Mizele turului 2 al alegerilor prezidențiale din România. Două tipologii de șef de stat complet diferite
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Dincolo de alegerea între calea proeuropeană versus o atitudine ambiguă față de Bruxelles, românii vor opta în alegerile prezidențiale care se încheie pe 18 mai între un candidat care va putea aduce repede stabilitatea politică și unul care produce incertitudine, inclusiv prin posibila dezintegrare a unor formațiuni politice tradiționale.
Cuprins:
Două atitudini politice total opuse
Românii au de ales între două atitudini total opuse ca stil politic. Și nu e vorba doar de comportament, ci și de modul de a construi echipe cu care să colaboreze în următorii ani, pentru reforme și politici-cheie.
Indiferent cine va ajunge locatar la Palatul Cotroceni, România va trebui să dialogheze cu celelalte state europene și cu partenerii de peste Ocean, să plătească pensii, salarii, să asigure un mediu propice pentru antreprenorii români și investitorii străini.
Nicușor Dan s-a arătat prudent în ceea ce privește declarațiile despre partenerii occidentali, fiind un adept al moderației și prezentându-se ca un garant al unor relații bune atât cu Statele Unite ale Americii, cât și cu cele mai puternice economii europene, cum sunt Germania și Franța, dar și cu Bruxelles-ul (Comisia Europeană, Parlamentul European - din zona familiilor politice, Nicușor Dan primește chiar sprijinul public a patru familii politice - PPE, S&D, Renew și Verzii).
Pe de altă parte, George Simion este all in pentru relația cu adepții MAGA de peste Ocean, iar pe o parte din partenerii occidentali fie i-a ridiculizat, fie i-a atacat. Inclusiv Giorgia Meloni, șefa guvernului italian, s-a văzut cu George Simion pentru că e din aceeași familie politică, dar nu a transmis ulterior un comunicat oficial prin care să-și arate susținerea.
Momentul din Franța
Cel mai bun exemple despre cum nu înțelege Simion relația cu state-cheie este modul cum s-a manifestat la CNews, post francez apropiat mai ales de zona naționalistă cu accente de extremă dreapta, unde liderul AUR a vorbit de Emmanuel Macron ca despre un președinte cu „tendințe dictatoriale” și a comparat Franța (un stat laic prin excelență) cu Iranul (o teocrație).
Moderatorul, deși teoretic la o televiziune pe linia naționalistă, i-a dat o replică virulentă: „Țin să vă spun că Franța e o democrație care nu are tendințe dictatoriale. Dacă vă numiți deja omologul dictator, asta e «promițător» pentru relațiile României cu Franța”. E doar un exemplu, cel mai recent.
România are în viitoare perioadă de negociat multe aspecte financiare cu Bruxelles-ul. Iar majoritatea țin de garanții privind asumarea unor reforme, unele deja întârziate. După 18 mai, în fața liderilor-cheie de la Bruxelles va ajunge, în calitate de președinte al României: i) un adept al prudenței, care urnește uneori greu demersurile politice și administrative, dar face acest lucru (Nicușor Dan); ii) un politician radical, care în ultimii ani a avut atacuri în rafală la adresa celor din UE cu care acum România trebuie să negocieze noi tranșe de bani (George Simion).
Cu ochii pe banii care ar putea fi pierduți
Banii europeni, cum sunt cei din PNRR, sunt esențiali pentru multe aspecte, vizibile și pentru aleșii locali sau simpli cetățeni din rural și urbanul mic: echipamente noi pentru școli (mobilier), anvelopare a acestor unități de educație (grădinițe, școli, licee etc.) sau microbuze. Sunt detalii care afectează viața cetățenilor, indiferent că stau cu ochii pe cine vine premier, ce miniștri sunt aduși în noul guvern sau ce secretari de stat își numesc.
Pe de altă parte, una din marile probleme va fi legată de noua arhitectură guvernamentală. Potrivit surselor Libertatea, o parte a PSD ar fi gata să sprijine din umbră un guvern AUR sau chiar să intre în noul Executiv. Dar și aici sunt lideri care își asumă opoziția față de un guvern cu AUR, iar o masă relativ mare care privește cu ochi sceptici asocierea cu George Simion, un politician considerat fără cuvânt.
În schimb, sursele Libertatea susțin că în cazul alegerii lui Nicușor Dan un guvern PNL-PSD-USR-UDMR e ca și făcut, deși sunt lideri ai social-democraților care ar prefera opoziția. Iar în acest caz, în PSD e o discuție despre neparticiparea oficial, cu miniștri, la guvernare, dar menținerea unor secretari de stat, șefi de agenții și prefecți.
Practic, aproape ce a făcut UDMR după ce în Guvernul Ciolacu I PNL și Klaus Iohannis au decis scoaterea pe tușă a Uniunii. Atunci, UDMR și-a păstrat prefecții și subprefecții, dar și o parte din secretarii de stat.
De exemplu, de la baza PSD e inacceptabil ca formațiunea să nu aibă oameni care să fie responsabili de Programul Național de Investiții Anghel Saligny, PNDL, Compania Națională de Investiții și PNRR. E nu doar robinetul cu resurse, ci gura de oxigen pentru administrațiile locale care depinde de banii de la centru.
Ce se întâmplă cu partidele
Viitorul președinte poate influența politica internă a partidelor. Iar cele mai mari probleme și dileme sunt la PSD. Coabitarea cu George Simion ar putea să fie o soluție bună pentru o aripă conservatoare, chiar apropiată de gândirea PRM-ului, însă ar putea distruge partidul.
Marea teamă a unor lideri social-democrați este că, odată instalat George Simion la Cotroceni, AUR va da atacul la primari. Va încerca să atragă cât mai mulți, pentru ca în 2028 formațiunea să devină una din primele forțe. Iar coloana vertebrală a multor primari e destul de flexibilă, fiind gata să trădeze PSD, cum au trădat și pentru PNL în 2020, pentru a avea bani de investiții și cheltuieli curente.
În schimb, cu Nicușor Dan la Cotroceni PSD s-ar putea reforma liniștit, în direcția pe care o vrea. Calea în această direcție este un lider mai tânăr, adaptat la modul cum arată social-democrația europeană. Nu ar lipsi din peisaj nici baronii locali, pentru că stabilitatea internă ține de asigurarea unui sprijin puternic din teritoriu. Însă până la urmă ar fi o reformă graduală.
Pentru PNL, Nicușor Dan președinte ar însemna un parteneriat solid cu Ilie Bolojan, om pe care îl vrea ca premier din cel puțin două motive: i) e un politician parolist și ocolește jocurile de culise; ii) ar fi dispus să facă reforme drastice în administrația publică și să dea un impuls în implementarea PNRR. Alternativa pentru PNL, în cazul ieșirii lui George Simion, ar fi să înceapă reconstrucția din opoziție, după lupta care se anunță încinsă, la viitorul congres.
Surse politice din UDMR nu văd cu ochi buni deloc un guvern PSD-AUR în ceea ce privește viitorul politic al organizațiilor minorităților. AUR și George Simion au avut un discurs acid, uneori cu tentă violentă, împotriva UDMR. De la un sprijin consistent al organizațiilor minorităților naționale, cum s-a întâmplat în ultimii ani, situația s-ar putea să ajungă la polul opus, adică o subfinanțare a acestora, dat fiind că au avut o orientare neprietenoasă cu Simion.
De aici și mobilizarea fără precedent a liderilor UDMR și a comunității maghiare pentru a veni cât mai multă lumea la vot. Pentru ei nu e vorba doar de o simplă alegere, ci de respectarea unor drepturi esențiale pentru o minoritate, în condițiile în care primul om al țării ar putea fi o persoană care a jignit în ultimul deceniu de nenumărate ori această minoritate reprezentată de 1,1 milioane de oameni.
Foto: Profimedia
