Mortalitatea infantilă în România a scăzut cu aproape 90% din 1990 până azi. Copiii născuți acum au șanse mai mari ca oricând să trăiască
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În anul 2023, conform datelor Institutului Național de Statistică, în România au decedat 900 de copii cu vârsta de până la un an, cu 120 mai puțini decât în 2022. Rata mortalității infantile a fost de 5,8 decese la 1.000 de născuți vii, o creștere ușoară față de 5,6 în anul precedent.
Cuprins:
Diferențe între mediul urban și rural
Numărul deceselor sub un an a scăzut atât în mediul urban, cu 81 de cazuri mai puține, cât și în mediul rural, unde s-au înregistrat 39 de decese mai puține. Totuși, rata mortalității infantile rămâne mai mare în mediul rural (6,8 decese la 1.000 de născuți vii) comparativ cu mediul urban (4,8 decese la 1.000 de născuți vii), conform tendințelor din anii anteriori.
Diferențe între sexe
Datele arată o „supramortalitate masculină”. La băieți, rata mortalității a fost de 6,4 decese la 1.000 de născuți vii, în timp ce la fete aceasta a fost de 5,2 decese la 1.000 de născuți vii. Această diferență subliniază disparitățile de gen în ceea ce privește mortalitatea infantilă.
Cauzele principale ale mortalității infantile
Aproape 38,2% dintre decesele copiilor sub un an au fost cauzate de afecțiuni din perioada perinatală. Alte cauze includ malformațiile congenitale (25,9%) și bolile aparatului respirator (21,4%).
Rata mortalității în județe
Cele mai scăzute rate ale mortalității infantile s-au înregistrat în București (2,8 decese la 1.000 de născuți vii), Ilfov (3,4) și Cluj (3,5). La polul opus, județele Botoșani și Tulcea au avut cele mai ridicate rate, cu 10 decese la 1.000 de născuți vii.
Situația la nivel european
În 2022, România a avut cea mai ridicată rată a mortalității infantile din Uniunea Europeană, cu 5,7 decese la 1.000 de născuți vii, peste media europeană de 3,3. Slovacia și Malta au urmat cu rate de 5,4 și 5,3. Cele mai mici rate s-au înregistrat în Finlanda (2,0), Estonia și Suedia (2,2).
Mortinatalitatea în România
În 2023, au fost înregistrați 566 de născuți morți, cu 38 mai puțini decât în 2022. Rata mortinatalității a fost de 3,6 la 1.000 de născuți (vii și morți). În mediul rural, rata a fost mai mare (4,1) decât în mediul urban (3,1). Din totalul născuților morți, 10,8% aveau mame sub 20 de ani, iar 55,7% cântăreau sub 2.500 de grame la naștere.
Comparații europene
În 2022, rata mortinatalității din România a fost de 3,4 la 1.000 de născuți, situându-se sub Luxemburg (7,8) și Bulgaria (5,6), dar peste Portugalia (2,1) și Estonia (1,6). Aceste date subliniază nevoia de îmbunătățire a condițiilor de sănătate perinatală.
Progresul în sănătatea infantilă
Institutul Național de Statistică subliniază că scăderea mortalității infantile este rezultatul accesului mai bun la servicii medicale, al progresului tehnologic și al creșterii calității vieții. „Datele, nu amintirile, ar trebui să fie punctul de plecare al oricărei discuții serioase despre cum a evoluat România”, se arată în raport.
În ciuda provocărilor, copiii născuți astăzi au șanse mai mari de supraviețuire și dezvoltare comparativ cu generațiile anterioare. Este esențial să continuăm să investim în sănătatea și bunăstarea celor mai mici cetățeni ai României.
