Teatrul din Aachen a scos din foaierul teatrului un bust al dirijorului din Salzburg Herbert von Karajan, pentru că „toate cercetările au arătat clar că dirijorul nu a fost doar o «tablă goală» în timpul perioadei naziste”, a declarat. miercuri, 29 noiembrie, directorul general al instițuției, Elena Tzavara.

La începutul carierei, Von Karajan a fost director general muzical al teatrului din Aachen (1935-1942). În acea perioadă, era membru al NSDAP, Partidul Muncitoresc Național-Socialist German.

Klaus Riehle, biograf al carierei dirijorului, a reușit acum să demonstreze „ce minciuni a construit Karajan după 1945 și cât de strâns a fost implicat în elita național-socialistă”.

S-a susținut, anterior, că dirijorul a făcut acest pas din arivism și nu din convingere politică, având în vedere că, în 1942, s-a căsătorit, în pofida legilor în vigoare, cu Anita Gütermann, de origine evreiască. Concertele și le începea mereu cu imnul partidului nazist.

În 1937 a fost numit dirijor la Opera de Stat din Viena, iar în 1938 a dirijat „Fidelio” la Opera de Stat din Berlin, unde a rămas timp de 35 de ani.

La 20 aprilie 1939, entuziasmat de interpretarea tânărului dirijor, Hitler i-a acordat titlul creat ad-hoc „dirijor național”.

A revenit ca director artistic al Operei de Stat din Viena (1957-1964). Din 1948 a colaborat și cu Scala din Milano. Renumele internațional și l-a dobândit cu înregistrările făcute cu Filarmonica din Berlin.

Karajan a devenit o valoare incontestabilă a patrimoniului cultural-artistic universal, a înregistrat sute de discuri, colaborând și cu mulți din marii soliști ai lumii, Anne-Sophie Mutter, Evgheni Kissin, Lazar Berman, Luciano Pavarotti, Vladimir Horowitz sau Sviatoslav Richter. Alți mari muzicieni, precum Isaac Stern și Itzac Perlman, i-au refuzat colaborarea din cauza trecutului său.

Românii îl cunosc numele, după ce a dirijat mai multe concerte de Crăciun, la Opera din Viena, transmise de televiziunea națională.

Teatrul a spus că portretul de bronz va fi trimis muzeului local al orașului, Centrul Charlemagne. Lucrarea va fi prezentată în cadrul expoziției „200 de ani ai teatrului orașului Aachen”, planificată pentru 2025. Epoca nazistă ar trebui să fie, de asemenea, reprezentată.

În locul bustului lui von Karajan, directorul general Tzavara ar dori să pună un bust al lui Wolfgang Amadeus Mozart din propria ei colecție.

Teatrul din Aachen a fost deschis în 1825 și a fost distrus în Al Doilea Război Mondial. A fost reconstruit după planurile vechi și deschis în 1951.

Foto: Profimedia

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI
Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentarii (10)
Avatar comentarii

laurlaur2180 30.11.2023, 10:47

Greșelile trecutului se plătesc.

Avatar comentarii

Richardxyz13 30.11.2023, 11:46

MoSi202   •  22.11.2023, 15:38

Articol cu informații utile și rețete delicioase care merită preparate !

Atunci ar trebui și casa poporului rasă de oe suprafața pământului, ca a fost construita de un dictator, unde au murit sute de oameni exploatați. Și canalul Dunării, unde au murit mii de oameni, la fel. Ce gândire simplista și ignoranta ai

Avatar comentarii

DanielNuPreaFericitul 30.11.2023, 14:43

Pur si simplu traim epoca tiraniei prostilor, a puturosilor, a pseudo-discriminatilor de tot felul, a frustratilor inchipuiti si a elgibitiqxyzplus-ilor... Io zic mai bine sa-i arda in piata toate inregistrarile, nu-i asa...?

Vezi toate comentariile (10)
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.