Cum să alegi parfumul potrivit. Expert, despre greșeala făcută de mulți cumpărători: „Nu este suficient să-ți placă în primul minut”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Parfumurile sunt nelipsite din rutina multor oameni, însă puțini știu cum sunt create sau ce se ascunde în spatele aromelor pe care le poartă zi de zi.
Cuprins:
De la ingrediente naturale și molecule sintetice până la mituri precum cel al boabelor de cafea sau regulile după care ar trebui ales un parfum, universul esențelor plăcut mirositoare este mai complex decât pare la prima vedere.
Mohamad Ali Tolombahje, parfumier libanez, a dezvoltat ani la rând două branduri de parfumuri în Liban și a creat un muzeu olfactiv dedicat memoriei prin mirosuri.
După ce războiul din țara natală i-a schimbat viața, s-a stabilit în București, unde organizează ateliere de concepere a parfumurilor și le vorbește participanților despre arta parfumeriei, dar și despre cele mai răspândite mituri din acest domeniu.
Cum a schimbat Chanel No. 5 istoria parfumurilor
Tolombahje spune că, deși romanii foloseau esențe mirositoare încă din Antichitate, primul parfum modern a apărut în anul 1370. Se numea Hungary Water și a fost preparat inițial ca tratament pentru migrenele Reginei Ungariei.
Specialistul libanez declară că, aproape trei secole mai târziu, a apărut Eau de Cologne (apa de colonie), iar ulterior Fougère Royale, primul parfum în care a fost folosită o moleculă sintetică.
Tolombahje mai spune că cea mai importantă schimbare în domeniu s-a petrecut odată cu lansarea Chanel No. 5. Parfumul creat de Ernest Beaux pentru Coco Chanel a deschis drumul caselor de modă către industria parfumurilor.
„Chanel era pasionată de numerologie. A ales numele pentru că era numărul ei preferat și lansarea avea loc pe 5 mai. Tocmai acea formulă conținea, din greșeală, o doză prea mare de aldehide. Așa s-a născut Chanel No. 5”, povestește Mohamad Ali Tolombahje.
Cele trei categorii de note ale parfumului
Specialistul arată că un parfum nu este alcătuit dintr-un singur miros, ci din mai multe straturi care se dezvăluie treptat după aplicare. Acesta explică că fiecare creație este construită din trei categorii de note: de vârf, de mijloc și de bază, care constituie piramida olfactivă.
„Primele sunt cele pe care le simțim imediat după pulverizare și dispar în câteva minute. Notele de mijloc fac trecerea către baza parfumului, iar cele de bază sunt cele care rămân cel mai mult pe piele și oferă persistență. Notele de bază se evaporă foarte lent și sunt responsabile de longevitatea parfumului”, spune specialistul.
Iar despre acord spune că nu este un ingredient care există în natură, ci rezultatul combinării mai multor materii prime. Parfumierul oferă exemplul acordului de ambră, obținut prin amestecarea vaniliei, patchouliului și labdanumului. Luate separat, cele trei ingrediente au mirosuri complet diferite. Însă împreună creează o aromă nouă.
Nu există parfum 100% natural
Parfumierul spune că una dintre cele mai răspândite idei greșite este că există parfumuri realizate exclusiv din ingrediente naturale. În realitate, specialistul susține că toate parfumurile sunt o combinație între materii prime naturale și molecule sintetice.
„Nu există parfum complet natural. Parfumeria înseamnă întotdeauna o combinație între ingrediente naturale și ingrediente sintetice. Este imposibil să existe un parfum exclusiv natural”, explică acesta.
Potrivit specialistului, într-un parfum se regăsesc alcool, uleiuri esențiale naturale, molecule sintetice, solvenți, antioxidanți și, uneori, coloranți. Alcoolul folosit este etanol, același tip de alcool utilizat în băuturile alcoolice, iar uleiurile naturale provin din ingrediente precum bergamota, portocala, iasomia sau trandafirul bulgăresc.
„Atunci când mirosim un ingredient natural nu percepem o singură aromă, ci sute de molecule care formează împreună mirosul specific”, spune el.
Tolombahje susține că moleculele sintetice sunt create în laborator și au devenit indispensabile în parfumerie. Unele ingrediente nu există în natură, iar altele sunt atât de greu de extras încât utilizarea lor nu este practică.
Specialistul oferă exemplul moscului, care era obținut în trecut din glanda masculului de cerb mosc. „Astăzi această practică este interzisă. Uniunea Europeană nu mai permite utilizarea acestui tip de mosc, așa că îl recreăm în laborator”, subliniază parfumierul.
Același lucru spune că este valabil și pentru numeroase note fructate. Mulți consumatori cred că parfumul de pară sau de căpșună provine direct din fruct, însă realitatea este alta. „Nu putem extrage mirosul unei pere din natură. Ceea ce facem este să recreăm senzația pe care o ai când guști fructul”, explică el.
De exemplu, el explică că acordul de pară este construit din aproximativ 32 de ingrediente diferite, fiecare contribuind cu o anumită caracteristică: dulceață, prospețime sau partea verde a fructului.
Totodată, Tolombahje spune că ingredientele naturale diferă în funcție de locul în care sunt cultivate. „Bergamota din Italia nu miroase la fel ca cea cultivată în Turcia, iar trandafirii din Bulgaria au un profil olfactiv diferit față de celebrul Rose de Mai, cultivat în Franța. Dacă vrei să reproduci același parfum ani la rând, trebuie să folosești ingredientele din aceeași regiune. Altfel, parfumul nu va mai mirosi la fel”, menționează specialistul.
Mitul boabelor de cafea
Puțini oameni ies dintr-un magazin de parfumuri fără să miroasă boabele de cafea puse lângă standurile cu testere. Mulți cred că acestea „resetează” simțul olfactiv și îi ajută să perceapă mai bine următorul parfum. Tolombahje spune că acesta este unul dintre cele mai răspândite mituri din parfumerie.
„Când nu mai simțim mirosurile, înseamnă că receptorii olfactivi sunt deja saturați. Dacă mirosim cafea, trimitem și mai multe molecule către acești receptori. În realitate, nu îi resetăm. Este doar un efect placebo”, explică parfumierul.
El spune că, după ce mirosim același parfum de trei sau patru ori, începem să îl percepem doar parțial, deoarece o mare parte dintre receptorii olfactivi sunt deja blocați. „Pentru că mirosul cafelei este diferit de cel al parfumurilor, avem impresia că putem mirosi din nou parfumurile, dar acesta nu este mecanismul real”, subliniază specialistul.
O altă greșeală frecventă menționată de specialist este alegerea unui parfum imediat după ce este pulverizat pe piele. Parfumierul spune că primele minute sunt înșelătoare, deoarece parfumul continuă să evolueze timp de câteva ore.
„Nu este suficient să îți placă un parfum în primul minut. Trebuie să îl aplici pe piele și să observi cum evoluează de la notele de vârf la cele de mijloc și apoi la notele de bază”, spune Tolombahje.
Acesta susține că notele de vârf sunt cele care atrag cumpărătorul, dar ele dispar în aproximativ cinci până la cincisprezece minute. „Ceea ce contează cu adevărat este baza parfumului. Dacă baza nu este bună, parfumul nu este bun”, afirmă specialistul.
Din acest motiv, el îi sfătuiește pe cei care merg la cumpărături să nu ia o decizie pe loc. „Mergeți mai întâi într-un magazin de parfumuri, aplicați parfumul pe piele, apoi continuați-vă cumpărăturile timp de două-trei ore. La final reveniți și abia atunci decideți dacă îl cumpărați sau nu”, recomandă parfumierul.
Românii preferă parfumurile arăbești, iar libanezii pe cele franțuzești
Deși provine dintr-o țară arabă, Tolombahje spune că preferințele olfactive din Liban sunt diferite de cele pe care le-a observat în România. „În România există o adevărată obsesie pentru parfumurile arăbești. Noi preferăm parfumurile franțuzești, mai ușoare și mai discrete”, explică el.
În schimb, în statele din Golf, precum Dubai sau Arabia Saudită, acesta spune că parfumurile orientale foarte intense sunt cele mai apreciate. Preferințele diferă și mai mult în Asia, unde, spune el, oamenii caută parfumuri foarte discrete sau chiar aleg să nu poarte parfum deloc.
Totuși, specialistul susține că românii și libanezii au un lucru în comun. „Toți vor parfumuri care să reziste trei zile”, spune acesta.
Parfumierul susține că durata mare de persistență nu garantează însă și calitatea unui parfum. „Putem crea un parfum care rezistă trei zile, dar poate nu îți place deloc cum miroase. Sau putem crea unul care rezistă doar două ore, dar este foarte artistic și extraordinar de frumos. Totul depinde de ceea ce îți dorești”, explică specialistul.
Muzeul în care parfumurile nu sunt purtate, ci retrăite
În Liban, înainte ca războiul să îi schimbe viața, Tolombahje a creat un proiect neobișnuit: un muzeu dedicat memoriei olfactive. Acolo, vizitatorii nu veneau să cumpere parfumuri și nici să testeze cele mai noi lansări, ci să descopere mirosuri capabile să readucă la viață amintiri și emoții. „Noi nu le vindem. Sunt doar amintiri”, spune parfumierul.
Printre creațiile sale se numără mirosul ploii, al mării, al unei prăjituri proaspăt coapte, al banilor sau chiar al prafului de pușcă. Fiecare dintre acestea a fost recreat în laborator, nu pentru a fi purtat pe piele, ci pentru a demonstra că parfumeria poate spune povești și poate conserva memoria unui loc sau a unei experiențe.
„Pentru mine, parfumeria este o formă de artă”, subliniază el.
Parfumierul detaliază că realizarea proiectului a durat aproximativ doi ani și a presupus reconstruirea unor mirosuri pe care oamenii le recunosc instantaneu, chiar dacă nu există ingrediente naturale din care acestea să poată fi extrase.
