Moţiunea de cenzură PSD împotriva guvernului Cîţu: Patru scenarii posibile
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Marţi, 5 octombrie, Parlamentul României se întruneşte de la ora 12:00, în plenul reunit, pentru a dezbate şi a supune la vot moţiunea de cenzură depusă de Partidul Social Democrat, cu titlul „Stop sărăciei, scumpirilor şi penalilor. Jos Guvernul Cîţu!”. G4media a prezentat mai multe scenarii posibile la votul Legislativului.
Cuprins:
Moţiunea de cenzură depusă de PSD împotriva guvernului Cîţu a fost citită în Parlament joi, 30 septembrie, iar Ludovic Orban a anunţat că şedinţa de marţi, 5 octombrie, va fi condusă de preşedintele Camerei Deputaţilor.
"În bună înţelegere cu preşedintele Senatului, şedinţa de marţi va fi condusă de preşedintele Camerei Deputaţilor, ca să evităm lupte de K1 pe microfon. Informez acest lucru pentru că nu l-am făcut de la microfon data trecută”, a precizat Ludovic Orban.
Patru scenarii posibile
- Scenariul 1: Moţiunea de cenzură este votată şi guvernul Cîţu este demis de către Parlament.
În acest caz, conform art.103, alin (1) din Constituţia României preşedintele Klaus Iohannis trebuie să invite partidele parlamentare la Cotroceni pentru consultări în vederea desemnării unui nou prim-ministru. Art 103, alin (1) – „Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament”.
Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, a anunţat într-o emisiune la România TV că social-democraţii nu vor face o propunere de premier, deoarece doresc organizarea de alegeri anticipate. În acest caz, Klaus Iohannis are la dispoziţie varianta desemnării unui nou premier – posibil unul dintre liderii care l-au susţinut pe Florin Cîţu în campania internă, care să ocupe funcţia de premier până la alegerile parlamentare din anul 2024.
Pe de altă parte, Klaus Iohannis ar putea să încerce o nouă desemnare a lui Florin Cîţu în funcţia de premier, însă doar după ce va propune un premier de sacrificiu, care să nu primească votul de învestitură în Parlament. Conform deciziei Curţii Constituţionale din data de 24 februarie 2020, un premier demis prin moţiune de cenzură nu mai poate fi desemnat din nou, deoarece „desemnarea candidatului la funcţia de prim-minustru trebuie să aibă ca scop asigurarea coagulării unei majorităţi parlamentare în vederea formării unui nou guvern”.
- Scenariul 2: Moţiunea de cenzură pică în Parlament, iar Florin Cîţu rămâne premier al României.
Este un scenariu puţin probabil având în vedere declaraţiile liderilor celor trei partide PSD, AUR şi USR PLUS, care au afirmat că parlamentarii lor vor vota cu bilele la vedere.
Chiar dacă moţiunea de cenzură ar pica în Parlament, premierul Cîţu este însă nevoit să ceară votul pentru ocuparea portofoliilor rămase libere în urma plecării miniştrilor USR PLUS din guvern. Alegerea lui Dacian Cioloş în funcţia de preşedinte al USR PLUS ar putea redeschide discuţiile despre revenirea acestora la guvernare.
- Scenariul 3: Dezbaterea şi votul privind moţiunea de cenzură sunt amânate din lipsă de cvorum.
Emoţia publică generată de tragedia petrecută la Spitalul de Boli Infecțioase Constanța i-ar putea determina pe anumiţi parlamentari să lipsească de la şedinţa Parlamentului de marţi pentru a nu se expune oprobiului public. De asemenea, ar putea exista chiar o înţelege tacită între toate grupurile parlamentare pentru amânarea dezbaterii moţiunii de cenzură.
În acest scenariu, premierul Florin Cîţu mai câştigă timp pentru a purta negocieri cu parlamentarii cu scopul de a-i determina să nu voteze moţiunea de cenzură.
- Scenariul 4: Partidul Social Democrat invocă tragedia de la Constanţa şi îşi retrage moţiune de cenzură.
Liderii PSD ar putea specula emoţia generală pentru a se profila drept un partid matur şi responsabil, care pune interesele cetăţenilor mai presus de interesul lor politic şi electoral. Gestul retragerii moţiunii, pentru ca guvernul României să se poată ocupa de problemele cetăţenilor, ar putea fi o adevărată lovitură de imagine pentru PSD prin care ar putea marca puncte electorale.
În acest scenariu, gestul PSD i-ar forţa pe liderii USR PLUS şi AUR să procedeze la fel cu moţiunea lor de cenzură. Totuşi, o astfel de mutare politică ar putea fi dificil de realizat după ce Marcel Ciolacu, într-o postare pe pagina personală de Facebook, a lansat acuzaţii extrem de dure la adresa miniştrilor PNL şi USR-PLUS ai Sănătăţii, Nelu Tătaru, Vlad Voiculescu şi Ioana Mihăilă, dar şi a premierul Florin Cîţu, pe care i-a numit „criminali”.
Pe de altă parte, Ciolacu a mai folosit acest apelativ la adresa guvernului PNL, în luna aprilie a anului trecut, dar acest lucru nu l-a împiedicat, însă, să aprobe în Parlament starea de alertă sau alte măsuri instituite de guvern.
