nicușor Dan: „A fi în PPE înseamnă a pregăti deciziile, a fi în afară înseamnă a afla despre ele după ce-au fost luate”

Mureșan subliniază că PPE o susține ferm pe Ursula von der Leyen

Europarlamentarul Siegfried Mureșan explică șansele României și ale altor state UE de a obține o prelungire cu 18 luni a termenului de implementare a Planurilor Naționale de Redresare și Reziliență (PNRR).

Potrivit acestuia, mecanismul este unul complex, diferit de fondurile europene clasice, iar întârzierea absorbției fondurilor e generalizată la nivelul UE. Deși Parlamentul European a impus oficial propunerea de prelungire, Comisia Europeană rămâne rezervată, dorind să păstreze presiunea pe guverne, pentru implementarea măsurilor în termenul deja convenit. Mureșan susține însă că beneficiarii au nevoie de predictibilitate și îndeamnă autoritățile naționale și locale să facă presiuni asupra Comisiei.

În plan politic, vicepreședintele PPE (n.r. – Partidul Popular European, cel mai mare grup politic din Parlamentul European, care reprezintă partidele de centru-dreapta și creștin-democrate din Uniunea Europeană) subliniază că grupul popularilor europeni o susține ferm pe Ursula von der Leyen, respingând zvonurile despre tensiuni interne. Mureșan atrage atenția că noul context politic european întărește rolul PPE, care devine indispensabil în negocierea majorităților pro-europene.

Mureșan admite pierderea de încredere a PNL în rândul diasporei și promite o reconstrucție pe termen lung, mizând pe calitatea guvernării și atragerea oamenilor noi, neimplicați politic. Ilie Bolojan, spune el, a reușit în calitate de președinte interimar al României să restabilească o parte din încrederea pierdută la nivel european, fiind văzut acum ca un partener de încredere în PPE.

În final, întrebat despre posibila alegere a lui Nicușor Dan între PPE și Renew Europe, Mureșan punctează că forța PPE este net superioară în actualul Parlament European și că apartenența la cea mai mare familie politică europeană este esențială pentru influența României în deciziile UE.

„Există întârzieri la absorbția banilor din PNRR în toate membre”

Libertatea: Care sunt șansele ca România și celelalte state să obțină o prelungire a implementării Planului Național de Redresare și Reziliență cu 18 luni?
Siegfried Mureșan: Realitatea este următoarea. Mecanismul European de Redresare și Reziliență, prin care sunt finanțate PNRR-urile tuturor statelor membre, e un instrument nou care funcționează complet diferit față de fondurile tradiționale europene. Statele primesc bani pentru investiții după ce au implementat anumite reforme și au atins ținte și jaloane, ce țin de implementarea acelor reforme. Acest mecanism, mai laborios din punct de vedere al guvernanței, atât pentru Comisia Europeană, cât și pentru statele membre, a necesitat timp pentru a putea fi pus în vigoare. Există întârzieri la absorbția banilor din PNRR în toate membre. În unele țări întârzieri mai mari, în unele mai mici, însă există baze obiective pentru o prelungire.

De aceea noi, Parlamentul European, propunem ca toate proiectele aflate în desfășurare, care sunt mature, eligibile, aprobate la momentul la care ar trebui să se încheie PNRR-urile statelor membre, adică pe 31 august 2026, să primească o perioadă adițională de implementare de 18 luni. Am reușit să impunem acest lucru în Parlamentul European și ceea ce spun este poziția oficială a Parlamentului European. Pentru ca ea să devină literă de lege, Comisia Europeană trebuie să facă o propunere, pe care după aceea guvernele statelor membre grupate în Consiliu să o accepte cu majoritate calificată și noi în Parlament cu majoritate.

În Parlamentul European noi știm că avem majoritate, cred că și în Consiliu există o majoritate. Comisia Europeană e încă reticentă să propună această modificare legislativă, fiindcă dorește să păstreze ridicată presiunea pe guvernele statelor membre pentru accelerarea absorbției. Acest argument este unul corect și just, însă noi, în Parlament, credem că beneficiarii de PNRR au nevoie de predictibilitate, să știe termenul final real și de aceea solicităm Comisiei Europene să vină cu propunerea de prelungire cât mai rapid. Orice presiune asupra Comisiei Europene din partea beneficiarilor de fonduri europene, a autorităților locale și a guvernelor statelor UE este utilă.

– Este doar șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și aparatul tehnic? Sau sunt și comisarii reticenți, pentru că știm că și ei reprezintă niște state?
– Implementarea Mecanismului de Redresare și Reziliență la nivelul Comisiei Europene este destul de centralizat. S-a creat un directorat general care veghează la implementarea PNRR-urilor și acel directorat general pentru moment nu propune această prelungire. Așadar, cred că acest directorat care este puternic, este competent, este influent, trebuie să audă din partea celor care implementează PNRR-uri, inclusiv din partea guvernelor, nevoia de prelungire. Cred că fără acceptul acestui directorat general, nivelul politic, adică comisarii, nu pot face mare lucru.

Comisia Europeană discută bugetul UE pe șapte ani după 2027

– În momentul de față, în contextul discutării noului cadru financiar multianual, știm câte miliarde sau sute de milioane de euro am pierde prin contopirea banilor din politica de coeziune cu cei de la agricultură?
– Nu știm. Comisia Europeană va propune săptămâna următoare bugetul UE pe următorii șapte ani după 2027. Există speculații că Comisia Europeană va propune contopirea Politicii Agricole Comune și a Politicii de Coeziune, lucru pe care noi, Parlamentul European, îl considerăm o greșeală. Eu sunt negociatorul-șef al Parlamentului European pe acest dosar, pe bugetul UE pe șapte ani, după 2027, și noi respingem în mod oficial contopirea Politicii Agricole Comune cu Politica de Coeziune.

Vrem ca fiecare dintre aceste politici, importante până acum, importante și în viitor, să-și păstreze identitatea, adică buget separat, obiective separate, baze legale separate. Nu au existat încă discuții despre cifre, discuțiile pe acestea vor fi după 16 iulie, când Comisia Europeană va prezenta proiectul de buget. Obiectivul nostru este ca PAC și Politica de Coeziune să primească aceleași sume ca în trecut, cu aceleași metodologii, iar sumele să fie planificate, garantate, pe șapte ani, să nu fie contopite și să nu fie incerte.

– Par să fie anumite sincope de comunicare și privind obiectivele între PPE și Ursula von der Leyen. De ce este proiectată această imagine în momentul de față?
– Săptămâna aceasta PPE o susține total și necondiționat pe Ursula von der Leyen în acest demers nejustificat al moțiunii de cenzură, lansat de un europarlamentar irelevant român. Vom fi mereu alături de Comisia Europeană și de președintă în toate momentele dificile. E firesc să lucrăm împreună. De asemenea, în acest Parlament European există o majoritate diferită de cea din vechiul Parlament European. În vechiul Parlament European, PPE era cel mai mare grup, însă partidele pro-europene de centru și centru-stânga, socialiștii, verzii și grupul de centru pro-european Renew aveau o majoritate relativă în raport cu PPE.

Această majoritate acele grupuri nu o mai au acum. Ca atare rolul PPE e mai puternic și e indispensabil în această legislatură. Totuși, convingerea mea este că rolul PPE este de a uni și conduce forțele pro-europene. Și din acest punct de vedere viziunea președintei Comisiei Europene și viziunea mea este identică. Obiectivul nostru strategic trebuie să fie întărirea cooperării cu forțele pro-europene. Chiar dacă există diferențe de nuanță între un europarlamentar verde sau socialist și mine voi prefera mereu să mă așez la masă să discut cu oameni care cred la fel ca mine în soluții europene, nu cu extremiști care vot să slăbească și să distrugă UE.

Deci, cred că obiectivul președintei Comisiei Europene de a ține majoritatea unită, care a și susținut-o la votul de învestitură, e corect. Pe substanță există anumite detalii unde partidele europene de centru-dreapta doresc să corecteze un pic cursul impus de partidele pro-europene de centru-stânga, cu o majoritate diferită în legislatura trecută. Acestea sunt chestiuni de nuanță, nu aș spune că sincope mari, strategici, între marea majoritate a PPE și președinta Comisiei Europene.

„PNL a pierdut în ultimii ani încrederea românilor din diaspora”

– Sâmbătă, 12 iulie, are loc Congresul PNL, unde sunt aleși președintele, prim-vicepreședinții și validați vicepreședinții regionali. Unde mai este acel vicepreședinte pentru relații externe în noua structură, dat fiind că PNL încearcă să refacă relația cu diaspora?
– PNL, din păcate, în ultimii ani a pierdut încrederea românilor din diaspora. Președintele PNL m-a rugat să preiau conducerea organizației PNL Diaspora după ce candidatul PNL din noiembrie 2024 a obținut de 15 ori mai puține voturi decât candidatul susținut de PNL la prezidențialele din 2019. PNL a obținut un scor modest la alegerile parlamentare din diaspora neavând, de pildă, o listă de candidați la Camera Deputaților. Recâștigarea încrederii diasporei în PNL va fi un proiect pe termen lung, care va depinde mai ales de calitatea guvernării de la București.

Oamenii au plecat dezamăgiți fiind în primul rând de PSD, după aceea și de PNL, din cauza asocierii cu PSD și datorită faptului că prezența noastră în acea coaliție nu a fost vizibilă. Ce va conta pentru diaspora va fi: i) calitatea guvernării de la București; ii) comunicarea guvernării de la București cu diaspora; iii) deschiderea organizației PNL către oameni activi, de succes, din diaspora.

Oameni noi care nu sunt implicați în momentul de față. Iar aici președintele PNL, Ilie Bolojan, a dat un semnal extrem de important spunând că atât la nivel central, cât și la nivelul organizațiilor județene, inclusiv la nivelul diasporei, trebuie să avem câteva structuri care să rămână neocupate, care să fie ocupate ulterior de oameni noi, de valoare, care să vină din afara partidului. Deci, mesajul pe care îl dăm oamenilor, inclusiv în diaspora, este că oamenii pot veni inclusiv în poziții de conducere în cadrul PNL.

În trecut, aveam pe lângă un președinte al organizației de diaspora și un vicepreședinte național responsabil de diaspora. În fond, erau doi oameni pentru același rol. Nu cred că era nevoie de doi oameni și nu-mi aduc aminte ca vicepreședintele PNL responsabil de diaspora să se fi remarcat printr-o activitate politică în diaspora. Deci cred că o filială solidă, întărită, credibilizată, deschisă e ceea ce ne trebuie și e suficient.

Relația lui Ilie Bolojan cu PPE

– Cum vedeți relația conducerii PNL, iar mă refer strict la Ilie Bolojan, cu PPE, în condițiile în care președintele liberal pare că s-a lăsat destul de mult influențat și de Dacian Cioloș, fost lider de grup al Renew (n.r. – familie politică susținută de Emmanuel Macron), care i-a fost și consilier onorific la Palatul Cotroceni?
– În primul rând, mi se pare că din prima zi de mandat ca președinte interimar al României, domnul Ilie Bolojan a acordat o atenție extrem de mare temelor ce țin de politica europeană și de relațiile internaționale. Mereu când l-am văzut în cadrul internațional, vă spun că a lăsat o impresie excepțională, a reprezentat România și PNL foarte bine. Au fost săptămâni foarte grele în lunile martie, aprilie ale acestui an, când situația în Ucraina era tare tensionată, când liderii europeni au trebuit să învețe să coopereze cu noua administrație americană și din prima zi a mandatului interimar președintele României mi s-a părut că e la înălțimea funcției.

În rândul PPE, a fost din prima primit cu brațele deschise din următorul motiv: parcursul său politic de până acum a fost suficient pentru a convinge toți ceilalți președinți de partid și prim-miniștri că e un om serios, de cuvânt, care a livrat, că e un om politic de anvergură. Practic, domnia sa a reușit în cele câteva luni în care a fost președinte interimar să restabilească o parte din încrederea pierdută de România în ultimii ani pentru că, să fim cinstiți, a existat o eroziune a încrederii României la nivel european. Acum este văzut de conducerea PPE și de omologii săi prim-miniștri ca fiind unul dintre pilonii de bază ai Partidului Popular European, conducând Guvernul într-unul dintre statele mari membre al UE, fiind și președinte de partid.

Se află în situația ori câte ori va avea nevoie de sprijin din partea familiei noastre politice pentru România, va reuși să-l obțină. A reușit să dezvolte rapid o capacitate de mobilizare în favoarea României și a dovedit în ultimele săptămâni, ca prim-ministru, capacitatea de a soluționa o situație critică în ceea ce privește deficitul excesiv al României, câștigând încrederea UE printr-un pachet de măsuri suficient, într-o primă etapă, pentru a intra într-o relație cu UE pe un făgaș normal, care să ne permită evitarea blocării de fonduri europene, evitarea reducerii ratingului de țară.

„Nicușor Dan va fi mai mult decât binevenit în familia noastră politică”

– Libertatea scria la începutul lunii iunie despre jocul european al lui Nicușor Dan și că ar trebui să decidă unde merge, spre PPE sau spre Renew Europe. Politico scria și el într-un ultim material despre România despre triunghiul amoros Nicușor Dan, Friedrich Mertz, Emmanuel Macron. De ce ar trebui sau de ce ar vrea să aleagă Nicușor Dan PPE în detrimentul Renew?
– Nu voi vorbi în numele președintelui României. Domnia sa decide cum va acționa la nivel european, însă familiile de partide politice la nivel european sunt evident instrumente pentru a influența decizii la nivel european în favoarea țării tale. Și realitatea obiectivă, factuală, este că în actuala legislatură Renew se întâmplă să fie doar al cincilea cel mai mare grup în Parlamentul European.

Partidul Popular European este de departe cel mai mare grup. Renew se întâmplă să aibă pe lângă președintele Franței, cu un mandat care expiră peste mai puțin de doi ani de zile, prim-miniștri în doar trei state membre ale UE: Estonia, Slovenia și Irlanda, cu mențiunea că în Irlanda există un acord privind rotația premierilor la jumătatea legislaturii, premierul urmând să vină de a PPE.

În timp ce Partidul Popular European deține șefia Comisiei Europene, președinția Parlamentului European, jumătate din numărul de comisari europeni și jumătate din șefii de stat și de guvern din UE. Pentru ca președintele României să își poată exercita cu maximă eficiență mandatul la nivel european apartenența la familia politică care în momentul de față conduce Europa și ia toate deciziile îl ajută în pregătirea deciziilor, unde va fi parte la nivelul Consiliului European. A fi în PPE înseamnă a pregăti deciziile (n.r. – europene), a fi în afara PPE înseamnă a afla despre ele după ce au fost luate. Dar decizia o ia președintele României.

Ca vicepreședinte al PPE vă spun că Nicușor Dan va fi mai mult decât binevenit în familia noastră politică, care de altfel l-a și susținut și bucurat pentru victoria sa la alegerile prezidențiale.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE