N-avem autostradă, avem acte de 1,4 miliarde de euro pe câmp! O parte din arhiva de documente Bechtel e aruncată în containere, lângă Timișoara
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Bibliorafturi, dosare și acte, majoritatea distruse de precipitații ori insecte, zac lângă Giroc, Timiș. Toate aparțineau companiei americane Bechtel, cea care a realizat doar 20% din Autostrada Transilvania pentru peste 1,4 miliarde de euro. Contractul cu americanii a fost reziliat acum 8 ani, fix când toată lungimea, 415 kilometri, trebuia să fie gata, iar între timp, dosarele la DNA fie au fost închise, fie disjunse.
Cuprins:
„Sunt aici de ceva vreme. Astea sunt ce a mai rămas. Au mai venit oamenii străzii și le luau să se încălzească”, spune o călăuză din Giroc.
Pe un câmp de lângă localitatea bănățeană, lipită de Timișoara, câteva schelete de containere adăpostesc ce a mai rămas din arhiva de documente a Bechtel.
Având antetul „Autostrada Transilvania”, actele companiei americane spun povestea tristă a autostrăzii la care s-au lucrat cam 5 kilometri pe an și pentru care s-a plătit suma de 1,4 miliarde de euro.
Din ea s-a finalizat o singură bucată, cea de la Turda la Gilău, județul Cluj, adică 52 de kilometri. S-a început și un alt segment, de la Suplacu de Barcău la Borș, județul Bihor, însă acesta n-a fost finalizat.
Fiindcă-n 2013, când cei 415 kilometri ar fi trebuit inaugurați, statul român a reziliat păgubosul contract. Și a plătit, conform Digi24, 68% din sumă pentru doar 20% din autostradă!
Bechtel, colosul lent
Actele ce pot fi identificate în maldărul de la marginea câmpului cuprind planuri, intrări și ieșiri de materiale de construcție, transporturi de pământ, instructaj al angajaților și programul oamenilor care urmau să finalizeze autostrada Brașov - Borș.
Fiindcă Bechtel arăta, acum mai bine de un deceniu, ca un colos.
În momentul de vârf al companiei, în 2008, termene.ro arată că Bechtel International Inc SRL - Reno Nevada SUA Sucursala Cluj-Napoca România, numele complet de la Registrul Comerțului, avea 3.106 angajați și o cifră de afaceri de 100.000.000 de euro.
Acum, la RECOM mai apar 3 angajați și bară în dreptul cifrei de afaceri. Cu toate acestea, există profit. Două milioane de euro. <br>
Adăpost pentru urechelnițe
Cu actele se umblă cu mănuși. Cele puse în folie de plastic s-au păstrat mai bine. Sunt atât din segmentul finalizat, Turda - Gilău (vestul municipiului Cluj-Napoca), cât și din partea bihoreană a lucrărilor, cea abandonată.
Trei containere au fost abandonate acum câțiva ani în câmpul de lângă Giroc. Pereții lor din rumeguș presat au fost dezmembrați de localnici ori trecători curioși. Unii ar fi pus hârtiile și materia lemnoasă pe foc. Documentele se găsesc, chiar și astăzi, în două dintre cele trei rame metalice rămase.
Natura a pus stăpânire pe plasticul și hârtiile companiei. Astfel, printre dosare s-au intercalat tulpini și frunze, iar păianjeni, urechelnițe și alte insecte și-au făcut acolo culcuș ori adăpost. Dar chiar și oamenii se vor muta curând în apropierea acestor mari cutii aruncate aiurea. Niște blocuri aflate la câteva zeci de metri sunt aproape gata de finalizare, așteptând oamenii dornici să se mute în această comună din apropierea Timișoarei.
Dacă scuturi unele file de pământ sau le lași la uscat, găsești foi ale căror emblemă din antet nu minte: AUTOSTRADA TRANSILVANIA / TRANSILVANIA MOTORWAY. Pe multe dintre ele, „Bechtel” sau „Bechtel International Inc SRL” apare chiar în primele rânduri.
Se lucra timp de 12 ore pe zi
De exemplu, într-o țiplă prin care se vede un vraf de hârtii gălbejite, apar cursele făcute către tronsonul de la Chiribiș, unde nu s-a dat încă drumul autostrăzii.
Astfel, din prima pagină, reiese că doar pe 25 iulie 2008, în schimbul I (notat Sc. I pe foaie) s-au făcut 22 de curse către locația respectivă, unde s-au adus materiale și pământ.
Actele nu sunt fotocopii, urmele pixului umezit se întind spre colțurile paginilor, iar arhiva cuprinde inclusiv e-mailuri între subcontractori referitoare la înlocuiri de mașini.<br>
Fișele angajaților, cu programul de lucru de la 7 dimineața la 20.30, sunt și ele acolo. Aveau pauză de masă între 13.00 și 13.30.
Practic, unii dintre ei au muncit, timp de 12 ore pe zi, pentru o autostradă care nu a mai apărut.
Croații au renunțat, deși era de 10 ori mai ieftin decât la noi
Acum, pe traseul abandonat de Bechtel, „peisajul este dezolant”, spune Pro Infrastructura, care a filmat de sus ceea ce trebuia să fie autostrada.
Iar România n-a fost singura care s-a lăsat, cel puțin inițial, pe mâinile companiei americane. Tot în 2004, conform BBC, Croația a încheiat un contract asemănător, tot fără licitație. 37 de kilometri pe drumul Zagreb - Dubrovnik, capitala și orașul-vedetă al litoralului dalmat.
Prețul autostrăzii din Croația era de 300.000.000 de dolari. Până la urmă, croații au renunțat la contract.
La noi nu s-a renunțat. Și tot BBC observa că un kilometru de autostradă în România fusese de 10 ori mai scump decât cel la care croații au renunțat!<br>
Ce se mai întâmplă pe traseu
În ce stadiu mai sunt tronsoanele lăsate în aer de Bechtel?
La începutul lunii iulie, Cătălin Drulă, a anunțat că s-au început lucrările la tronsonul Mihăiești - Zimbor din județul Sălaj, după cum a consemnat Magazin Sălăjean. Segmentul are 13 kilometri.
Pentru bucata de 26 de kilometri dintre Biharia/Suplacu de Barcău și Borș s-au depus, conform ziare.com, 4 oferte.
Însă problemele sunt la tronsonul de 28,5 kilometri dintre Biharia și Chiribiș. Unde Asociația ProInfrastructura a semnalat, preluată tot de ziare.com, că diferențele dintre expertiza CNAIR și realitatea din teren sunt imense, 130 de milioane de lei.
Totuși, cazul segmentelor cu bucluc n-a ajuns niciodată în instanță. Ziarul s-a interesat de ce.
De ce s-a clasat dosarul DNA
Săptămâna trecută, DNA a oferit un răspuns către Libertatea în care explică ce se mai întâmplă cu dosarele Bechtel. Practic, ele fie au fost clasate, fie au fost disjunse către Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj.
În prima cauză, în 2003, Guvernul Năstase a emis OUG 120/2003, „pentru aprobarea demarării de către Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A. a procedurii de negociere cu o singură sursă cu firma Bechtel International Inc., în vederea încheierii contractului de proiectare, construire şi finanţare a autostrăzii Braşov-Cluj-Borş”.
Peste un deceniu, ministrul transporturilor Anca Boagiu a făcut plângere penală împotriva lui Dan Șova, pe care-l acuza că ascunde contractul original cu Bechtel, semnat de Adrian Năstase, conform Mediafax.
DNA spune că dosarul referitor la elaborarea OUG s-a clasat pentru că „niciun ministru nu poate fi tras la răspundere pentru acțiunile exercitate în vederea elaborării ori adoptării unui act normativ cu regim de lege”.<br>
Iată ce a zis DNA despre caz: „Prin ordonanța din data de 27.04.2018, s-a dispus clasarea cauzei, constatându-se incidența deciziei Curții Constituționale a României nr. 68/27.02.2017, potrivit căreia niciun ministru nu poate fi tras la răspundere pentru acțiunile exercitate în vederea elaborării ori adoptării unui act normativ cu regim de lege (paragraful 81)”.
Asta deși tot Direcția Națională Anticorupție observă că Bechtel a fost avantajată. „Cercetările au demonstrat că acest act normativ (OUG nr. 120/18 noiembrie 2003) a fost emis după ce Guvernul (prin Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului) fusese notificat cu privire la oferta de prețuri a companiei, inclusiv cu privire la clauzele de natură a avantaja această companie, clauze ce s-au regăsit ulterior în contractul semnat cu respectiva companie”.
Un dosar e trimis la Cluj
Totuși, DNA afirmă în răspunsul pentru Libertatea că o parte a acuzațiilor au fost disjunse într-un alt dosar, care a fost trimis la Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj.
Cu privire la o serie de aspecte constatate de organele de control fiscal în anul 2017, în legătură cu relația dintre compania respectivă și un subcontractor implicat în executarea contractului sus-menționat, s-a dispus disjungerea cauzei în vederea continuării cercetărilor sub aspectul săvârșirii infracțiunii de evaziune fiscală și declinarea către organul competent Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj:
Libertatea a încercat să ia legătura cu reprezentanții Bechtel pentru a afla de ce respectivele acte au fost aruncate pe câmp. La fel și cu reprezentanții Ministerului Transporturilor. Fără succes însă.
