Momentul neștiut al unei tragedii naționale: la Marea Relaxare s-a decis „să se coreleze relaxarea cu vaccinarea”, dar apoi nu s-a mai ținut cont
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Ședința convocată azi de președintele Iohannis vine la cinci luni după o altă întâlnire de la Palatul Cotroceni, cea de pe 13 mai, a Marii Relaxări. Atunci s-a decis ceva ce nu s-a mai respectat și românii nu au aflat niciodată de ce.
Cuprins:
- „Un tabel A3 alb-negru, listat la imprimantă”
- Cine a fost la Cotroceni și cine va lipsi azi
- Președintele, în capul mesei
- Mihăilă propune fără măști în birourile firmelor, Iohannis se opune
- Mihăilă propune prudență și decizie în funcție de vaccinarea în județe, Cîțu și Iohannis spun „nu”
- De la „Relaxarea pas cu pas” la „Am învins pandemia”
- A greșit statul? Gheorghiță: „Nu neapărat”
Astăzi, 20 octombrie, Klaus Iohannis a convocat o ședință ca să răspundă la ceea ce președintele a numit „o dramă națională de proporții teribile”.
Joi, 13 mai, la Palatul Cotroceni a avut loc ședința Marii Relaxări. După acea întâlnire, Klaus Iohannis a ținut un discurs către națiune. Iar Guvernul condus de Florin Cîțu a postat un spot video, în care anunța că începe eliminarea restricțiilor și că „pandemia poate fi învinsă”, startul fiind la 15 mai.
„Un tabel A3 alb-negru, listat la imprimantă”
Atât președintele Iohannis, cât și premierul Cîțu au spus la Marea Relaxare din 15 mai că restricțiile vor fi ridicate în funcție de îndeplinirea unor ținte de vaccinare.
În urma reconstituirii făcute de Libertatea a ședinței din 13 mai, rezultă că așa s-a și convenit la Palatul Cotroceni pe baza „unui tabel alb-negru, A3, listat la imprimată, pe care erau trecute țintele de vaccinare”, după cum au confirmat mai mulți dintre participanții ședinței de la Marea Relaxare.
Numai că, imediat după aceea, „când a devenit clar că țintele de vaccinare vor fi ratate, chiar începând cu cea din 1 iunie, în Hotărârea CNSU a Marii Relaxări, din 14 mai, nu au mai fost trecute țintele de vaccinare”, a spus unul dintre participanți. Și restricțiile au fost ridicate fără nicio condiționare.
Cine a fost la Cotroceni și cine va lipsi azi
La ședința de astăzi, despre care unul dintre participanții de atunci spune că este „a marelui eșec”, vor participa o bună parte din cei care au decis relaxarea: Klaus Iohannis, Florin Cîțu, Raed Arafat, miniștrii Nicolae Ciucă (Armată), Lucian Bode (MAI), Bogdan Gheorghiu (Cultură), Eduard Novak (Sport) și Adriana Pistol, șefa INSP. Toți au fost și în mai.
Vor lipsi Ioana Mihăilă și Dan Barna, ministrul sănătății și vicepremierul de atunci, prezenți la ședința din primăvară. Acum va fi prezent Valeriu Gheorghiță, șeful vaccinării, care atunci a fost absent și noul ministru al Sănătății, Cseke Attila.
Ce au discutat acești înalți responsabili pe 13 mai, cum au decis Marea Relaxare și cine n-a respectat decizia finală de a corela relaxarea cu vaccinarea?
Președintele, în capul mesei
„Pe o coloană erau diversele măsuri, cu variante: deschiderea cinematografelor cu mască sau fără mască. Deschiderea restaurantelor și tot așa”, își amintește unul dintre participanți cum arăta tabelul „pe care fiecare l-am primit pe 13 mai, când am intrat în sala de la parterul Palatului Cotroceni”. „Nu era semnat de cineva”, și-a amintit el.
Cei convocați s-au uitat pe tabelul tipărit pe câte o foaie A3, dublul unei A4. „Pe 1 iunie trebuiau vaccinați 5 milioane de oameni, aceasta era prima țintă”, spune un alt participant. Martorii oculari au vorbit cu ziarul sub condiția anonimatului.
Mihăilă propune fără măști în birourile firmelor, Iohannis se opune
La un moment dat, a existat un schimb de idei între ministrul Sănătății, Ioana Mihăilă, și președintele Klaus Iohannis. Ministrul a spus că se poate renunța la măști în birouri, la stat și la privați, la firme, între cei vaccinați, dar președintele a spus că nu.
O luăm mai încet, nu vreau să luăm măsuri pe care mai apoi să le retragem, pentru că e greu să retragi ceva ce ai oferit.Klaus Iohannis, refuzând propunerea Ioanei Mihăilă:
Cel mai tensionat moment a fost tot unul produs de ministrul Sănătății. De data asta, Ioana Mihăilă a cerut „prudență, haideți să corelăm ridicarea restricțiilor și cu ratele de vaccinare din județe”.
Mihăilă propune prudență și decizie în funcție de vaccinarea în județe, Cîțu și Iohannis spun „nu”
„Cererea ministrului venea pe fondul faptului că vaccinarea mergea în urban, dar în rural erau mari probleme”, explică unul dintre participanți. Doar Barna, coleg de partid cu Mihăilă, a sărit ca să o susțină. Propunerea a picat.
Președintele Iohannis a mai spus o dată că va anunța, după ședință, etapele. Calendarul relaxării după vaccinare avea următoarele praguri:
- 1 iunie: 5 milioane de oameni vaccinaţi.
- 1 iulie: 6 milioane de oameni vaccinaţi.
- 1 august: 7 milioane de oameni vaccinaţi.
„Da, e adevărat că am solicitat în numele Ministerului Sănătății ca măsurile de relaxare să fie corelate cu țintele de vaccinare de la nivelul unităților administrativ-teritoriale”, a confirmat Ioana Mihăilă pentru Libertatea.
Libertatea i-a întrebat pe mai mulți participanți, dacă „în înțelegerea dumneavoastră, decizia de la încheierea ședinței, pe baza tabelului, a fost că se corelează relaxarea cu vaccinarea?”. Toți au răspuns „Da”.
De fapt, președintele a spus asta explicit imediat, în discursul de la Cotroceni din acea după-amiază.
„Numai că, probabil fără să știe președintele, asta nu știu, țintele de vaccinare au rămas doar la nivelul cuvintelor în măsurile scrise. În sensul că în Hotărîrea CNSU nu mai apărea, concret, nicio corelație pe cifre între relaxare și măsurare”, a explicat Ioana Mihăilă. Practic, la ședința Marii Relaxări se decisese o etapizare condiționată, care mai apoi nu s-a regăsit în deciziile care au urmat.
De altfel, România a ratat toate țintele de vaccinare care au urmat. Nici măcar azi, 20 octombrie, nu am atins ţinta de vaccinare pentru 1 iulie. Avem sub 6 milioane de vaccinați cu schemă completă: 5,7 milioane.
De la „Relaxarea pas cu pas” la „Am învins pandemia”
La câteva ore după şedinţă, Iohannis face declaraţii de presă de la Cotroceni. Are un discurs moderat şi citeşte ţintele de vaccinare discutate cu reprezentanţii guvernului.
„Am parcurs deja un drum lung, însă este nevoie de mai mult, este nevoie de mult mai mult. Dacă vrem să ieşim din pandemie, trebuie să ne vaccinăm, nu este altă cale de a finaliza această pandemie cu succes. Pentru asta, în şedinţa de astăzi am stabilit nişte ţinte de vaccinare. Aş spicui doar dintr-un tabel”. Și președintele citește exact tabelul pe care l-au avut participanții pe masă.
„Ne propunem ca la 1 iunie să avem 5 milioane de persoane vaccinate, la 1 iulie – 6 milioane, la 1 august – 7 milioane de persoane vaccinate. O să vă întrebaţi de ce aceste date. Am pregătit un calendar cu măsuri de relaxare şi am dori să avem un calendar care cuprinde întreaga perioadă de vară. Aşadar, ne pregătim de relaxare, însă trebuie să fie o relaxare precaută.”
În discursul lui, Iohannis insistă pe corelarea relaxării cu creşterea ratei de vaccinare. „Noi vrem să scăpăm de pandemie, nu vrem să ne relaxăm în iunie ca să revenim cu restricţii în august. Vrem să avem un calendar care ne permite să reluăm multe activităţi, dar care nu ne expun pericolului revenirii pandemiei în forţă. Aşadar, vom avea o relaxare pas cu pas”.
A doua zi, Florin Cîţu detaliază măsurile de relaxare într-o conferinţă de presă, după care publică pe pagina sa de Facebook un video de un minut, realizat de Guvernul României, în care mesajul principal era „Am învins pandemia. Ne întoarcem la normalitate”, după cum aminteşte o cronologie publicată de SpotMedia, sub titlul „Ziua în care statul a eşuat”.
Tot în 14 mai, apare hotârârea CNSU, care detaliază procesul de eliminare a restricţiilor, aşa cum a fost stabilit în şedinţa din ziua precedentă. Documentul pomeneşte de nu mai puţin de 47 de ori următoarea frază: „Dacă la nivel naţional se atinge ţinta de vaccinare pentru luna în curs”. Doar că ţintele vaccinării nu apar în niciun act normativ.
Nici în alte hotărâri ale CNSU sau ale guvernului, nici în <a href="https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/234095">strategia </a>naţională de vaccinare nu apar pragurile discutate pe 13 mai, în ședința Marii Relaxări.
A confirmat-o pentru Libertatea Valeriu Gheorghiţă, preşedintele CNCAV: „Țintele de vaccinare nu apar într-un act normativ. Ţintele anunţate s-au bazat pe capacitatea de vaccinare a centrelor şi pe dozele disponibile. Sigur, intervine factorul care ţine de disponibilitatea oamenilor de a se vaccina. Ţintele spuneau că avem şi capacitatea, şi dozele de vaccinare ca până la 1 iunie, 1 iulie, să vaccinăm atât”.
La rându-i, Gheorghiţă precizează că era imposibil ca ţintele lunare de vaccinare să fie într-un act normativ, pentru că „nu e o ştiinţă exactă”. „Cum s-a făcut o predicţie pentru evoluţia numărului de cazuri, aşa se face şi o modelare matematică şi pe vaccinare. Era o anticipare. Dar în nicio ţară, ţintele de vaccinare nu sunt trecute în acte normative”, explică şeful CNCAV.
Estimările le-ar fi făcut oamenii din CNCAV şi INSP, după care le-au comunicat atât comitetului interministerial, cât şi premierului şi preşedintelui.
Singurul obiectiv al campaniei de vaccinare care apare şi într-un act normativ este atingerea imunităţii colective: vaccinarea a peste 70% din populaţie, dar fără termen-limită. Întrebat de Libertatea, Gheorghiţă a spus că, la început, acest prag urma să fie atins la sfârşitul lunii septembrie.
Obiectivul nostru a fost 70% imunitate colectivă până la sfârşit de septembrie. Cu cât atingi mai repede acest prag de imunitate colectivă, cu atât e mai bine. Asta aveam în strategia de vaccinare.Valeriu Gheorghiţă:
La 31 august, Uniunea Europeană a atins acest prag de 70% vaccinaţi cu schema completă din toată populaţia adultă, chiar dacă ţara noastră rămăsese mult în urmă.
A greșit statul? Gheorghiță: „Nu neapărat”
Între timp, România ţinteşte mai jos. „Acum, realist vorbind e ca până la sfârşitul anului să ajungem la 40-45% rată de acoperire vaccinală. Şi sperăm ca la sfârşitul primului trimestru al anului următor să ajungem la 70%”, spune Valeriu Gheorghiţă.
Ar fi o întârziere de 7 luni faţă de UE şi de jumătate de an faţă de ţinta cu care a luat startul campania de vaccinare în România.
Întrebat de Libertatea dacă statul a greşit când a mers rapid cu relaxarea restricţiilor în ciuda ratei mici de vaccinare, Gheorghiţă crede că „Nu neapărat. Pentru că vaccinarea nu era singurul criteriu de care trebuiau să ţină cont. Atâta timp cât rata la nivel naţional este mică, nu poţi să iei măsuri în funcţie de acoperirea vaccinală, pentru că impactul pe sănătatea publică e redus. În vară, situaţia epidemiologică era stabilă, erau puţine cazuri”.
Tot preşedintele CNCAV spune că tulpina Delta a schimbat radical regulile jocului, deşi, în mai, nici el, nici colegii lui nu ştiau suficient despre această tulpină cât să estimeze corect în ce fel va afecta controlul pandemiei.
„Când s-a anticipat că varianta Delta va deveni dominantă, şi că are potenţialul să genereze foarte multe cazuri, era momentul să se facă o strategie de implementare a unor măsuri mai degrabă proactive, şi nu reactive la o situaţie epidemiologică”.
Astăzi, președintele Iohannis i-a convocat, din nou, la Cotroceni, pe responsabili. De la ședința Marii Relaxări au trecut peste 5 luni, România a ratat toate țintele și statul nu a comunicat publicului cine a hotărât ca decizia de la anterioara ședință majoră să nu fie respectată.
