”Moștenirea” familiei Grundbock. O femeie din București a murit cu 32 de lei în portofel și datorii la întreținere, înconjurată de obiecte de artă în valoare de 1,5 milioane de euro
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
La finalul anului trecut, în Patrimoniul Municipiului București a intrat un aparent banal apartament cu două camere, situat într-un bloc din zona Lizeanu, evaluat la 69.490 de euro.
Cuprins:
- Muzeul din apartament
- Casa a stat sigilată 5 ani
- Cel mai valoros tablou: 250.000 de euro
- Cinci opere de “Tezaur”
- Supraviețuia de la o pensie la alta
- Nu avea frigider
- Pază specială în timpul expertizei
- Istoric de artă: “Lucrări de mare însemnătate”
- MMB: “Cea mai valoroasă colecție din ultimii 5 ani”
- “Familie de liber-profesioniști ai artelor”
- Cele mai valoroase tablouri din colecția Grundbock
- Alte obiecte de artă valoroase
Odată cu el, însă, au ajuns în posesia statului român și obiecte de artă foarte rare, tablouri de Grigorescu, Luchian, Tonitza, dar și obiecte de artă decorativă, totul în valoare de aproape 1,5 milioane de euro. Povestea din spatele acestui adevarat tezaur e uimitoare: proprietara, Augusta Caterina Grundbock s-a stins singură și săracă. În momentul morții avea datorii la întreținere, iar toți banii ei erau 32 de lei și 50 de bani.
- Grundbock Augusta-Caterina a decedat pe 7 iulie 2014, fără să aibă moștenitori. Poliția a fost alertată de vecini, care n-o mai văzuseră de câteva săptămâni.
- Femeia trăia de la o pensie la alta. În portofelul ei au fost găsiți 32 de lei și 50 de bani.
- În apartament au fost descoperite 32 de tablouri, evaluate la 1.288.800 de euro, multe realizate de mari pictori români: Nicolae Grigorescu, Ion Andreescu, Ștefan Luchian, Theodor Pallady, Iosif Iser, Nicolae Tonitza, Gheorghe Petrașcu.
- Tezaurul mai cuprinde numeroase obiecte de artă decorativă cotate la 200.650 de euro, spre exemplu covoare orientale în valoare de 32.800 de euro.
- Primăria București a preluat apartamentul, iar exponatele au fost date în administrarea Muzeului Municipiului București.
Grundbock Augusta-Caterina, un nume cunoscut în breasla traducătorilor de filme și de cărți (artă și beletristică), a murit în 2014, la 75 de ani, iar toată averea familiei, un apartament cu două camere, situat într-un bloc cu 8 etaje din zona Lizeanu, evaluat la 69.490 de euro, și obiecte de artă foarte rare, în valoare de 1.489.450 de euro, a intrat din 24 octombrie 2019 în patrimoniul municipiului București. Femeia nu avea moștenitori.
Ecaterina Grundbock, așa cum semna în revista Cinema, a lucrat la Centrala România Film între 1961 -1994, ca traducător din limba germană și engleză, și a fost colegă de birou, printre altele, cu Vasilica Istrate, scenarista filmului “Veronica”. După ce a ieșit la pensie a tradus cărți pentru editura Alcor. Ecaterina Grundbock și-a trăit ultima parte a vieții într-o lume numai de ea știută, într-o singurătate desăvârșită. Nu a fost căsătorită, nu a avut copii.
Muzeul din apartament
Avea însă acasă un veritabil muzeu. Numeroase tablouri și obiecte de artă de o reală valoare istorică, artistică și documentară înghesuite într-un spațiu de doar 50,32 metri pătrați. N-au știut mulți despre această pasiune pentru artă a familiei Grundbock, doar câteva prietene foarte bune.
“Ecaterina a moștenit tablourile, după Revoluție, de la tatăl ei, care provenea dintr-o familie bogată, cu origini austriece, din câte știu. Mucky, așa cum i se spunea în familie, a evitat să intre cineva la ea în casă. A dispărut brusc din 2007-2008”, a dezvăluit pentru Libertatea Corina Firuță, de la editura Alcor. “Grundbock Augusta-Caterina și părinții ei, Ștefan și Augusta, s-au născut în România. Bunica din partea tatălui s-a născut în Ungaria și s-a căsătorit în țara noastră”, susțin persoane documentate.
Casa a stat sigilată 5 ani
Adevărata valoare a tezaurului s-a aflat abia după cinci ani de la decesul Ecaterinei Grundbock, consemnat pe 7 iulie 2014. Apartamentul a fost sigilat de Poliție până în luna mai 2019, când au fost expertizate obiectele de artă din locuință.
Potrivit “Hotărârii nr. 558/2019 a Consiliului General al Municipiului București din 24.10.2019 privind înscrierea în domeniul privat al Municipiului București a bunurilor ce fac obiectul certificatului de vacanță succesorală nr. 17/23.05.2019 și darea acestora în administrare”, publicată pe internet de USR, în casa Ecaterinei Grundbock au fost descoperite sute de obiecte de artă de o reală valoare istorică. Acestea au fost verificate și evaluate de expertul Mădălina Mirea la 1.489.450 de euro.
“Tezaurul” cuprinde 32 de tablouri, apreciate la 1.288.800 de euro, și numeroase obiecte de artă decorativă estimate la 200.650 de euro. Doar covoarele orientale valorează 32.800 de euro.
Cel mai valoros tablou: 250.000 de euro
Printre tablouri se regăsesc adevărate capodopere semnate de mari pictori români, precum Nicolae Grigorescu, Ion Andreescu, Ștefan Luchian, Gheorghe Petrașcu sau Theodor Pallady, evaluate între 15.000 de euro și 160.000 de euro. Cea mai valoroasă piesă a fost catalogată la 250.000 de euro: Natură moartă cu flori, Școală europeană flamandă, datând de la sfârșitul secolului XVIII - începutul secolului XIX.
Cinci opere de “Tezaur”
Cum Ecaterina Grundbock nu a avut moștenitori legali sau testamentari, așa cum reiese din certificatul de vacanță succesorală întocmit în luna mai 2019, de notarul Ioana-Miruna, toate exponatele au fost date în administrarea Muzeului Municipiului București. Multe piese au primit din partea expertului Mădălina Mirea mențiunea “susceptibile de a face parte din Patrimoniul Național”. Cinci au fost încadrate la categoria “Tezaur”. Trei tablouri, ”Natură moartă cu flori” (Școală europeană flamandă), ”Femeie cu năframă” (Nicolae Grigorescu), ”Podul” (Ion Andreescu), și două obiecte de artă decorativă, ”Masă de joc pliabilă” (Școala europeană), servantă (Școala franceză) .
Supraviețuia de la o pensie la alta
Cu toate că trăia înconjurată de o comoară de 1,5 milioane de euro, Ecaterina Grundbock își ducea zilele de la o pensie la alta. Cel puțin asta reiese din raportul primăriei, în care se menționează: “În apartamentul defunctei s-a mai găsit un portofel cu 27 de lei (două bancnote de 10 lei, o bancnotă de 5 lei și două bancnote de 1 leu) și 11 monede de 50 de bani”.
Ecaterina Grundbock a avut două conturi bancare, dar ambele erau goale. Femeia a fost descoperită moartă în casă, după ce vecinii au alertat Poliția, din cauză că nu o mai văzuseră de vreo două săptămâni. Apartamentul a fost preluat de Primăria Municipiului București și va fi transformat în locuință socială.
Nu avea frigider
Cei care au cunoscut-o mai bine pe femeie au povestit pentru Libertatea că aceasta era foarte speriată că cineva îi dădea târcoale: “A locuit cu mama ei, iar după ce aceasta a murit avea impresia că este urmărită pentru a i se vinde casa”. Membrii comisiei de evaluare au constatat cu stupoare că în apartament nu exista frigider.
Doamna Grundbock era o femeie elevată, care avea o educație anglo-saxonă. Comunica civilizat, dar nu deschidea niciodată discuții cu vecinii” Locatar din blocul în care a locuit Ecaterina Grundbock
Pază specială în timpul expertizei
Operațiunea de expertiză și evaluare a bunurilor din locuința Ecaterinei Grundbock a durat o săptămână, timp în care au fost luate măsuri speciale de pază și protecție la bloc. În cei cinci ani, până la finalizarea certificatului de vacanță succesorală, apartamentul în care a trăit Ecaterina Grundbock a acumulat datorii istorice la întreținere de 64.210 de lei, sumă achitată de PMB.
Istoric de artă: “Lucrări de mare însemnătate”
Expertul Mădălina Mirea a fost impresionată de exponatele din casa Ecaterinei Grundbock. “Încă de la prima vizită în apartamentul cu două camere am realizat că suntem în fața unei colecții excepționale. Lucrări autentice, de mare însemnătate pentru patrimoniul cultural național, ale unor autori consacrați, de primă mărime: Grigorescu, Andreescu, Luchian, Tonitza, Pallady, Iser. Erau lucrări care ar fi stat foarte bine într-un muzeu, piese de mobilier, covoare, obiecte de artă decorativă, a căror valoare excedau cu mult valoarea apartamentului modest care le conținea”, a precizat istoricul de artă pentru Libertatea.
Mădălina Mirea a explicat cum s-a ajuns la 1.489.450 de euro, suma totală la care au fost evaluate operele de artă: “Valoarea finală a fost stabilită în urma unei cercetări amănunțite, în care am luat ca reper tranzacții reale cu obiecte cu caracteristici similare, ce au avut loc în ultimii zece ani, pe piața de artă din România”.
MMB: “Cea mai valoroasă colecție din ultimii 5 ani”
Directorul Muzeului Municipiului București, Adrian Majuru, este fericit pentru că o astfel de comoară completează pinacoteca MMB. “Pot spune că donația Grundbock este cea mai valoroasă și cea mai importantă donație primită, cel puțin în ultimii cinci ani, de când sunt eu directorul Muzeului Municipiului București. Este un patrimoniu recuperat pentru comunitate”, a declarat Majuru.
Muzeograful a explicat care sunt planurile: “Colecția se va regăsi în toate colecțiile noastre și dorim, pe cât va fi posibil, să începem să expunem în expozițiile noastre tematice piese din această colecție. Poate fi posibil și din acest an, dar cu siguranță anul viitor, după ce operele vor fi fișate, iar după caz, restaurate. Acum sunt păstrate în depozite la standarde de climatizare mai bune decât în apartament.”
“Familie de liber-profesioniști ai artelor”
Operele de artă au fost luate în primire de Muzeul Municipiului București (MMB), dar responsabilii nu știu foarte multe despre familia Grundbock. “Suntem în curs de cercetare a colecției. Credem că obiectele de artă au fost strânse pe parcursul a două-trei generații. Coboară spre perioada lui Alexandru Ioan Cuza”, a spus Angelica Iacob, șef Secție Artă MMB.
Directorul MMB, Adrian Majuru, a adăugat: “E vorba despre o familie a clasei de mijloc, liber-profesioniști ai artelor. Evident că au avut o altă reședință și probabil au fost demolați și au primit apartamentul. Vecinii cu care am mai discutat spuneau că familia Grundbock ar fi locuit în zona Uranus. Ștefan Grundbock, tatăl Ecaterinei Grundbock, care a pictat și el, are date din secolul al XIX-lea până la începutul secolului”.
În colecție există și un tablou intitulat ”Fetiță cu pălărie albastră”, semnat KAG (Karoline Augusta Grundbock), despre care se spune că ar fi bunica Ecaterinei. Tătăl Caterinei, Ștefan Grundbock, a fost inginer.
Unele exponate sunt într-o stare mai bună, altele mai au nevoie de anumite intervenții. Unele tablouri au fost expuse în expoziții temporare în timpul Republicii Populare Române” Angelica Iacob, șef Secție Artă MMB
Cele mai valoroase tablouri din colecția Grundbock
250.000 de euro - Școală europeană: Natură moartă cu flori
160.000 de euro - Ion Andreescu: Podul
150.000 de euro - Nicolae Grigorescu: Femeie cu năframă
90.000 de euro - Școala de la Barbizon: Peisaj cu casă și copaci
80.000 de euro - Nicolae Grigorescu: Car cu boi
80.000 de euro - Ștefan Luchian: Peisaj cu răchite
Alte obiecte de artă valoroase
17.000 de euro - Atelier european, Franța, 1/2 sec. XIX: Măsuță rotundă pentru ceai (porțelan pictat cu pigmenți colorați, cobalt și aur coloidal, bronz aurit).
15.000 de euro - Atelier european, sec. XIX: Masă de joc pliabilă (lemn marchetat cu diferite esențe, cu ornamente de bronz aurit și pluș verde la interior).
15.000 de euro - Școala franceză, sec. XIX: Servantă (lemn furniruit, bronz aurit, blat de marmură).
8.000 de euro - Școala franceză, sfârșitul sec. XIX: Masă de perete (lemn marchetat cu diverse esențe, bronz aurit).
8.000 de euro - Școala franceză, sfârșitul sec. XIX: Masă Post –Empire (lemn sculptat și bronz aurit).
7.000 de euro - Atelier european, sfârșitul sec XIX- începutul sec. XX: Șemineu (porțelan pictat și bronz aurit).
200 de cărți găsite în casa Ecaterinei Grundbock au fost donate Bibliotecii Municipiului București
