Din una dintre cele mai cunoscute clădiri din București au rămas doar ruinele, în timp ce autoritățile își pasează responsabilitatea și dezvoltatorii imobiliari își freacă mâinile.
Cuprins:
În timp ce Primăria Capitalei și Ministerul Culturii spun că se caută o soluție pentru oprirea degradării și îmbunătățirea situației în care se află monumentul Moara lui Assan, situația din teren aduce cu platoul de filmare al unui film de groază. Cele 4,7 hectare au fost împărțite deja în două loturi, cel care cuprinde monumentele istorice aflate într-o stare de degradare avansată, în timp ce pe al doilea, cu o suprafață de peste 20.000 de metri pătrați, sursele din zonă spun că ar trebui să înceapă construcția unei parcări la sol de către o firmă privată.
Deși Moara lui Assan este clasificată în evidențele Ministerului Culturii și Cultelor ca fiind monument istoric de valoare națională și face parte din patrimoniul industrial, a fost prezentat public proiectul „Eco-Moara lui Assan", un plan de salvare axat pe crearea unei comunități agrare autosuficiente, iar Primăria Sectorului 2 a cerut Primăriei Generale acordul să se ocupe de renovarea monumentului, în scopul creării unui hub cultural și economic, e vizibil că încăpățânarea clădirii să rămână în picioare încurcă pe toată lumea cu putere de decizie sau planuri de dezvoltare imobiliară.
Moara lui Assan a fost construită în anul 1853 și este prima moară cu aburi din România. Aceasta a fost proprietatea negustorilor George Assan și Ion Martinovici. Cei doi dețineau o prăvălie pe strada Lipscani din București (ulterior mutată în hanul Șerban-Vodă), care era renumită în epocă pentru vânzarea bunurilor de lux și purta numele „Magazinul de spițărie și băcănia nobilă". Aceștia au adus un motor cu abur Siegel de la Viena, care a fost transportat pe Dunăre și pe șoseaua Giurgiu - București timp de o lună. Utilajul a fost utilizat pentru deschiderea morii ridicate în zona Obor – Lizeanu, pe un teren agricol cumpărat de la Epitropia Ghica și de la locuitorii din zonă, cu meșteri aduși din Germania.
În 1865, Assan și Martinovici dizolvă parteneriatul, cu primul dedicându-se industriei și cu celălalt rămânând implicat în comerț. Assan moare la vârsta de doar 45 de ani, în 1866, iar construcția intră în administrarea soției și fiilor acestuia, Gheorghe (cunoscut ca George / studii comerciale la Antwerp) și Vasile (cunoscut ca Basil / inginer de profesie, cu studii la Liège, a lansat ideea Canalului Dunăre – Marea Neagră / explorator și geograf de vocație / cel care a adus primul automobil în București, în anul 1900, un model franțuzesc Panhard & Levassor cu un motor de 4 cai-putere / decedat la Montreux, în Elveția, în 1918). La apogeu, moara măcina o treime din toată cantitatea de făină necesară locuitorilor Bucureștiului.
Locația a purtat diverse nume, precum „Moara lui Assan”, „Moara cu valțuri”, „Moara de foc” sau „Vaporul lui Assan”, și a fost mult timp celebră pentru ceasul amplasat în înaltul uneia dintre clădiri, care a dat mult timp ora exactă în zonă. În 1903, Moara lui Assan a fost electrificată, în 1904 s-a construit un turn de 41 de metri, cea mai înaltă clădire din Capitală la acel moment, iar în 1930 a fost transformată în Societate Anonimă pe acțiuni sub denumirea „Fabricile Assan”, fiind specializată în măcinarea cerealelor și producerea de uleiuri vegetale, lacuri și vopsele, săpunuri și chit.
Moara a fost naționalizată în iunie 1948, Vasile Assan decedând în arestul Prefecturii Poliției Capitalei, după o cădere de la etajul 5 al clădirii, în urma refuzului de a semna cedarea voluntară a proprietăților. După 1950, societatea a fost împărțită în Fabrica de pâine „Grâul” și Fabrica de ulei „13 Decembrie”, care s-au transformat după Revoluția din 1989 în SC „Grâul” SA și SC „Solaris” SA. Dificultățile financiarea întâmpinate de acestea au făcut ca activele lor să fie lichidate, iar clădirile să intre într-un lung proces de distrugere.
Rând pe rând, au dispărut elemente decorative din zinc și plumb de la acoperitoare și turnuri, plăcile de identificare a monumentului, cercevelele ferestrelor, splendid lucrate în fier forjat, arhiva și mobilierul de valoare, utilajele fabricate la Viena înainte de anii 1900 au dispărut, fiind vândute la fier vechi, iar demolări efectuate în grabă și fără autorizație au distrus stâlpi, pereți de rezistență și corpuri întregi de clădiri. În mai 2008 și iunie 2012, ansamblul a fost incendiat premeditat, iar la începutul anului 2012 și în februarie 2013, acoperișul și doi dintre pereții construcției au căzut, din cauza furturilor de fier beton din structura de rezistență.
MarCo58 12.09.2026, 18:43
1. Proprietarul actual al ansamblului Moara lui Assan este o firmă de intermedieri și tranzacții imobiliare (înregistrată anterior în acte ca S.C. Ozran Real Estate S.R.L.) 2. str. Londra 18A Et. 2 Ap. 8 BIS Cod 011763 3. Terenul pe care se află Moara lui Assan este plasat foarte convenabil, lângă bd. Ștefan cel Mare, într-o zonă unde metrul pătrat se vinde cu 1.000 de euro. Terenul este cu atât mai valoros cu cât este foarte mare, are 4,7 hectare. 4. Compania este deţinută de un offshore din Cipru: THESTINA LIMITED, înregistrată în Limassol, conform datelor disponibile în 2010. Firma cipriotă este reprezentată de o româncă de 31 de ani, Rasin Luminiţa.
florin44 12.09.2026, 19:31
Guvernanti netrebnici! Toti, nu doar cei actuali! Toti de la 1989 incoace! Nu s-a pastrat nimic din patrimoniul istoric national. Din rea vointa, din nepasare, din nepricepere! Toti se bat cu pumnul in piept ca vor sa copieze modele de democratie, de dezvoltare, de modernizare a Romaniei! Dar totul a ramas doar vorba goala, doar propaganda. Pana si cele, impropriu spus, mai inapoiate natiuni isi conserva traditiile, monumentele si edificiile istorice, isi omagiaza personalitatile reprezentative. In replica, Romania se identifica exact cu reversul, fiind campioana mondiala la distrugerea istoriei! Prin ce se justifica bugetul alocat ministerului de resort, salariile platite salariatilor din domeniu?!?