Cum poate fi oprită defrișarea pădurilor folosind sateliții. Poate funcționa în România?
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Capacitatea statelor de a preveni și gestiona diversele crize, fie că vorbim de schimbările climatice sau de pandemii, depinde inclusiv de abilitatea lor de a implementa și a folosi tehnologia spațială. Într-un articol de opinie publicat pe Euractiv, sociologul Daniel Mackisack atrage atenția că monitorizarea pădurilor prin satelit ar putea preveni defrișările ilegale și astfel ar putea întrerupe lanțul problemelor care se nasc din asta.
Cuprins:
“Este cumva ironic, dar ca să salvăm Pământul, ar trebui să mergem în spațiu”, scrie Daniel Mackisack.
Oprirea defrișărilor prin monitorizarea pădurilor are beneficii mult mai mari decât pare la prima vedere, pe lângă asigurarea biodiversității și lupta împotriva schimbărilor climatice. Oamenii de știință au avertizat deja că defrișările duc la accentuarea riscului de declanșare a unei pandemii, cum este cea de COVID-19.
Un studiu publicat în revista Nature arată o legătură între distrugerea ecosistemelor naturale și răspândirea printre oameni a unor virusuri pe care le poartă animalele. Potrivit studiului, populațiile de animale purtătoare de virusuri sunt de 2,5 ori mai mari în spațiile naturale influențate de om.
“Oprirea defrișărilor nu este o opțiune, ci o necesitate, și nu doar pentru sănătatea planetei sau pentru economia globală, ci pentru binele tuturor”, punctează Mackisack, care spune că până acum, eforturile guvernelor s-au concentrat pe impunerea unor reguli sau legi mai complexe pentru a pune punct defrișărilor, care nu s-au dovedit, însă, neapărat eficiente.
România pierde trei hectare de păduri pe oră
Iar România nu face excepție. Potrivit Inventarului Forestier Național, țara noastră are aproximativ 7 milioane de hectare de teren împădurit. Chiar și așa, gradul de împădurire este de aproximativ 29 la sută, sub media europeană de 32 la sută, atrage atenția WWF.
Un raport al Greenpeace de anul trecut susținea că în România sunt tăiate în fiecare oră trei hectare de pădure. În perioada 2013-2018, estimările indicau 20 de milioane de metri cubi de lemn exploatați ilegal, potrivit aceluiași raport.
Doar 1 la sută din fapte au fost surprinse și sancționate de autorități.
Activiștii de mediu atrag atenția că defrișările au explodat în perioada pandemiei și spun că firmele profită de faptul că autoritățile sunt implicate în lupta cu COVID-19 și taie ilegal cantități uriașe de lemne.
Reglementarea anumitor recolte nu rezolvă problema
Faptul că autoritățile impun legi sau iau măsuri doar pentru anumite recolte nu rezolvă în totalitate problema despăduririlor, scrie sociologul Daniel Mackisack pentru Euractiv. Acest lucru nu face decât să mute problema în altă parte, pentru că oamenii vor căuta alte utilizări ale unui produs, cum este uleiul de palmier, de exemplu, care, deși foarte util, a dus la creșterea defrișării pădurilor tropicale.
Practic, interzicerea comercializării uleiului de palmier îi va determina pe oameni să se îndrepte către culturile de floarea-soarelui sau de rapiță, care necesită mult mai multe resurse - pământ, apă și îngrășământ.
Asta, pe lângă efectele economice pe care le-ar putea avea astfel de măsuri.
Sateliții, o variantă mai rentabilă
“Problema este că aceste măsuri sunt costisitoare și nu fac mai nimic pentru a preveni exploatarea forestieră ilegală”, scrie Daniel Mackisack.
Sociologul spune că există soluții și mai bune, și mai ieftine, și invocă un studiu al guvernului Marii Britanii, care arată că monitorizarea defrișărilor cu sateliți este de 12 ori mai rentabilă decât metodele tradiționale, pentru că tehnologia oferă, practic, o supraveghere în timp real la scară largă a pădurilor, ceea ce permite autorităților să răspundă imediat.
Cercetătorii brazilieni fac deja asta de 30 de ani. Sateliții transmit datele către Institutul Naţional de Cercetări Spaţiale (INPE) din Brazilia și monitorizează continuu pierderile de păduri. Asta le oferă posibilitatea specialiștilor să alerteze imediat poliția în cazul unor activități suspecte.
“Cea mai eficientă cale pentru a pune capăt defrișărilor ilegale și de a îmbunătăți, în schimb, sănătatea planetei și a oamenilor nu stă în noi și noi reglementări, ci și în folosirea tehnologiei spațiale”, concluzionează sociologul.
Ce instrumente are România pentru lupta contra defrișărilor
La începutul anului, ministrul mediului, Costel Alexe, spunea că își dorește ca pădurile din România să fie supravegheate cu ajutorul imaginilor furnizate de sateliți, pentru ca porțiunile din care dispar copaci să fie imediat identificate, iar Garda Forestieră să ia rapid măsuri.
În replică, WWF, ONG din domeniul protecției mediului, spunea că ideea monitorizării pădurilor din satelit nu este nouă și nici greșită. Are o problemă.
Este însă insuficientă, pentru că tăierile ilegale se fac, de fapt, în zonele în care există drept de recoltare. Acolo, nu se cunoaște volumul real care se recoltează.
“Acolo unde legea permite recoltarea lemnului, dar nu se cunoaşte detaliat volumul care se extrage, asta nu poate fi identificat prin imagini din satelit”, spunea Radu Melu, manager în cadrul WWF România, într-o intervenție la Digi24.
Aplicația Inspectorul Pădurii, repusă în funcțiune după trei ani
Controlul defrișărilor stă și în mâinile cetățenilor, prin aplicația Inspectorul Pădurii. Aplicația a fost lansată în 2016, iar utilizatorii puteau verifica singuri dacă transportul de lemn pe care l-au identificat este ilegal sau nu. Practic, oricine putea să vadă unde, cine și cum taie păduri, iar sistemul lansa și alarme în locurile în care pădurea dispărea.
Aplicația a fost blocată însă un an mai târziu, în timpul guvernării PSD, iar ministrul mediului de atunci, Doina Pană, spunea că se lucrează la o nouă aplicație.
Abia în luna aprilie a acestui an, Inspectorul Pădurii a fost repus în funcțiune.
În septembrie, președintele Klaus Iohannis a promulgat noul Cod Silvic, care prevede sancțiuni mai aspre pentru tăierile ilegale și violențele împotriva pădurarilor. Potrivit actului normativ, furtul de arbori intră sub incidența penală indiferent de prejudiciu, iar TIR-urile sau camioanele cu care sunt transportați arbori tăiați ilegal vor putea fi confiscate.
O altă modificare a legii spune că avizul de transport este obligatoriu și pentru rumeguș, pentru coaja arborilor și pentru orice rest de lemn.
